1,223 matches
-
misiunea de a defini universul unui autor practic necunoscut, a cărui imagine publică este obnubilată de prefața - reputat antiromânească - la Imagini și cărți din Franța (1922). Expertiza vizează succesiv toate compartimentele operei lui Fundoianu - poezia, eseurile, publicistica, stabilind pretutindeni genuri proxime și diferențe specifice. Apărut în 1974, volumul Critică și profunzime inaugurează un proiect incluzând alte două lucrări, Dicțiunea ideilor (1981) și Singura critică (1986). Aici se vizează condiția, metodele și retorica criticii. Ariile preferențial explorate sunt cele francofone, cu o
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
T.M. Lucchelli, Riflessi della politica Magna. După stabilizarea graniței romane pe Rin, printre triburile transrenane se observă o adevărată „diviziune economică“, determinată de gradul de intensitate al relațiilor comerciale cu Imperiul. Încă Tacitus, spre sfârșitul veacului I, făcea distincția între proximi ripae, care, sub impactul roman, practicau o economie monetară, și ulteriores sau interiores, la care domnea economia naturală 68. La rândul lor, învățații moderni au delimitat în spațiul germanic liber din Europa vestică și centrală mai multe zone unde, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi prinse În gheara unui model tare. Și poate că nici măcar stânga nu e modelul periculos acum, cum o dovedește actuala administrație americană și așa-zisul „război Împotriva terorismului”, un război ce justifică de fapt terorismul de stat. Marius Jucan: Proxima criză mi se pare a fi cea a naționalismului. Pe de o parte, acesta este dezarmat de politici educaționale și culturale, la care aderă majoritatea țărilor europene, pe de alta, este stindardul sub care se adună frustrările globalizării economice. Xenofobia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de W. Goode (1970), studiile despre familie se concentrează, prin îmbinarea unui număr mare de date cantitative din istorie, psihologie socială și demografie, asupra dinamicii diacronice a familiei, a „ciclului (cursului) de viață familial”. Se au în vedere aici perioada proximă premaritală („curtea”, sau date în engleză), nașterea copiilor, socializarea, desocializarea-resocializarea, bătrânețea, stadiul de văduvie etc. Acestea sunt analizate la scară macrosocială (cu date istorice și demografice) și ca procese concrete (microsociologie și psihologie socială). Dovada pertinenței teoriei ciclului familial este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie luat în considerare în descrierea și explicarea familiei. Și nu doar prin determinațiile sale generale, legate de vârstă biologică, sănătate, caracteristici de sex etc., ci și, mai specific, prin posibilele cauzalități biologico-genetice ale familiei ca unitate de spațiu biologic proxim, de nișă ecologică, de „cuib” - cum se spune în limbajul cotidian. În cele ce urmează nu vom trata așadar separat funcția de reproducere biologică și sanitară, așa cum se întâmplă în unele tratate sau cărți despre familie. De asemenea, pentru că problemele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că proximitatea spațială are o mare valoare în încheierea unei căsătorii, deoarece ea cumulează și alte criterii homogamice (etnic, statut socioprofesional, religios, de vârstă). Ea este intim asociată cu proximitatea și similaritatea culturală. Faptul că, spațial, anumite familii (gospodării) sunt proxime înseamnă o probabilitate mare în a fi de aceeași etnie și apropiate ca statut social; împrejurarea că ești elev la o anumită școală și locuiești într-un cartier anume presupune similarități în condiția socială a părinților, în gradul de instrucție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
circulare adresate clientului, se culeg informații și se formulează ipoteze privind problematica familiei; echipa de terapeuți discută între ei, pe baza observațiilor și a ipotezelor formulate, strategia optimă de urmat; terapeuții se întâlnesc din nou cu familia și prezintă sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care se pretează la relaxare și hilar, ea este recomandabilă. De pildă, unei familii ce suferea din cauza acneei fiicei preadolescente, i s-a recomandat să-și rezerve timp în fiecare zi pentru a număra punctele (coșurile) de pe fața ei. La proxima ședință terapeutică, membrii familiei au declarat că nu și-au putut onora sarcina deoarece încercarea s-a transformat într-o scenă de râs aproape isteric (Dallos, 1991). Obsesia acneei era pe cale de vindecare. Tema paradoxurilor în terapie a preocupat în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
degrabă, cu una violent mistificată.” Se mai rețin, de asemenea, câteva considerații privind „metodologia cronicii literare”: calitățile acesteia ar fi întinderea („«scara» la care se efectuează discuția unei cărți”; „Cronica-pilulă nu servește nimănui”), contextualizarea (situarea operei comentate într-un „gen proxim”), deschiderea către dialog critic (cronica e văzută ideal ca „o discuție deschisă” între participanți). Altfel, pentru câmpul politicii culturale a timpului trebuie menționate reproșurile unor critici privind prudența lui R. în orientarea tirului, țintele lui fiind selectate preponderent din rândul
