366 matches
-
ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o reteză Ștefan. Ce-i cu prostimea? I-ai văzut cum luptă! I-ai văzut cum mor!? Se leapădă de viață cum s-ar lepăda de cămeșă! E drept că nici nu prea au ce pierde, mormăie el. De nu era "prostimea" aiasta cinstite postelnice -, n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
reteză Ștefan. Ce-i cu prostimea? I-ai văzut cum luptă! I-ai văzut cum mor!? Se leapădă de viață cum s-ar lepăda de cămeșă! E drept că nici nu prea au ce pierde, mormăie el. De nu era "prostimea" aiasta cinstite postelnice -, n-ar fi fost nici Podul, nici Lipnicul, nici Baia... nici Moldova n-ar fi fost! Aiștea, așa "proști" cum sunt, sunt "sarea pământului", așa să știi boier Alexa! "Sarea pământului"! Iertare, Măria ta! gângăvește Alexa speriat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toată sărăcia lui; nu visează el la cuceriri, la stăpâniri străine, gândul lui e la ce mănâncă mâine. Toți despoții lumii îl iau pe Dumnezeul lor tovarăș de arme, să le justifice crimele în numele unui sfânt ideal. Adevărul e că prostimea trebuie prostită cu un portdrapel "sfânt". Toți le promit marea cu sarea pentru sacrificiile lor, binefaceri nemaiauzite: "fericirea și ridicarea pe culmile cele mai înalte de bunăstare și civilizație"... Și, cum "fericirea terestră" e mai greu de realizat, până una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu mic, cu mare, să adâncim șanțul de apărare al cetății. Pe fundul șanțului înfigem și niscai țepușe bine ascuțite, să le gâdile dosul, explică el râzând mefistofelic. Mârâie, bombăne ei boierii, pe înfundate, că sapă cot la cot cu prostimea, da' sapă! adaugă cu un râs șăgalnic de data asta. Desigur, "de bunăvoie și nesiliți de nimeni", spune Ștefan hohotind. Trebuie să apere cineva și Cetatea de Scaun. De cade Suceava, cade Moldova! Să ridicăm satele, târgurile, să punem umărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Maria. Ce vești?! A văzut când s-au întors la Stambul rămășițele "falnicei armii". "Tigrii pustiei" nu mai erau decât niște găini jumulite, rebegite, deși, după poruncă, băteau talpa țanțoși, sumețindu-se cu oarece prefăcută veselie, de ochii lumii, să creadă prostimea că, totuși, a fost o biruință. Parcă prostimea-i proastă, să nu priceapă. Mi-a povestit de-a fir a păr cum a primit sultanul vestea înfrângerii. Să-l fi trăsnit, n-ar fi fost mai uluit. Nu-și credea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întors la Stambul rămășițele "falnicei armii". "Tigrii pustiei" nu mai erau decât niște găini jumulite, rebegite, deși, după poruncă, băteau talpa țanțoși, sumețindu-se cu oarece prefăcută veselie, de ochii lumii, să creadă prostimea că, totuși, a fost o biruință. Parcă prostimea-i proastă, să nu priceapă. Mi-a povestit de-a fir a păr cum a primit sultanul vestea înfrângerii. Să-l fi trăsnit, n-ar fi fost mai uluit. Nu-și credea auzului. "Cum?! Cum?! Nu!! Nu se poate!! Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l scuipe, să-l bată prostimea cu scârnă și alte batjocuri. Să fie învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. "Cine-o face ca mine, ca mine o să pățească!" Tăutu se foiește de pe un picior pe altul, tușește încetișor și gângăvește cu glas plângător: Milostivește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și tras în țeapă! Numa' Dumnezeu a scăpat neluat în tărbacă. Nu se știe însă dacă le dădeam și a patra ulcică... Nu le-am dat-o. Cine știe ce-mi mai auzeau urechile... Dar am băgat la glagorie. Gura prostimii, adevăr grăiește, încheie Ștefan și începe să tușească. Tusea aiasta, lămurește el, mi se trage de la Baia vă amintiți? atunci când am stat o noapte întreagă îngropați în zăpadă. Apoi, când am pus focul, ne-am perpelit pe jăratec, spune el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trece și odată cu el viața... Mi-e teamă că n-am s-apuc să termin ce-am început, tot ce-am