1,136 matches
-
a repartizat la “Steagul Roșu”. Nu se chema, încă, “Steagul Roșu”, se chema altfel, nu mai țin minte. În sfârșit, la “Steagul Roșu”, și acolo primeam 600 de lei. La începutul școlii de Literatură m-am căsătorit cu Mariana, viitoarea prozatoare Mariana Juster. Cum ați cunoscut-o? Printre alții, am fost invitat ca ziarist, de Elisabeta Luca, la Comitetul Cinematografiei, ea fiind șefă. Mariana era elevă și lucra acolo. Cum a ajuns ea acolo? Direcția a pornit să caute oameni prin
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
început nu avea, decât doi oameni sub conducerea Elisabetei Luca: Constantin Chiriță, de la “Scânteia” și Ion Visu, de la “România Liberă”. Cons tantin Chiriță a plecat prin Moldova să caute cadre și s-a întors cu o elevă din Botoșani, actuala prozatoare Mariana Juster și un alt evreu din Piatra Neamț, ștefan Cazimir. Eu am fost chemat la Comitetul Cinematografiei să fac un film documentar și astfel am cunoscut-o pe ea. Ea s-a îmbolnăvit... am căutat-o... Aveam un prieten acolo
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
șI EDITORUL BIANUALULUI CU ACELAȘI NUME, “PUNCT” În 1985 înființează Cenaclul Literar “Punct”care a funcționat peste 20 de ani, și, cu doi ani mai târziu, în 1987, înființează bianualul “Punct” - ajungând până la nr. 40, fiind susținut de soția sa, prozatoarea Mariana Juster. În primul număr al revistei “Punct”, Solo Juster scrie: “La doi ani de existență, am întocmit această foaie, ca un semn dedicat celor care mi-au susținut ideea de CENACLU.” Citez din articolul “CENACLUL LITERAR” scris de Dr.
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Campus... și alții. Dar, mai ales gazdele: Mariana Juster și Solo Juster, și mica lor poveste, atât de simplă și de emoționantă. În urmă cu 12 ani, doi oameni modești, dar mari iubitori de literatură, el - poet cunoscut, ea - originală prozatoare, hotărăsc să deschidă casa lor din strada Miriam Ha-hașmonait ca să creeze un cadru pentru întâlniri literare...” (Tania Lovinescu, revista Punct, Nr. 19, noiembrie 1996, pag.12). “Cenaclul literar “PUNCT” - organizat de scriitorii Mariana Juster și Solo Juster - scoate de două
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
am încropit acest al 33-lea Punct. Va mai apare cel de-al 34-lea? (S.J., revista Punct, Nr. 33, noiembrie 2003, pag. 8) “În ziua de 18 martie a.c. ASOCIAȚIA SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBĂ ROMÂNĂ a decernat premiul ARTZI prozatoarei Mariana Juster și poetului Solo Juster pentru CENACLUL LITERAR PUNCT în preajma împlinirii a două decenii de neîntreruptă activitate.” (Revista Punct, Nr. 34, mai 2004, pag. 2) “20 ANI DE CENACLU De douăzeci de ani? Nu-mi amintesc exact când am
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
(n. 8 decembrie 1876, comuna Ivești, județul Galați - d. 5 martie 1955, București) a fost o mare prozatoare, romancieră și nuvelistă din epoca interbelică. A fost fiica generalului Dimitrie Bengescu și a profesoarei Zoe. Studiază la Institutul de domnișoare „Bolintineanu” din București. La 20 de ani se mărită cu magistratul Nicolae Papadat. Cariera literară e amânată din pricina transferurilor
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
În timpul Primului Război Mondial lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roșie, experiența fiind apoi relatată în romanul "Balaurul". Din anul 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu și să publice în revista acestuia, Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu și apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creație o
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
După 1965 a fost treptat reintegrată în circuitul literar si academic. Începuturile literare ale Hortensiei Papadat-Bengescu, situate sub semnul colaborării cu revista "Viața românească", se caracterizează printr-o proză de fină analiză a celor mai subtile reacții ale sufletului feminin. Prozatoarea suplinește „un deficit colosal de existență” ("Femei, între ele") urmărind atent „perpetua mișcare interioară a gândului în mers”. Scrieri precum "Ape adânci", " Femeia în fața oglinzii" sunt realizate predominant dintr-o perspectivă care se apropie de o minuțioasă notare a senzațiilor