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
o parte, se simte liniștit fiindcă este vorba despre cei care în virtutea unor legi nescrise (solidaritate familială, reciprocitate prezumată) e firesc să-l ajute; pe de altă parte, întrucât toate raporturile interpersonale se petrec în spațiul comparației sociale - iar spațiul proxim (fizic, dar nu numai) este mai dens și acut -, cel ajutat este ros și de gândurile incompetenței, inferiorității, fiind astfel la un pas de rușine, autocompătimire, frustrare. Pe bună dreptate în literatura de specialitate (De Paulo et al., 1981; Nadler
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
subiect. 1. Tipuri și caracteristicitc "1. Tipuri și caracteristici" 1.1. Tipuri de grupuritc " 1.1. Tipuri de grupuri" Termenul „grup” are, atât în vorbirea curentă, cât și în științele socioumane, un înțeles foarte larg, constituind ca sferă noțională genul proxim pentru o serie de formațiuni și colecții de persoane, de diferite mărimi, cu variate caracteristici și funcții: formațiune de lucru, familie, cerc de prieteni, echipă sportivă, clasă de elevi, comunități etnice, clase și straturi sociale, națiuni, popoare etc. Dacă avem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
secvențele dedicate parametrilor și caracteristicilor, tipurilor de acțiuni, comunicări și performanțe; b) dimensiunea relațională, care concentrează în mod deosebit aspectul socioafectiv, raporturile de roluri, coeziunea și identitatea grupurilor; c) dimensiunea contextuală, care se referă la situarea grupului atât în mediul proxim (membrii unui colectiv de muncă fac parte dintr-o organizație industrială stratificată ierarhic), cât și în contextul sociocultural mai larg (o regiune, o țară, o cultură anume), cu valori, norme și cutume specifice și cu o economie mai mult sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
timp înainte (de ordinul mai multor zile sau săptămâni) argumente contrare opiniilor lor, dar mai slabe, vor rezista mai bine pe propriile poziții. Inocularea de argumente lucrează în mod asemănător virușilor în dezvoltarea unor mecanisme de apărare față de boli. Grupul proxim (primar) din care fac parte indivizii (grupul de apartenență) și/sau cel de referință (reperul lor valorico-atitudinal) au o mare importanță în formarea și transformarea opiniilor indivizilor. În trecut, în societățile tradiționale, determinarea de către grup a ideilor, convingerilor și conduitelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mers și difuzate ritmic sub un voltaj emoțional înalt, își revelează valoarea documentară inalterabilă. Privite în ansamblu, ele reconstituie panorama culturală a aniilor ’70-’90, cu tropismele, obsesiile, personajele și lexicul lor inconfundabil. Dacă se poate vorbi de un gen proxim al ciclului Unde scurte, nu se pot trece cu vederea nici diferențele specifice. Ele țin mai ales de strategia retorică și, în funcție de aceasta, volumele pot fi repartizate în trei grupe. În prima intră primele patru. Referindu-se la rețeta lor
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Dreptate în lanțuri, Castelul din Carpați, Drumeț în calea lupilor. Într-o perioadă în care în presa cotidiană nu își găseau locul decât evenimentele oficiale, raportările de plan și adeziunile, materialul adunat de S. oferea publicului, în volume atribuite genului proxim al „romanelor” ori al culegerilor de „nuvele”, mărturii edificatoare asupra unor controverse de ordin social-istoric, acte de arhivă menite să completeze și să ordoneze informațiile referitoare la evenimente politice importante, chiar dacă uneori cu un evident caracter tezist, precum asasinarea lui
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen Habermas, de formalismul rus, lingviștii praghezi și Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori agonic, cu sursele în cultura elenistică timpurie. În orizontul în care se plasează S. condiția definitorie a literaturii - derivată de asemenea din substanța sa ludică - poartă numele de liminalitate. Pragul este locul care face posibilă trecerea
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
mort prematur, în 1915, într-un accident. Nesemnate, cu excepția grupajului din numărul 2, în care cineva (Tzara?, Vinea?, un colaborator misterios?) se recomandă drept „Iacob Șearpele”, Notele prezente la finele revistei (nu și în numărul ultim) semnalează apariții, recente sau proxime, de cărți, exclusiv din „literatura nouă românească”: Visări păgâne de Ion Pillat, Flori sacre de Al. Macedonski, Zâna din fundul lacului de N. Davidescu, Figurile de ceară de Adrian Maniu, De vorbă cu mine însumi de Ion Minulescu, dar și
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
britanice, ca urmare a sângeroaselor războaie anglo-sikh din anii ’40 ai secolului al XIX-lea, de unde și precizia suplimentară cu care concepe aceste explicații; mai apoi, faptul că Honigberger (când relatează despre tipul de caractere al scrierii sikh) anunță deja proxima reîntoarcere În Orient. 333. Este vorba de pictorul Imam Bakhs Lahori, despre care a scris În repetate rânduri și asupra căruia va reveni Lafont. 334. Nici Haridas, nici Dost Mohammed Khan nu sunt pictați, se știe, de Imam Bakhs Lahori
