902 matches
-
poeziei lui P. E o lirică bine structurată, ce se distinge printr-o profunzime și o seriozitate de tip „modernist”, poate ușor desuetă dacă nu ar fi deghizată în haine la modă precum intertextualitatea, aluziile livrești, practicile textualiste, epicul, pitorescul, prozaicul ori ludicul ironic-absurd. Temele sunt moartea, transcendența, neputința ieșirii din timp și din spațiu, căutarea de sine, căutarea lui Dumnezeu și a unei religiozități proprii, născută din îngenunchere și oroare. O poezie ce are ca obsesie viața ca moarte ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
și a unei inspirații profunde, dirijate conștient de copil; exerciții de gimnastică respiratorie însoțite de vorbire (după ce s-a obținut un anumit echilibru); exerciții de antrenare a discernământului auditiv, bazat pe exerciții de pronunțare ritmică și de reliefare a elementelor prozaice, cu variația intonației, tempoului; exerciții ritmice bazate pe coordonarea întregii motricități inclusive a celei verbale; jocuri simple: pantomime, imitări ale unor zgomote din natură și sunete emise de animale. Pot fi acceptate diferite metode de psihoterapie, atât terapia directă, prin
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Victor Tufescu, și totodată legendar prin trecutul său istoric, cu urmele cetății geto-dacice din secolele 4-3 î.e.n. din lucrările lui Adrian Florescu (toate conspectate de mine înainte de a veni aici). Dar nu poezia locurilor și vinurilor mă interesa atunci, ci prozaicul prezent de găsit un loc de dormit, ca în zilele ce urmau să-mi fac cercetările de teren în vederea redactării tezei. Când amabilele mele gazde au aflat că sunt cadru didactic universitar și încă la Facultatea de Geografie unde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să îmi reproșez. Foarte repede mi-am dat seama că nici cel mai mare regizor nu are timp să crească în tine un personaj fără nici o bază. Are corul, are figurația pe mână, te are pe tine, dar pentru lucruri prozaice, nu ca să îți pună personajul în context. — Ați făcut psihoterapie și cu Mario del Monaco, atunci când ați cântat împreună Samson și Dalila la Napoli? — Nu a fost nevoie. Avea un ego atât de puternic... Tu ai vă zut vreodată fotografii
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
aceste raporturi, un net câștig de calitate literară. Romanele scriitoarei pot fi situate, în poziții mereu ascendente, pe o scară valorică imaginară care ar duce de la formula prozei populare sentimental-„pilduitoare” la formula, de mare rafinament, care exaltă intimitatea, cotidianul prozaic și derizoriul, trimițând la semnificații esențiale descoperite îndărătul aparentei insignifianțe a momentului trăit. Cu mijloace și procedări deja acreditate drept caracteristice prozei sale, C. a dat, în Bătălia pentru roze (1992), o transcriere literară plauzibilă a tumultului primelor săptămâni de după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010, p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
data aceasta glasul lor repeta pentru urechile și sufletele noastre un cuvânt de îmbărbătare, de încurajare, având următorul veșmânt fonetic: Nu dis-pe-ra! Nu dis-pe-ra! Nu dis-pe-ra! Pe această notă de acalmie, sora mea Țuki a spart tăcerea cu cea mai prozaică și, în același timp, cea mai frecventă propoziție din lume: Mama, mi-e foame! Da, iubita mea, uite, acuma! Mircea, dragul mamei, dă-mi, te rog, sacoșa. Imediat, mama! Poftim! Ține, mama! Sunteți gata, dragii mei? Da, mama! "Înger, îngerașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
crescută nestingherit sub organul olfactiv, a cărui tubulatură era de dimensiuni apreciabile. Mustața era, totuși, așezată cuminte, "pe oală", și nu agresivă, țepoasă și provocatoare, ca a distrugătorului de mori nevinovate. Brațele lungi prindeau furca în mână și începeau activitatea prozaică pe un fundal muzical auzit și înțeles numai de el și de frumoasa Dulcineea. Mai întâi, înfigea furca "fortissimo" într-o grămadă de paie, pe care o așeza la capătul căpriorului, pe lețuri. Apoi, cu o mișcare "largo", lua pale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a dublei gândiri și dublului discurs) a fost multă vreme un atu al lui Ceaușescu. Discursul naționalist este maniera cea mai simplă și mai ieftină de a-i ține pe oameni uniți și de a-i face să uite necazurile „prozaice“ ale vieții. Cam peste tot regimurile comuniste au alunecat dinspre internaționalism spre naționalism, dar puține au mers atât de departe ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
