KorAP: Find »[drukola/base=provă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

de-a lungul celor două copastii saula ajunge la botul ascuțit al ambarcațiunii, unde o cavilă de lemn, nu mai mare decît o pană obișnuită, o împiedică să scape și unde atîrnă ca un soi de ghirlandă peste bord. La prova rămîne încolăcită o bucată lungă de zece pînă la douăzeci de stînjeni, după care saula își urmează drumul în sens invers, spre pupa, de-a lungul celeilalte copastii, pentru a fi legată de „firul scurt“ - cum e denumită bucata de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lîngă un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era un semn rău, pentru Queequeg era cu totul altceva. Ă Cînd vezi pe sepie, vezi îndată și pe cașalot, zise sălbaticul ascuțindu-și harponul, la prova ambarcațiunii sale readuse la bord. A doua zi, marea fiind neobișnuit de calmă, sub soarele înăbușitor, oamenii de pe Pequod se luptau din greu cu somnul, la care îi îmbia o astfel de pustietate, mai ales că n-aveau nici o treabă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
saulă. Saula se mai desfășură de cîteva ori, pînă cînd încetă să mai joace. Ambarcațiunea zbura acum pe apa clocotindă, întocmai ca un rechin cu toate aripile afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și celălalt la pupa - ceea ce era foarte periculos într-un asemenea zbucium. Judecînd după lungimea saulei, ce se întindea acum pe toată partea de sus a ambarcațiunii și după felul cum vibra, mai încordată ca strunele unei harfe, ai fi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
și după felul cum vibra, mai încordată ca strunele unei harfe, ai fi putut crede că ambarcațiunea are două chile - una care despica apa, iar alta care despica aerul - și că-și croiește astfel drum prin amîndouă aceste stihii. La prova se zbuciuma necontenit o cascadă, iar în urma ei fierbea un vîrtej fără sfîrșit; ajungea să-ți miști un deget sau să faci o cît de mică mișcare, ca ambarcațiunea să se aplece spasmodic spre mare, troznind din încheieturi, pînă la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
o înfige iar în trupul balenei. Ă Mai aproape, mai aproape! strigă el către primul vîslaș, în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească. Mai aproape și mai aproape! Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea lungă și ascuțită în trupul monstrului și o ținu acolo, scormonind cu mare grijă, ca și cum ar fi căutat meticulos vreun ceas de aur, pe care balena ar fi putut să-l înghită și pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
aleargă de la un capăt la altul al ambarcațiunii, primejduindu-și nu numai propria viață, dar și pe a celorlalți. Atunci abia, își schimbă ei locurile, iar atamanul, adică șeful ambarcațiunii, își ocupă locul de comandă ce i se cuvine la prova. Orice s-ar spune, treaba asta mi se pare și stupidă, și inutilă. Atamanul s-ar cuveni să stea de la început pînă la sfîrșit în față, să mînuiască și harponul, și lancea, fără a fi nevoit să vîslească, decît în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ramuri și tot astfel, din subiectele bune, cresc capitolele. Cavaletul despre care am pomenit mai adineaori merită o mențiune specială. Este un băț crestat, de o formă aparte, lung de vreo două picioare, înfipt perpendicular în copastia de la tribord, aproape de prova, cu scopul de a sluji drept suport capătului de lemn al harponului, celălalt capăt ieșind ca o sabie tăioasă deasupra provei. în felul acesta, arma e la îndemîna harponistului, care o smulge la fel de ușor din suportul ei, cum își ia

