856 matches
-
este destul de ușor accesibil, se întipărește ușor în memorie și iese cu greu, devenind obișnuință. Și până la urmă nu interesează atât de mult cine a spus, dacă chiar s-a spus, sau, s-ar fi putut spune, cât interesează gestul prostesc, lipsit de responsabilitate, aventurier, al organizatorului acestei aventuri și a celor invitați de a te plimba într-o barcă printre oamenii năpăstuiți, în loc să pui mâna să ajuți cu ceva... N-a avut nimeni curajul să le spună, celor doi actori
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
alții și alții veneau din spate ocolindu-i pe cei căzuți. Apoi au început să cadă și aceștia... vre-o cincizeci cu toții ... -Și ați distrus apoi fortăreața... -Ba bine că nu prietene Lup. Am făcut o greșeală cred. Elanul meu prostesc... -Care? -Nu-ți dai seama de tactica lor? Ți-am spus că sunt foarte perfizi, chiar dacă îi considerăm suboameni... Am început să trag în ei cu o frenezie vecină cu disperarea... Regulamentul îl știi ...tragi până cade și ultimul... Locotenentul făcu
FORTĂREAŢA, PARTEA A II-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380847_a_382176]
-
ce faci tu acuma e oră 19.25 - singură -, la ce meditezi, mi-e dor de tine dar nu mai e mult și gata ,,Remember,, care înseamnă în germană reîntîlnire, dar nu provizorie ci ptr. todeauna. Încăpățănarea și orgoliul meu prostesc și haotic nu are nimic bun în el, șunt uricios și un nevăzător dar nu șunt egoist și nici frigid la importanța ce o constituim. Știu că îmi cam dau aere și-mi dau importantă, că uneori șunt lipsit de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
neplăcute; remarcăm inegalitatea și nedreptatea; pierdem o persoană iubită sau pierdem iubirea persoanei iubite etc. Puterea și speranța slăbesc în sufletul nostru, nu mai avem curajul necesar de a lupta împotriva cauzei, ne supărăm pe lume - ceea ce este inutil, chiar prostesc. Uităm că de cele mai multe ori, pentru ceea ce am pierdut, vine, mai devreme ori mai târziu, un câștig ca o compensație, ca o mângâiere a sufletului. Sau, după cum spune legendarul poet grec Homer, „Cine a rătăcit și a pătimit mult în
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
ea, deși în fiecare dimineață îmi promiteam că în ziua aceea o voi face. În schimb, când fata cu bicicleta a dat cu ochii de noi, i-am citit în ei atâta groază, încât, în prima clipă, cu tot gestul prostesc al lui Martin, care a încercat să o oprească, rămăsesem consternat. Privirea aceea a fetei, care la vederea uniformelor noastre parcă văzuse pe necuratul, mă adusese cu picioarele pe pământ. Și mă apucase brusc o lehamite de tot și de
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
obținând răzbunare. Până acum fusese ferit de loviturile lor, fiindcă el veghease cu strășnicie, ajutat din umbră de prieteni de nădejde, pana cand lașase un moment garda jos, subestimând dorința de a fi liberă și independentă, a feței. Ce greșeală prosteasca comisese crezând că avea soluții la toate situațiile și mizase pe faptul că putea să o aibă sub control viața lui Deșire ca si cum ea ar fi fost încă, o copilă! Vechiul său prieten și protector din umbră, îl contactase în
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
gură de vin. Ce impertinență!” vrea să ne împăcăm, dar s-a apucat să urle în telefon! Este totul pierdut, nu se mai poate schimba nimic între noi. “De ce ai închis? Așa vă învață la Facultatea de Drept?”. Niște întrebări prostești, de om nebun, gândeam. "Cum ai ajuns, Ovidiu, aici?", l-aș fi întrebat, însă ironia care răzbătea vădit din mesaj m-a lăsat cu gura căscată. Nu-l mai recunoșteam, nu-l întelegeam! De ce oare m-a căutat? Să ne
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
secretul. Dar Etica m-a împiedicat să o fac. Nu degeaba am propus ca prostia, când se referă la o hotărâre, la o creație, să doară precum durerile facerii. Nu mai este necesară “mintea cea de pe urmă” când o hotărâre prostească, care te-ar dezavantaja, ar fi dureroasă încă de la concepere, sau tocmai în cadrul conceperii. Pentru a te lipsi de durere recurgi “la mintea cea de pe urmă” vrând nevrând. - Și chiar ai putea să o faci? - De ce nu ! Cred că te-
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
am putea da și altora ! ... Și totuși, undeva în gândurile mele cele mai ascunse, o întrebare neliniștită stăruie să fie pusă și să fie astâmpărată printr-un răspuns bun sau prost - că și întrebarea pare în felul ei neserioasă, copilărească, prostească chiar -neinspirat sau altfel, oricum, până la urmă numai să fi fost unul și n-am făcut-o, ca să împac și capra și varza, chit că el ar fi semănat prea tare cu situații incroncroscibile precum cele cu oul și găina