visat să împlinesc... câte încă... "Ștefan al nostru e "Mare""! strigă Mihail. Cel mai "Mare!" Ștefan râde cu poftă: Prostimea! Ea m-a procopsit. N-a avut de lucru... Mi se potrivește ca nuca-n perete. Bag-samă că nu s-au uitat prea bine la mine, spune și, hâtru, își pune palma pe creștet și-și ia măsura. Când oi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spune și, hâtru, își pune palma pe creștet și-și ia măsura. Când oi face vreo boacănă din prea mult neastâmpăr, tot atât de repede o s-o sucească de-o să-mi zică "cel Rău" au "cel Cumplit"... Nu vă luați după gura prostimii, că-i cam slobodă: acu' te-nalță, acu' te coboară, acu' te cântă, acu' te scuipă! Le-a trăsnit unora să mă hirotonisească "Mucenic al Moldovei". Eu gândesc că vor să mă batjocorească. Cum mi-ar sta, "Sfântul Mare Mucenic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să aburce în tronul Moldovei un principe litvan. Mai rău, un general ungur, Csupor, venit cu oaste ca "să ajute" pe nu știu care pretendent, s-a aburcat cu de la sine putere în Scaun și nu se mai îndura să coboare; că prostimea în batjocură îl poreclise "Ciubăr-Vodă". Cine nu se amesteca în treburile țării? Până și muierile au avut cuvântul și partea lor de uneltire: visau și ele să ajungă "doamne mari", din care pricină, vreo două și-au pierdut și capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Când a fost vorba să înapoieze pământurile hrăpite cu japca... Dumnezeule! Turbaseră! Au încercat vechile lor figuri: cu pumnalul, cu otrava, cu borșul... Prea târziu! Toată Moldova se adunase în jurul meu. Au strigat după oaste străină. A venit oaste străină. Prostimea a pus mâna pe topoare și n-au mai aflat drum de întoarcere... Unii, ce-și temeau pierderea capului, au dat bir cu fugiții, pribegindu-se, nădăjduind vremuri mai bune când să lovească. Pe răzvrătiți, pe hiclenii ce-au vândut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
având "iarba fiarelor". Se vorbește că... Iarba mă-sii! se aprinde Isaia scuipând printre dinți o sudalmă de mamă. "Diavolul blond"! Aista-i "Athletu' lu' pește!" Apusul e căzut în cur de admirație! Să ne întrebe pe noi! A căpătuit prostimea!... "Dați!... Dați boieri dumneavoastră"... îl maimuțărește Isaia în batjocură, cu ochii la cer. "De bunăvoie și nesiliți de nimeni... Dați, că mare va fi răsplata voastră în Ceruri"... Procletu'! Mișelu'! Fariseu'! răbufnește el cu ură. De haram ni s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
țăranu' nu rădica ochii de pe opincă... Acu', se trage cu tine de brăcinar și-ți râde în nas, fluturând hrisovu' cu pecete domnească! fornăie Isaia ca un taur întărâtat. Niciunde, nicicând, nu s-a pomenit să dai puterea în mâna prostimii! "Oastea boierească a Moldovei", a devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de brăcinar și-ți râde în nas, fluturând hrisovu' cu pecete domnească! fornăie Isaia ca un taur întărâtat. Niciunde, nicicând, nu s-a pomenit să dai puterea în mâna prostimii! "Oastea boierească a Moldovei", a devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe, dregătorii, ba, chiar, ridicare în cinul boieriei. Unde s-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mult cu diversele specii de colectivisme: nația, statul, clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea. De aceea și morala publică și politica au eșuat în diverse specii de paternalism, de la cel soft, cu ceva ingrediente democratice de vitrină, până la cel hard, dictaturile propriu-zise. „Prostimea”, termenul atât de drag istoriei premoderne, a rămas la noi pe piața discursului public în diverse ipostaze: talpa țării, toți (mai puțin PCR, factorul conștient al societății noastre), simplul cetățean, omul simplu, omul de pe stradă. Acesta este mesajul pe care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
