585 matches
-
la smerenie, propus de nimeni altul decât Părintele Arsenie Boca. Cine ar avea suficientă conștiință de sine astfel încât să mărturisescă acestea Părintelui Duhovnic, la Sfânta Spovedanie?: “Văzând în mine ceva bun, doresc să-l scot la iveală sau să mă proslăvesc în fața altora, sau să mă îndulcesc înăuntrul meu. Deși în afară arăt oarecare smerenie, totuși o atribui propriilor mele puteri și mă socot în fața altora cel mai desăvârșit sau, cel puțin, nu mai rău decât ei. Dacă observ la mine
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se porunci să aducă cojoace, cămăși și căciuli. Venea iarna și nu aveau cu ce-i îmbrăca! Rezultatul schimbării a patru miniștri de război 338 într-un an! Însă laudele organizării, discur surile miniștrilor de război la întruniri, la banchete proslăveau binefacerile Frontului Național și ale conducătorilor lui sub înalta îndrumare a regelui. Se țineau consfătuiri, se numeau comitete și subcomitete, consilii bine plătite. În fine, niciodată bugetivorii nu fuseseră mai numeroși. În districtul Ilfov se convocau la București din fiecare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numit acolo și a direcționat bani publici într-o acțiune de promovare a țării sale, adică a făcut în sfârșit exact ce ar trebui să facă orice ocupant al poziției de ministru al Turismului, a fost „erou” și ar trebui „proslăvit cu imnuri de slavă” să fie înscris în cărțile de istorie și să i se ridice în final o statuie. Aceasta este încă o mostră de mistificare și afundare în mocirla unor vremi mizere. Fiți siguri că moldoveanul din Pechea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a rațiunii inimii, iar respectul lui Shingen față de bătrânul preot fusese fără margini. Dar Kaisen crezuse și el, cu tot atâta tărie, În Shingen - era un dragon printre oameni; un mitic cal de foc din cer. Însă, câtă vreme Îl proslăvea atât de mult pe Shingen, nu-l compara niciodată cu fiul său, Katsuyori, și nici nu-l considera pe acesta din urmă nevrednic, prin comparație cu tatăl lui. Dimpotrivă, Îl privea pe Katsuyori cu Înțelegere. Dacă cineva critica greșelile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
noroi. În timp ce-i priveau pe misionari, copiii alergau În jur Încântați, chiuind, bătând din palme și strigând: — Misionarul s-a prefăcut În pisică de mare! Barba lui roșie e plină toată de noroi! Dar părinții băiatului le mulțumiră i-l proslăviră pe dumnezeul lor, deși nu erau creștini. Se plecară la picioarele preoților, vărsând lacrimi de recunoștință, cu mâinile Împreunate În rugăciune. În muntele negru de oameni care se formase lângă ei, cuvintele de laudă la adresa misionarilor treceau din gură-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
altele păreau răpuse, răzbeau Înainte. Nimeni nu știa cine câștigase și, o vreme, fu o luptă oarbă. Unii oameni erau doborâți și uciși, În timp ce alții, victorioși, Își strigau numele. Dintre cei răniți, unora li se spunea lași, În timp ce alții erau proslăviți ca eroi. Dacă un observator privea atent, Însă, putea să vadă că fiecare se grăbea spre veșnicie, hotărându-și singur unica soartă. Rușinea era singurul lucru care nu-l lăsa pe Nagayoshi să se gândească la a se Întoarce viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Pavel de altminteri a afirmat: "Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuiește în voi, si pe care l-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sînteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu" (1 Cor. 6, 19-20). Los va începe apoi să simtă "o Lume înăuntru/ Porțile deschizîndu-și, și-n ea toate substanțele aievea/ Din care toate-acestea, ce-n Lumea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vecinic, pe care l-a facut în Hristos Iisus, Domnul nostru." 330 (IX, 640) Nu pentru noi, ci pentru Veșnică familie trăim: Vezi Sf. Pavel. Nu știți că [...] voi nu sînteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu" (1 Cor. 6, 19-20). 331 (IX, 653) Sau "și stelele își croiră drum cu forța din cojile lor" (tresh/ thrash că verb intranzitiv este termen marinăresc; stelele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
greșită, care pune pe același plan fericirea cu plăcerea. Inventează o marionetă de care să-ți bați joc cu ușurință. Dacă a fi fericit Înseamnă să bei, să mănânci, să te distrezi și să dormi, atunci ești tentat, desigur, să proslăvești nefericirea. Însă Stuart Mill ne-a avertizat deja În legătură cu un lucru evident: „Porcul aspiră la o fericire de porc”, care nu este fericirea umană, asta În cazul când omul nu s-a degradat deja. V-am mai spus că fericirea
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