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371104_a_372433]
-
ce faci tu acuma e oră 19.25 - singură -, la ce meditezi, mi-e dor de tine dar nu mai e mult și gata ,,Remember,, care înseamnă în germană reîntîlnire, dar nu provizorie ci ptr. todeauna. Încăpățănarea și orgoliul meu prostesc și haotic nu are nimic bun în el, șunt uricios și un nevăzător dar nu șunt egoist și nici frigid la importanța ce o constituim. Știu că îmi cam dau aere și-mi dau importantă, că uneori șunt lipsit de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
uriașe pe care li le-a impus aceeași critică de direcție, transformată-n indicații de CAER literar, către toate țările satelite, pentru care se proiectau literaturi satelite. În rest, erau cu totul deosebiți: Babaevski - un moșnegel rural, îngânfat de succesul prostesc pe care-l avusese, exact cum putea fi un provincial grobian dintr-o țară ocupantă care, cu înalte distincții pe sacoul de stofă rigidă, trainică, croită demodat, era plimbat drept exemplu prin cafenelele rafinate, cu scriitori subtili, ale unei țări
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
admir. Mă veți întreba, și pe bună dreptate, ce am avut cu Mihai Cătrună? De ce m-am înfuriat pe el ... riscând să pierd un prieten de suflet și un colaborator?! Ei, bine, pentru dezinteresul lui, pentru generozitatea de-a dreptul prostească(iartă-mă, Mihai) și pentru încrederea în oameni. Adeseori, i-am reproșat lui Mihai faptul că se pune la „dispoziția” oricui îl solicită ... M-a înfuriat lipsa de solidaritate dintre artiști(L.N.Brătescu îi este prietenă) ...și atâtea altele... Of
MIHAI CĂTRUNĂ-MAESTRU SPIRITUAL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346732_a_348061]
-
o insignifiantă povestire, o măruntă cârpeală de fapte și gânduri, în ce însăilez resimt nevoia unor explicații pe care le datorez cititorului, până la urmă și mie însumi, pentru a demonstra că mă anim, mă minunez și că nu rareori mă...prostesc ! Chiar dacă eventualii cititori vor fi mirați de amănuntele topografice ale locuinței leichii Maria, le-am considerat trebuincioase în economia prozei - pentru a putea înțelege natura și obiectul vrajbei ce vor fi erupt în Pătura ! La fel, nevoia construcției premisei narațiunii
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
la director, profesorul Arcibald Urziceanu privi cu scârbă fotografiile și, la sugestia directo- rului, își scrise demisia ascunzându-și o lacrimă în fundul sufletului. Știa că nu are de ales! Demisia neașteptată a profesorului produse următoa- rele efecte cunoscute comunității: - bucurie prostească în rândul elevilor; - ușurarea de aceeași natură în rândul cadrelor; - liniște temporară în casa primului secretar; - bârfă la toate cozile din oraș; - suspine de admirație și pofte necuviincioase în rândul adolescentelor; - cam tot așa și printre unele mămici mai tinerele
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
mici, erai bună, te-ai făcut mătrăgună, Altfel e umbletul, portul, Îmi duc în mine și mortul. ******************************, Floarea de lotus și-a deschis petalele De un alb orbitor, La fel ca femeile care știu să iubească, știu să respingă ura prostească, știu să aducă alinare celor străbătuți de curenții reci ai singurătății concrete, floare de lotus, care zeiță te-a plămădit din propria ei carnație? Amețit de minunea naturii, străbat apele verzi ale minciunii, Un crap viclean îmi face cu ochiul
FLOARE DE LOTUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345451_a_346780]
-
somn, poți trage storul din dreptul tău și închizi ochii, așteptând înghețata, desertul de ciocolată și cocktailul de rămas bun. Dacă în primele momente am avut o strângere de inimă, acum nu mai am, mai mult încep să regret alegerea prostească a apei în locul aerului. Voquin și Ingrid stau în fața mea și mă țin sub observație. - Cum e? mă întreabă Ingrid din cinci în cinci minute. - Peste așteptări, îi răspund, dar tu? - Eu am mai mers cu avionul, n-am nicio
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376315_a_377644]
-
cu tine? - Bineînțeles, de ce nu? Am tăcut amândoi tot drumul. Aș fi vrut să-mi casc gura și să-i spun ceva inteligent dar nu mi-a venit nimic în minte sau ce mi-a venit mi s-a părut prostesc sau s-ar putea s-o supere, să strice totul, așa că mai bine am tăcut. Nici ea n-a vorbit până n-a ajuns în față porții ei. - Aici locuiesc. Salutări mătușii! Și a intrat uitându-se lung la mine