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un băț crestat, de o formă aparte, lung de vreo două picioare, înfipt perpendicular în copastia de la tribord, aproape de prova, cu scopul de a sluji drept suport capătului de lemn al harponului, celălalt capăt ieșind ca o sabie tăioasă deasupra provei. în felul acesta, arma e la îndemîna harponistului, care o smulge la fel de ușor din suportul ei, cum își ia un pădurar flinta de pe perete. Se obișnuiește să se agațe cîte două harpoane în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ancora în adîncuri, căci lanțuri grele erau tîrîte pe punți și lansate cu zgomot prin saborduri; dar nu vasul, ci însăși balena moartă trebuia să fie amarată cu aceste lanțuri zornăitoare. Legată cu capul de pupa și cu coada de prova, balena zăcea acum cu coca-i neagră lipită de aceea a corabiei, încît, văzute prin întunericul nopții, care ascundea vergile și partea de sus a greementului, balena și corabia păreau doi boi colosali, înjugați laolaltă, unul în poziție culcată, iar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
bucură! exclamă Ahab, îndreptîndu-și spinarea, în vreme ce norii de furtună i se risipeau de pe frunte. Strigătul ăsta vesel, auzit într-o asemenea liniște mormîntală, l-ar putea converti pe un om mai bun decît mine... încotro? Ă La trei puncte de la prova tribord, domnule căpitan, vine spre noi purtată de briză. Ă Din ce în ce mai bine, omule! Aș vrea ca Sfîntul Pavel în persoană să vină și să-mi aducă briza lui, în aerul meu înăbușitor! O, Natură! O, suflet omenesc! sînteți deopotrivă prinse

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
opinteli și atacuri nereușite, izbuti să înfigă o lance în trupul monstrului. între timp, Gabriel, cocoțat în arboretul rîndunicii mari, gesticula frenetic și prorocea grabnica pierzanie a păcătoșilor care săvîrșeau un asemenea sacrilegiu împotriva Dumnezeului său. în vreme ce Macey, stînd la prova ambarcațiunii, își slobozea, cu întreaga energie a neamului său, sălbaticele chiote de război împotriva balenei și se pregătea să-și înfigă lancea bine cumpănită, dar deodată, o enormă fantomă albă se ridică din ocean, cu o mișcare rapidă, ce le

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fu atins; dar secundul se scufundă pentru vecie. îîn paranteză fie spus, asemenea accidente se petrec, poate, cel mai des în vînătoarea de cașaloți. Cîteodată, nimeni nu e vătămat, în afară de omul nimicit în felul acesta; se întîmplă însă uneori ca prova ambarcațiunii se fie sfărîmată sau, ca scîndura de care-și reazămă coapsa atamanul, să fie smulsă odată cu corpul acestuia. Dar cel mai ciudat este faptul că. în numeroase cazuri, cadavrul recuperat nu vădește nici cea mai mică urmă de violență

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un foc în acest canibal rebegit? Ghimber! Ce naiba-i ghimberul? Cărbune de mare? Lemn de foc? Chibrit? Iască? Praf de pușcă?... Ce naiba-i ghimberul, te-ntreb, de-l oferi sărmanului nostru Queequeg? Și, apropiindu-se de Starbuck, proaspăt sosit de la prova, adăugă brusc: Ă Aici și-a vîrît nasul nu știu ce Societate de temperanță! Vrei să fii așa de amabil și să te uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să vibreze ca lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de mișcare. Dar balena

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
să facă bătrînul cu muntele ăsta de slănină împuțită, zicea Stubb, cu oarecare scîrbă la gîndul că avea de-a face cu un leviatan atît de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu știu, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
că nu ei au observat, primii, această ciudată similitudine exterioară. Un prieten din străinătate mi-a arătat într-o zi scheletul unui dușman pe care-l omorîse și din ale cărui vertebre tocmai își cioplise un soi de basorelief pentru prova ascuțită a luntrei sale. Consider că frenologii au omis un fapt esențial limitîndu-și investigațiile la cerebel în loc să le extindă asupra canalului medular, căci după părerea mea șira spinării unui om îi explică în buna măsură caracterul. Aș prefera să pipăi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întîlnit în Pacific. Dintr-un motiv sau altul „Jungfrau“ părea foarte dornică să ne prezinte omagiile sale. Ajunsă la oarecare distanță de Pequod, se opri, iar căpitanul ei porni spre noi cu o ambarcațiune, stînd nu la pupa, ci la prova acesteia și dînd semne de nerăbdare. Ă Ce-o fi ținînd în mînă? exclamă Starbuck, arătînd spre un obiect pe care-l flutura neamțul. E cu neputință! Un polonic de ulei?! Ă Aș, de unde, e un ibric de cafea, domnule