interesele elevului, și nu în impunerea acestui câmp educativ școlar, urmând ca încercările de a refuza această impunere să fie penalizate prin pedepse și sancțiuni. Referindu-se la acest aspect, John Dewey notează: Adesea aud că se apără și se proslăvesc procedee plictisitoare și exemple searbede pentru motivul că "le plac copiilor așa de mult". Da, acesta este lucrul cel mai rău; intelectul, privat de o întrebuințare valoroasă și lipsit de plăcerea unei activități potrivite, se coboară la acest nivel la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la mama; măicuței; mănăstire; mări; mătanie; mereu; milă; la mine; mișcare; mînă; mîndrie; monument; mulțumește; a mulțumi; mulțumiri; muri; nevoie; noroc; obedient; ofta; oftat; om; omagia; omagiu; pace; în pană; păharul; pălincă; părinți; pleca; podea; pomană; popă; potir; preaslăvi; prezenta; proslăvi; a proslăvi; prostie; pune; Rai; rău; regelui; repede; repetă; rugăciuni; sărbători; senin; a servi; slovă; slujește; sluji; smerenie; spiritual; stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
măicuței; mănăstire; mări; mătanie; mereu; milă; la mine; mișcare; mînă; mîndrie; monument; mulțumește; a mulțumi; mulțumiri; muri; nevoie; noroc; obedient; ofta; oftat; om; omagia; omagiu; pace; în pană; păharul; pălincă; părinți; pleca; podea; pomană; popă; potir; preaslăvi; prezenta; proslăvi; a proslăvi; prostie; pune; Rai; rău; regelui; repede; repetă; rugăciuni; sărbători; senin; a servi; slovă; slujește; sluji; smerenie; spiritual; stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație; veselie; viața
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); fraudă (2); frumos (2); insuportabil (2); îngîmfat (2); mări (2); mereu (2); merită (2); minciună (2); nu miroase a bine (2); modestie (2); mult (2); multă (2); mulțumire (2); muncă (2); narcisist (2); omagiu (2); orgolios (2); prietenie (2); proslăvi (2); răutate (2); rea (2); reușită (2); ridica în slăvi (2); satisfacție (2); pe sine (2); stimă de sine (2); susține (2); ură (2); vorbe (2); vorbi (2); zîmbet (2); acum; adjectiv; admirație; admiră; adora; aduce; agent; alcool; pe altul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spate, erau forțați să lingă acele zoaie. N-am fost cruțați de nicio umilință, oricât de înjositoare. În multe închisori oamenii au fost constrânși de torționari să înghită excrementele și să bea urină...Condamnații erau siliți să cânte imnuri care proslăveau unele forme de perversiune sexuală pe melodii ale liturghiei ortodoxe. Nu-mi închipuisem niciodată că e posibilă o asemenea batjocorire a trupului și sufletului". Pasaje de acest fel sunt numeroase pe parcursul cărții lui Wurmbrand și dau imaginea înfiorătoare a închisorilor
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
stimulatoare" cărțile și destinele unor mari poeți, gânditori și artiști români. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să uităm ultimii ani ai revistei în care, așa cum susține D. Micu în monografia sa, amintită de autorul cărții în dezbatere, ea se fascizase, proslăvind nazismul și fascismul. Mircea A. Diaconu stăruie în a individualiza gândirismul, dincolo de niște constante, descifrând, aprofundând și nuanțând prin comentarii proprii de mare rafinament sintagme precum "etnicismul estetizant al lui Blaga", "tradiționalismul decorativ al lui Pillat", "suprafața autohtonistă a lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
salvării acestora. În spatele uniformei călugărești apare, insidioasă și universală, uniforma cărnii", conchide Gabriel Liiceanu, pe urmele unui Boccaccio recuperator al al unui soi de hedonism precreștin, dar nu anticreștin. Boccaccio și-l face aliat și complice pe Dumnezeu în a proslăvi dorința și plăcerea erotică plus farmecul aparte, mai ales atunci când ea este furtivă (a se vedea personajul Filomena). Pictor de geniu al lumii îmbibate de senzualitate, Gabriel Liiceanu sugerează că autorul "Decameronului" are, în cele o sută de povestiri, înțelepciunea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
năzuirea. // Iar atunci / cînd sunt / mulțumit cu / ziua de astăzi / din nou / încep să văd. Și văd / orice" (Năzuire). Și nu doar atît. Logoreic uneori, dintr-o vitală, irepresibilă nevoie de a-și comunica mereu pulsiunile afective, poetul ajunge a proslăvi tăcerea: "Astăzi am tăcut cel mai frumos / în toată viața mea... // o tăcere pe de rost. // Fiecare cuvînt al meu a fost / un munte înghițit. // Poate că așa vorbesc și zeii, printre ei" (Tăcere). Axat pe asimilarea contrastelor asupra cărora
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