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
Se vede marea, ne a zis. Soțul meu a vrut să avem mereu marea aproape să o putem admira, simți și iubi oricând dorim. Dar nu vă este greu să stați așa izolat, am stricat eu aerul cu îndoielile mele prostești? E greu, ne a răspuns, orice devine greu la un anumit timp, am norocul de a fi vizitată meru de cei patru copii ai noștri, de cei unsprezece nepoți. Și dacă plec, unde aș putea să mă duc? Unde aș
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
acela, vai de pensia lui!”. Studentul Bolnavu ațipise, nu înainte de a medita și el: „Plutonieru-i plutonier. Nici soldat, nici ofițer!” Agentul Brumă se întreba cum și ce să mai vorbească, astfel încât să nu supere pe nimeni. Nu-i plăceau disputele „prostești”, cum le numea el. „Viața este prea scurtă și nu trebuie scurtată și mai mult prin răutățile oamenilor. Poate fi frumoasă, dacă ar fi înțelegere... Sunt prea multe tare de caracter și multe mentalități învechite...” concluziona el exact în momentul
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
se află în altă parte... „Câsa Domnului... 'ntleagă, alde câsă soldați..., se silea el șleampăt rupând-și cu greu vorbele molfăite, însă încărcate de dârzenia faptei, să dea de știre mulțimii care-l înconjurase, curioasă și mirată de îndrăzneala lui prostească! Fără să fie văzut de careva din apropiere, se repezise dintr-o ochire la o pătură aflată la zvântat pe gardul dintre biserică și Uța Moldoveanului, o îmbibase bine în gârla din apropiere, o puse pe cap și pe umeri
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
cu adevărat interesate de rezolvarea problemelor generale ale românilor. Cvasimajoritatea urmărind numai șpăgi grase, excursii, peșcheșuri, odihnă veșnică și rezolvarea problemelor strict personale.Au tot dat legi care să le acopere/ să le legalizeze hoțiile. Au nenorocit, dintr-un orgoliu prostesc, zeci de sate, făcându-le comune, zeci de comune făcându-le orașe, bieții locuitori nemaifăcând față, acum, taxelor și impozitelor conform „rangului” la care au fost ridicați. Tot felul de matrapazlâcuri fac bieții analfabeți ai neamului. Aleși! Crema! 299 de
TABLETA DE WEEKEND (100): OBEZITATE ŞI DEMNITATE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376205_a_377534]
-
Nu mai vede clar unde, ce și când. Doar râsul și veselia Ioanei sunt clare...Doar chipul Ioanei este clar ca o cadră de icoană. Apar imaginile copiilor...Ilie...Gheorghe...Mihai...apoi nepoții, cam neclare... doar Paliul, cu rânjetul lui prostesc este clar...apoi, Angelica, care îl mângâie pe obraji :„tătăiță”, ca un înger luminos...Însă, monstrul de Stancu urlă și risipește cu o suflare rece angelica imagine. Urlă ca disperatul: „vreau partea mea! A meaa!..partea meaaa!” Încearcă să strângă
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
interior, un fior teribil puse stăpânire pe trupul său firav, dar nemuritor. Tremurând din toate articulațiile, a zburat la singura persoana ce îi putea fi de ajutor în acele momente cumplite. Nu avea de gând să cadă victimă unor sentimente prostești și atât de greșite. A căzut la picioarele singurului arhanghel care își călca pe mândrie și îi vorbea- Mikael, singurul umăr pe care putea plânge liniștită, fără frica nemiloasei prejudecăți. -Ce este, prea iubită soră? spuse arhanghelul pe un ton
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
uit nimic din ce mi-au oferit bun, dar în același timp casc ochii la tot ceea ce au aruncat spre mine toxic. Degeaba faci un bine unui om, dacă la urmă vii și îi calci cu bocancii sufletul cu vorbe prostești, cu gesturi nelalocul lor, semn că ți-ai pierdut mințile sau cu altă vorbă, că ți-au sărit câteva țigle de pe acoperiș. Poți veni pe urmă cu o mie de floricele, cu o mie de vorbe fals îngerești. Ce ai
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
străzii mă obosește,mă văd plimbându-mă pe dealuri. Cand la piata iau un măr în mână îl asemui cu merele din curtea lui nea Vasile Cotoi, stii tu, cel de lângă școală. Dar aceasta nu este oboseală și nici nostalgie prostească.Știu că este doar o profundă și superioară înțelegere a sensului vieții. Nu, nu sunt obosită! Mă simt puternică și dornică de muncă .Vreau să dăruiesc celor de lângă mine tot ceea ce am în suflet și în minte ;vreau să trăiesc
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]