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
Russu (Magdalena), Amza Pellea (Horațiu), Dem. Savu (Costică), Vasilica Tastaman/Sanda Toma (Ofelia) și Costel Constantinescu/Gheorghe Dinică (inovatorul). Piesa de teatru a fost publicată la București în anul 1966 într-un volum șapirografiat. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Marica Beligan (1943-1993), fiind o adaptare pentru cinema după piesa "Șeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan. Dialogurile au fost scrise de dramaturgul Alexandru Mirodan. Prozatoarea Marica Beligan era fiica lui Petru Pop și a baroanei Jeanne de Siemmons și s-
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
la București în anul 1966 într-un volum șapirografiat. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Marica Beligan (1943-1993), fiind o adaptare pentru cinema după piesa "Șeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan. Dialogurile au fost scrise de dramaturgul Alexandru Mirodan. Prozatoarea Marica Beligan era fiica lui Petru Pop și a baroanei Jeanne de Siemmons și s-a născut în orașul La Louvière din Belgia. Ea s-a remarcat de timpuriu ca scriitoare, publicând un volum de nuvele pe când avea numai 13
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de regele Carol I și guvern. S-a născut la București "într-o seară de început de octombrie" (3 octombrie 1864), "într-o foarte veche și vestită familie de boieri". Este poetă, prozatoare, autoare de piese de teatru de expresie franceză. Este fiica diplomatului Ioan Văcărescu și a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe linie directă a lui Iancu Văcărescu ("„Familia din care scobor eu a fost familia de intelectuali cu deosebire a României de
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
în România, susținând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor invitat la universitățile din Cluj și București. În 2003, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj îi conferă titlul de Doctor honoris causa. În ultimii ani a trăit la Nice. A fost căsătorit cu prozatoarea Bianca Balotă (1936-2005). A debutat jurnalistic în ziarul „România nouă” de la Sibiu (director Zaharia Boilă), în septembrie 1944, iar cu critică literară în „Revista Cercului Literar” de la Sibiu, nr. 1, din ianuarie 1945, el făcând parte din această grupare. După
Nicolae Balotă () [Corola-website/Science/297602_a_298931]
-
(n. 5 aprilie 1933, Oradea - d. 18 septembrie 2012, București) a fost un poet, scriitor, traducător, editor, publicist și politician român. Este fiul Elenei (născută Botez) și al lui Constantin Vulpescu, maistru militar armurier. A fost căsătorit cu prozatoarea Ileana Vulpescu, cu care a avut o fiică, Ioana (d. 2012). a încetat din viață la vârsta de 79 de ani pe 18 septembrie 2012. A urmat, la București, școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), unde
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, evident, bibliografia poetei, prozatoarei, eseistei și traducătoarei Cristina Emanuela Dascălu (n. 20 mai 1969, Târgu-Neamț) nu sunt complet cunoscute în spațiul românesc, întrucât autoarea excelentei cărți de poezii Adorabila fiară (2009) a locuit în America aproape cincisprezece ani. După finalizarea studiilor universitare în cadrul Facultății
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
voie și nesilit de nimeni la "calitatea " de membru al partidului comunist...Convingerile sale politice sufereau de o gravă problemă de conștiință.Trece o perioadă grea lucrând ca muncitor într-o fabrică. În 1960 ajunge în Israel împreună cu soția sa , prozatoarea Mariana Juster și fetița. Își câștigă existența ca funcționar la poștă, la bancă și ca optician independent. În 1966 înființează revista "Lumea Magazin " a cărui redactor șef este , secretar de redacție Sorin Cunea, și colaboratori Arnold Velureanu, Harry Ber (Canada
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
(n. 5 decembrie 1882, Buciumeni, Galați, d. 2 septembrie 1962, Tecuci) a fost o profesoară, poetă, prozatoare și traducătoare, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. A fost primul dintre cei doi copii ai institutorului Avram Negru și a soției acestuia Elena, născută Dimitrescu. Cel de al doilea copil a fost medicul, profesor universitar Dimitrie Negru. Mama lor