deloc entuziasmat de acest capitalism, din moment ce avem o clasă politică semianalfabetă, așa cum erau înainte de '89 Nicolae și Elena Ceaușescu. Mircea Dinescu dezvăluie că dacă era japonez și-ar fi făcut harakiri, deoarece nu a crezut că persoane care l-au proslăvit pe Ceaușescu vor conduce România și vor face partide politice, după cum nu se aștepta ca "o bună parte din clasa politică românească să fie semianalfabetă". "Pe vremea aia știam că era Ceaușescu semianalfabet. Și nevastă-sa. Nea Nicu avea patru
Dinescu, despre România după comunism: Clasa politică e semianalfabetă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40106_a_41431]
-
Cu bravii lui eroi./.../ Pe Trotuș e amploare/ Șosele, sonde, fum,/ Termocentrală, soare,/ Ce n-au fost pân-acum." (Petru Boroianu, poezie datată 1979, dar inclusă într-un volum apărut recent). Așa cum există autori care, după 1989, continuă să-l proslăvească, în binecunoscutul stil rudimentar-imnic de pe vremea Festivalului Național "Cântarea României", pe Nicolae Ceaușescu: "Cu sudoarea frunții și cu brațe tari,/ De la Cernavodă până la Agigea,/ Construiau în arșiți bravii militari,/ ŤEpocii de Aurť îi zideau ŤEfigiať!/.../ Prin tot ce-ai pătimit
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
un "vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare": "De pe poziția aceasta a deplinei detașări ne dăm nereticenți pradă cîntecului său vrăjitor. Precum și peste măsură de saturați de șiretenie, pehlivănie, delațiune, minciună și tertipuri, nu șovăim a prețui și proslăvi desuetele entități nibelungice: din depărtări strălucesc intens, ne dau sfatul de a nu le desconsidera". Dar nu avem a face cu o schemă simplificatoare a antinomiei bine-rău. Relativizarea, jocul abscons al contrariilor nu scapă autorului care se interoghează și își
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
carnală", Flaubert cunoaște alcătuirea spirituală a Emmei Bovary. Louise e ardentă, posesivă. Dar "cei doi scriitori sunt astfel alcătuiți, încât trebuie să se așeze la masa de lucru în clipa în care sunt despărțiți trupește. Separați, își scriu pasiunea, o proslăvesc. își scriu zilnic. Cuvintele înlocuiesc gesturile... Totuși, Gustave își revine repede. Această exaltare îl înspăimântă la fel de tare pe cât îl excită." îi mărturisește Louisei că amorul lor nu poate avea viitor. "De ce? Pentru că, fără încetare, am în fața ochilor antiteza. N-am
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
de oameni și nu vor face printre ei semne și minuni ca în vremea de față. Și vor păși pe calea unei nevoințe topite în smerenie și, în Împărăția Cerurilor, se vor dovedi mai mari decît Părinții care s-au proslăvit prin semne.” 7 Între ultimele scrieri semnate de autor se numără un poem trimis spre publicare revistei pariziene Limite, intitulat Equestră: „Statuie engleză/ St. George triumfal/ O, plîns de năpîrcă/ Sub cizma de piatră/ Și sila de piatră/ Din ochiul
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
Omului... O exaltare până la minciună, uneori. Nu ceva cât se poate de natural... Mai tare... mai repede... mai sus!... și celelalte însușiri ale corpului omenesc, virtuțile simple care formează un Om și la care aspiră Omul... * Nu individul a fost proslăvit la această Olimpiadă, ci massele de indivizi, tratate politic, organizate politic. A fost un Circ cu lumini orbitoare, cu acrobați și acrobații pe sârmele invizibile, cu chipuri fosforescente de mascați care nici nu păreau a gândi... Olimpiada "galbenă"?... Olimpiada 2008
Ecouri la Olimpiadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8075_a_9400]
-
într-un microcosmos în care, mai mult, poate, decît în oricare altul, fiecare se zbate pentru propria ascensiune individuală, în care cei mărunți și mediocri visează la notorietate cu ajutorul celor puternici, și nu mai prididesc să-i lingușească, să-i proslăvească, să le cînte-n strună; în așa măsură, încît ajung să fie încredințați și să jure chiar în fața propriei imagini din oglindă, că-i iubesc, îi admiră și-i susțin în mod sincer și dezinteresat, spre binele națiunii sau comunității din
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
nutrind convingerea sinucigașă că singura soluție în fața terorismului islamic este pasivitatea împăciuitoare. Pe scurt, o atitudine tipică de ființe panicate căutîndu-și liniștea în confortul de sanatoriu al unei Europe îmbătrînite, populată cu oameni suficient de vulnerabili ca să-și închipuie că, proslăvind pacea și iubirea, vor putea să-și îmbuneze adversarii. Dar adversarii nu pot fi domesticiți, cum nici pîrghiile psihice care îi mînă în luptă nu pot fi îmblînzite prin aplicarea unei terapii de blîndețe tactică. Despre aceste pîrghii născătoare de
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]