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vremuri ancestrale”, de plânsul și suferințele strămoșilor, făcându-i „sufletul bolnav și trist”. S. are o percepție foarte concretă a propriului spațiu interior - „stau în mine zăvorât ca-ntr-o chilie”. De obicei el nu se poate dezlipi de mediul proxim, de micile întâmplări cotidiene, de unde o versificare a imediatului, cu aglutinări de imagini și enunțuri oarecum narative. Actul poetic ar consta la el doar în a găsi un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
iulie, august ............................................. ........ .......................................... c) roșu, verde, albastru ............................................. ........ .............................. 12. Sintetizați noțiunile: a) luni, marți, miercuri, joi, vineri, sîmbătă, duminică ............................................. ........ ............................................. ........ b) 10; c) iunie, iulie, august ............................................. ........ ...................................... 13. Analizați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ b) acid clorhidric................................. ............................................. ........ c) 19 ............................................. ........ 14. Definiți noțiunea individuală prin: a) gen proxim și diferență specifică ............................................. ... b) exemplificare ............................................. ........ c) enumerare ............................................. ........ 15. Recunoașteți tipul de definiție: a) nuielușă verde în iarbă se pierde; c) negru în cerul gurii = rău ............................................. ........ ............................................. ........ d) acoperiș = casă ............................................. ........ ............................................. ........ ...................... 16. Definiți în mod adecvat, folosind figuri de limbaj: a) cadrul didactic
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
cronicarii optzeciști ai satului ardelenesc. Un sat care în prozele lui se numește Apud și are o serie de semnalmente ieșite din comun, fiindcă - explică, precaut și prevenitor, undeva naratorul - „pe aici așa-i realitatea”. De fapt, trădând un gen proxim comun, universul transilvan al tinerilor prozatori din decada a noua a secolului trecut este de fiecare dată altul, în funcție de ochiul care îl privește și mai ales de vocea care îl povestește. În plus, Apudul nu este un mediu etanș, aflându
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
în 1912, împreună cu S. Samyro (viitorul Tristan Tzara), revista „Simbolul”. Apariția „Simbolului” este și prilejul debutului lui V. (sub semnătura I. Iovanaki), care își face intrarea în literatură cu o prelucrare după Cetatea moartă a lui Albert Samain, urmată, în proximul număr, de poemul Sonet. În 1913 V. publică sistematic poezie în „Noua revistă română” a lui C. Rădulescu-Motru, unde în 1914 semnează pentru prima dată Ion Vinea - o adaptare a numelui bunicii din partea tatălui, Chauvignac -, extinzându-și colaborarea la „Seara
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
primul rând, lipsa de inhibiții în abordarea unui amplu repertoriu - de la Ghilgameș la T. S. Eliot, de la estetica filmului la Henry Moore, sau de la Charles Baudelaire la Franz Kafka și Albert Camus. Apoi, libertate de mișcare (narativă, lexicală), al cărei proxim precursor este G. Călinescu. De asemenea, caracterul „ficțional” al acestor eseuri, identificabil în devierile frecvente de la temă, în zonele în care S. „rupe” discursul și schimbă subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită criticii literare, în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
realități. Este vorba despre ceea ce unii au numit hiperrealitate și despre „gândirea nouă” care o reflectă, botezată, la rândul ei, postmodernism 5. Ambele concepte sunt echivoce și rebarbative: nici unul nu se supune definițiilor clasice, aristotelice. Nu poate fi indicat „genul proxim” al nici unuia; și, ca urmare, nici „diferența specifică” a fiecăruia nu poate fi lămurită în mod satisfăcător 6. Dar nu ne aflăm în fața unor fantome sau abstracțiuni; dimpotrivă, ceea ce desemnează ele ne inundă viața de zi cu zi, ni se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probe experimentale, teste docimologice etc.). În urma acestei evaluări se stabilește un diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se întocmesc documentele de orientare școlară. Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de J. Piaget și L.S. Vîgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă într-o activitate investigativ-ameliorativă de tip cercetare-acțiune. În acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devine un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]