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
(24 iunie 1939, Cluj-Napoca) este o prozatoare și publicistă română Este fiica Alexandrei Pop (născută Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna" din Brașov. Absolventă a Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din același oraș (1953-1956) și
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
(n. 4 martie 1949, Arad) este o prozatoare și autoare contemporană de opere dramatice. Absolventă a Conservatorului de muzică din București în 1972, a debutat în literatură în 1974. A lucrat în presa scrisă, a fost realizator la Televiziunea Română, iar din 2005 scrie despre cărți la revista „Săptămâna
Lucia Verona () [Corola-website/Science/308131_a_309460]
-
(n. 12 iulie 1957, București) este poetă și prozatoare română. Numele ei real Maria-Eugenia Oală. Alte modalități de exprimare ale scriitoarei sunt grafica, ilustrația graficä și ceramica. Viziunea poetică a Mariei Eugenia Olaru se trage direct din începutul Evangheliei lui Ioan; Tema ‘’Cuvântului’’, ca esență a lui Dumnezeu, revine
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
(n. 25 ianuarie 1972, Târgu Mureș) este o prozatoare și autoare de teatru pentru copii și tineret. Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din orașul natal, promoția 1997, a debutat în literatură încă din anii studenției, cu un scenariu de televiziune. După absolvirea facultății și a anului de
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
eseurile critice aparținând poetului și criticului Roberto Piperno și Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicortaș, presedintele FIRI; pe 30 sept. Accademia di România a găzduit contribuțiile critice la operă poetica a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta și prozatoarea Rossella Pompeo, de prof.Lidia Gargiulo și Dante Fasciolo, coordonatoare fiind poeta și animatoarea culturală Tatiana Ciobanu. Ulterior, despre Bacovia, s-au mai pronunțat prin eseuri de excepție ce au parvenit subsemnatului Lăură Raineri și Simona Verrusio. Cele două serate
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
profesor și istoric literar, ginerele lui G. Ibrăileanu. Și-a susținut doctoratul cu o teză privitoare la Alice Călugăru. A publicat scrisorile poetei Alice Călugăru trimise lui G. Ibrăileanu și a restabilit textul romanului Adela. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat Evoluția scrisului feminin în România, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, cu o prefață de E. Lovinescu (1935). În această antologie este inclusă și Alice Călugăru. 7. Așa s-a și întâmplat. Apare ediția Ecaterinei Săndulescu - Alice
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
Unde? Unde-o fi acum/ Steaua lui? Pe care drum?// Eu, de-atunci în requiem,/ Tot îl cânt, și tot îl chem./ Fox, te chem de-aici, de sus,/ Fox de an hain răpus!” 10. Monica Pillat (n. 1947) poeta, prozatoare, eseista și traducătoare. S-a impus prin câteva cărți de poezie și eseistica ce au fost unanim apreciate de critică literară.
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
lui Miron Radu Paraschivescu lua mereu cuvântul, devenise un critic de temut (după cum scrie Eugen Barbu în a sa „Istorie a literaturii”). Atunci l-a cunoscut pe Ștefan Agopian (cu care a legat o strânsă prietenie), pe Iolanda Malamen (poetă, prozatoare și critic de artă), pe Daniel Turcea, Adi Cusin, Ion Mircea, Eva Lendvay (poetă de limbă maghiară care scria poezii în limba română), Gabriela Melinescu și poeta Violeta Zamfirescu, pe Sânziana Pop, Ilie Constantin și Gigi Astaloș (dramaturgul), pe Alexandru
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
comentatori). Timp de doi ani (1964 - 1966) lucrează la Studioul cinematografic București, secția scenarii, iar din 1966 și până la sfârșitul vieții, ca redactor la revista "Luceafărul". În 1965 se căsătorește cu Elena Stan, și ea absolventă a Facultății de Filologie, prozatoare (își semnează textele Ana Delea), iar în 1967, i se naște unicul fiu, Andrei Velea. Sănătatea lui s-a degradat continuu datorită consumului excesiv de alcool. În noaptea de 30 spre 31 ianuarie 1987, fiind în stare avansată de ebrietate, cade
Nicolae Velea () [Corola-website/Science/302908_a_304237]