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
din răsputeri, cu întreaga lor dibăcie, să apuce saulele aburinde și făcură asta de cîteva ori, pînă cînd - din pricina presiunii perpendiculare a cavaleților cu vîrful de plumb, prin care cele trei saule intrau drept în mare - copastiile ambarcațiunilor ajunseră, la prova, chiar la nivelul apei, în vreme ce la pupa se ridicau în văzduh. în curînd balena încetă să se mai scufunde, dar cele trei ambarcațiuni rămaseră cîtva timp în aceeași poziție incomodă, oamenii temîndu-se să desfășoare mai multă parîmă. Și, deși în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
răzbătea nici un geamăt, nici un strigăt și nici măcar vreo bășică de aer. Care om al uscatului și-ar fi închipuit că, sub întinderea asta placidă și tăcută, se zbuciuma și se zvîrcolea în agonie cel mai grozav monstru al mărilor? La prova atîrnau doar vreo opt degete de saulă. Cum să crezi că marele leviatan ar putea fi prins în trei fire atît de subțiri, așa cum greutatea unui orologiu masiv, făcut să meargă opt zile, e suspendată de trei scîndurele?! Acesta să

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
zvîcniră brusc în apa, ca niște sîrme magnetice, prin care treceau pulsațiile de viață și de moarte ale balenei; fiece vîslaș le simți deslușit, pe locul unde stătea. în clipa următoare, ambarcațiunile, ușurate aproape în întregime de presiunea exercitată asupra provelor, săriră în aer, așa cum sare un mic aisberg de pe care un cîrd de urși albi se aruncă speriați în valuri. Ă Trageți! trageți! strigă Starbuck. Se ridică la suprafață. Saulele, pînă mai adineaori întinse la maximum, erau acum azvîrlite în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
nouă rană cumplită: balena, fulgerată de o durere insuportabilă, începu să scuipe șuvoaie de sînge gros și se năpusti, cu o furie oarbă, asupra atacatorilor, împroșcîndu-i pe oamenii triumfători cu o ploaie de sînge, răsturnînd ambarcațiunea lui Flask și sfărîmîndu-i prova. Era lovitura ei din urmă, căci balena era acum atît de vlăguită de hemoragie, încît se depărta deznădăjduită de prăpădul pe care-l pricinuise și, întorcîndu-se neputincioasă într-o rînă, începu să dea din aripa-i ciuntită, apoi se răsuci

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
acum pe Stubb, un om care, prin umorul și prin sîngele rece pe care și le păstra pînă și în cele mai grele împrejurări, era deosebit de înzestrat pentru aruncarea cu succes a lănciilor. Uitați-vă la dînsul: stînd drept, la prova ambarcațiunii zbuciumate, învăluită într-un nor de spumă și trasă de balenă - la numai patruzeci de picioare în urma ei - își cumpănește lancea, o privește de cîteva ori ca să se asigure că-i absolut dreaptă și, fluierînd, strînge ghem într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
moment, zdrobind-o. Deloc intimidat, Queequeg cîrmea ambarcațiunea cu curaj, cînd ocolind vreun cașalot care ne bara drumul, cînd ferindu-se din calea altuia, care ne amenința cu coada-i enormă suspendată deasupra capetelor noastre; între timp, Starbuck, stînd la prova, cu lancea în mînă, alunga balenele pe care le putea înțepa cu lovituri scurte, căci n-avea răgazul să lanseze la distanță. Nici vîslașii nu stăteau cu mîinile-n sîn, deși erau scutiți acum de munca lor obișnuită; principala lor îndatorire

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
mai adineaori unul din cercurile periferice, dar care acum era străbătut de niște balene rătăcite, ce se îndreptau nebunește spre centru. Această ieșire salvatoare a fost plătită, destul de ieftin, prin pierderea pălăriei lui Queequeg, căci sălbaticul, stînd în picioare la prova pentru a împunge balenele fugare, se pomenise cu capul gol; curentul de aer stîrnit de aripile unei cozi ridicate brusc, îi smulsese pălăria. Fuga dezordonată a turmei nu întîrzie totuși să se transforme în ceea ce ni se păru a fi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre balene. Ă Frumos animal e șacalul! exclamă ei rîzînd batjocoritor, la prova balenierei noastre. Știam eu că broscoii ăștia franțuji n-au habar de vînătoare. Li se întîmplă să-și lase la apă ambarcațiunile cînd văd niște brizanți, pe care-i iau drept jeturi de cașalot, da, zău! Ba, uneori pleacă din

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]