poetul apare de o frumusețe fără seamăn, aproape supranaturală (asemenea lui Hyperion, „dublul“ său din poemul Luceafărul). Toate acestea, se Înțelege, și frumusețea lui, și neînțelegerea celorlalți, și chinul vieții — simplificate și amplificate după regulile mitului; viața, Întotdeauna, e mai prozaică și mai banală. După moartea lui Îndeosebi, spre 1900, s-a adăugat În conștiința publică și naționalismul lui Eminescu. A ajuns să fie perceput nu numai ca mare poet, ci și ca profet al românismului. Ceea ce era pe atunci oarecum
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
conturează o campanie care reactualizează angajamentul lui legionar din tinerețe, susținând că orientarea de atunci i-ar fi marcat și interpretările științifice. Tot ce se poate: interesul pentru mitologie se acordă adesea cu o orientare de dreapta, În timp ce stânga, mai prozaică, mizează pe raționalism. Aceasta nu Înseamnă Însă că trebuie repudiate cercetările mitologice! (abuzul de raționalism nu e mai rațional decât iraționalismul). Oricât de contestabile ar putea fi diversele interpretări ale lui Eliade — și ce este incontestabil În această lume? —, cert
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai trăim aievea sau dacă unicul lucru real din lume n-a mai rămas decît goana nebună în care șapte oameni și șapte cai formează un singur întreg, ca un trup uriaș de legendă rostogolit din vremi spre secolul nostru prozaic de benzină. Hei!!! Îngemănat cu strigătul sălbatic al călăreților, izbucnește un altul, chiar la picioarele mele. Tresărim cu toții, era atît de neașteptat, încît ni se pare că noi suntem cei aruncați printre cai. Hei!!! Aplecat ușor înainte, cu spinarea arcuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
care nu se înțeleg, fiecare din cele două părți poate apela la Curtea Internațională de Justiție de la Haga (care aparține ONU). Ce se ascunde în spatele acestor formule diplomatice amabile și, deseori, plictisitoare? Se ascunde, ca întotdeauna, o realitate mult mai prozaică și un diferend greu de rezolvat. Întâi, existau unele neînțelegeri privind linia exactă a frontierei pe talvegul brațului Chilia; nu era clar cui aparțin niște insulițe aflate pe acest curs de apă, mai ales că malurile erau schimbătoare, iar unele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
pe care o strînseseră niște linge-blide ca noi. LA SONRISA DE LA GIOCONDA Surîsul Giocondei Începuse o nouă fază a aventurii noastre. Ne obișnuiserăm să nu prea băgăm În seamă felul În care arătam, cu hainele noastre ciudate și cu figura prozaică a Poderosei a II-a, al cărei șuier astmatic stîrnea mila gazdelor noastre. PÎnă la un punct, fuseserăm niște cavaleri ai șoselelor; aparținuserăm acelei durabile „aristocrații a hoinarilor“ și avuseserăm chiar și cărți de vizită cu titlurile noastre impresionante și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
școlari este gata să intre În casa devenită muzeu, În timp ce noi eram absorbiți de trecut, cu gândul nemărturisit de a-l reciti pe Eminescu, după această - pe cât de reală, pe atât de imaginară - Întoarcere În timpul și la obârșia oarecum materială, prozaică a creației marelui poet. 13.4. Bârnova - un spațiu bucolic și o regăsire nesperată Primul contact cu această așezare a avut loc acum mai bine de opt ani, când eu și mai mulți colegi am fost invitați la aniversarea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
uneori neîncăpătoare, în pofida unor turbulențe sociale colaterale privind ba Roșia Montană, ba câinii vagabonzi sau eșecul meciului de fotbal cu Turcia. Toate fac parte din viață, dar parcă muzicii trebuie să-i acordăm permanent atenția cuvenită, întrucât ne înalță deasupra prozaicelor preocupări și ne oferă admirația unei lumi întregi. Pentru a intra în nota spirituală adecvată, nu pot să ocolesc considerațiile lui Lawrence Dutton, inserate în programul cvartetului Voces, o excelentă prezență la Ateneul Român: „Bach a creat o muzică ce