grup de presiune organizat. Cred în presiunea colectivă care se produce la un moment dat când situația devine intolerabilă (atenție, intolerabilă într-o democrație, poate tocmai fiindcă e democrație!). Democrația este „un regim politic al proștilor pentru proști” sau al prostimii pentru prostime. E un regim, prin natura lui, de stânga, ne zice domnul senator. Și este încurajat doar de intelectualii de stânga. De aceea, Alexandru Paleologu nu are nici o încredere în intelectuali, căci aceștia încurajează aberația numită democrație. De fapt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
presiune organizat. Cred în presiunea colectivă care se produce la un moment dat când situația devine intolerabilă (atenție, intolerabilă într-o democrație, poate tocmai fiindcă e democrație!). Democrația este „un regim politic al proștilor pentru proști” sau al prostimii pentru prostime. E un regim, prin natura lui, de stânga, ne zice domnul senator. Și este încurajat doar de intelectualii de stânga. De aceea, Alexandru Paleologu nu are nici o încredere în intelectuali, căci aceștia încurajează aberația numită democrație. De fapt, el nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mișcă. Pe când și Constituții private? Text publicat în Curentul, 6 mai 1998 Cetățeanul de rangul întâi Voi trata cetățenia de rangul întâi din punctul de vedere al categoriei dragi tuturor elitiștilor români: omul de pe stradă, omul de rând, alegătorul, gloata, prostimea. Nici nu consider că sunt tratată altfel (eu și alții incluși în această categorie). Atunci când mă lovește iluzia creștină, potrivit căreia în fața lui Dumnezeu și a normelor morale toți suntem egali, când îi mai asociez și iluzia democratică potrivit căreia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că, lăsați de capul nostru ca „ocârmuire”, desființăm prin varii mijloace autonomia personală. Fie ne-o prăduiesc voievozii neamului, fie diverse specii de dictaturi și dictatori de secol XX (legionare, comuniste), fie diverși președinți, „baroni”, „miniștrii”, pentru care noi suntem „prostimea”, „norodul”, „masele populare”, „mulțimea”, „omul de pe stradă”, însă mai niciodată cetățenii contribuabili care angajăm și plătim servicii de guvernare pentru interesele noastre, fie ele și conflictuale. Pentru prima oară intrăm sub o ocârmuire neautohtonă de bunăvoie și nesiliți de nimeni
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cuvîntul-cheie Congo, în lapidara sa declarație despre excursia la Ștefănești. N-are nici un fel de importanță stinghereala lui Andone și Dănciulescu în fața microfoanelor, sigur e că acțiunea albastră și-a atins scopul cu un consistent sprijin alb-roșu. Cînd Sechelariu dădea prostimii cîrnați moca, era catalogat de Ion Iliescu drept vătaf. Ce altceva sînt șefii dinamoviști, uniți cu fapta omologului lor provincial prin același mirific produs de carmangerie în maț natural de oaie, care, în România contemporană, dezleagă limbi, îngroapă creiere și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
viață de poantele vicepreședintelui desemnat mai întîi de zeii devalizării furnalelor și apoi de brahmanii laminatelor. Ți se acceptă să fii ușor arogant și nici nu poți fi altfel, cîtă vreme îți bei cafeaua la Marriott, privind pe geam cum prostimea aleargă prin prăvălii după parizer ieftin și se zgîiește tîmpă la vitrinele negre de la Sexy Club. Dar condiția de lider, de campion de toamnă, de calificat în primăvara europeană, de de-a dreapta stătător al lui Gigi după mazilirea lui Pițurcă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale. Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell e "de o familie cu totul obscură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt niște bătrâni, fie încă bogați, fie mai ales scăpătați, oricum depășiți de vreme și refugiați în patriarhalitate, nedeosebindu-se întru nimic de ființele cele mai rudimentare, cu excepția conștiinței că sunt boieri și a oroarei de a se amesteca cu prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]