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Procesul poate fi firesc, dar depinde pe ce coordonate se realizează. Or, vectorul principal al globalizarii nu este, din păcate, unul de natură spirituală ("o turmă și-un păstor"), o credință adîncă purtînd sufletele spre unitate, ci un element mai prozaic: marele capital și suportul oferit de noile tehnologii. Totuși, în plină recesiune mondială, apar primele semne ale unui proces contrar, de deglobalizare. Nu discutăm aici despre reafirmarea tot mai puternică a identităților cultural-religioase, ci de evidențierea tot mai încrîncenată a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
să fie prieteni, și atunci, spectacolul care se naște din asta este o formă de teatru total pe care, uneori, în teatrul propriu-zis nu-l găsim! Mergem la teatrul-teatru și suntem destul de dezorientați în cazul anumitor spectacole care rămân destul de prozaice. În sensul simbolic al prozei ce nu se ridică la nivelul pe care îl are muzica. A.V. Dacă America s-a potrivit atât de bine ca mediu preocupărilor, felului Dumneavoastră de a fi și de a gândi, cum v-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dintre noi ar putea, f)r) s) știe cum, s)-i Împing) pe altii la nebunie și crim). Aceast) „nesiguranț) a naturii noastre” au c)utat evreii s-o dep)șeasc) În Israel, renunțând la „mister” și devenind oameni simpli - prozaici fermieri, muncitori, mecanici și soldați -, În parte respingând caracterul dobândit În exil, În parte pentru a evita s) iște scânteia care ar putea declanșa „orice fel de nebunie de care ar fi atinși” potențialii dușmani. Evreii care cunosc istoria evreilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
apărut culegerea de poezii Amor și Patria (1869), semnată Brutu Catone Horea, și volumul Doruri și speranțe (1871). Versurile glorifică eroii trecutului, invocă demnitatea în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
că sursa folosită era articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" , Kőváry ține să distrugă toată poezia romantică a predecesorului său, Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul farmec feminin În formulele prozaice ale explicației cauzale. Științificitatea pozitivistă, noua muză a secolului al XIX-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic se metamorfoza acum În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moralist, autorul apelează frecvent la satiră. Cele mai reușite dintre povestirile lui sugerează eșecul inocenței, motiv care îl apropie de I. Al. Brătescu-Voinești. De acesta îl deosebește totuși accentul pus pe ironie și sarcasm. Personajele sunt antrenate în intrigi meschine, prozaice, cele care nu se pot adapta fiind excluse. Grotescul se datorează cel mai adesea unilateralității caracterologice. Prozatorul este atras de situațiile comune și descrierile exacte. Biografia personajului este prezentată în amănuntele ei dizgrațioase, în comportamentele duplicitare sau acțiunile veroase. Domină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
neoparnasian într-ale prozodiei, P. încearcă să se sincronizeze cu mai tinerii emuli ai lui Miron Radu Paraschivescu, inovând în sensul lui Ion Caraion sau al lui Geo Dumitrescu, adoptând și el disimetria în versificație și mai ales expresia violent prozaică, ca în Baladă a dimineților cenușii, dedicată filosofului Ion Petrovici: „La cinci și jumătate precis, / Ceasornicul mă dă afară din Paradis./ Pe străzi, trec tramvaie cu scrâșnet de fier,/ Sirena fabricei aleargă înnebunită prin cartier”. Virtuozitatea prozodică îi caracterizează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute, de transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza, Iași, 1825; Călătoria la Borsec, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
Nemuritoarea iubita). Autorul adopta o poză prezumțioasa, afișată în prefețe explicative lipsite de tact, pe care E. Lovinescu le va denunță crunt în Istoria literaturii române contemporane, definindu-le că „modestă indicațiune a inepției poetice grandioase”. Versurile sunt, în genere, prozaice și lipsite de seva, totuși câteva fragmente atrag atentia: tablourile arcadic-pastorale, ultima parte din poemul Adonis (alcătuit din patru secțiuni, scrise în endecasilabi), unde se evocă atmosferă hibernal-funebră, meditațiile privind virtutea artei de a învinge timpul (în poemul Tagi-Mahal) nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]