3,382 matches
-
să îl prind cu garda jos. Mașina lui nu era parcată prin apropiere. Am sunat la ușă, dar nu era acasă, așa că m-am întors înapoi la mașină și am așteptat. Aveam un sendviș cu ton și o pungă de prune drept sursă de subzistență. Nimic de băut. Nu cred că vecinii lui Walter m-ar lăsa să le folosesc toaleta, chiar dacă le-aș fi explicat situația. A trecut mult timp. Majoritatea l-am petrecut consumându-mi bateria cu postul Radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în stare să-l biruiască, așa încât nu le mai rămânea decât să pună la cale un vicleșug. Auziseră că pe undeva, pe lângă apa Mureșului, acolo unde acesta își sapă albia printre dealuri, este o boieroaică care stăpânea livezi întinse. Din prunele de acolo, scotea o băutură care tare îi mai plăcea lui Negru. Uriașul plătea cu aur butoaiele de pălincă pe care i le trimitea boieroaica. Numai că dacă voia, aceasta putea să facă ori băutura bună de băut ori o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ca pe un idol păgîn, purtîndu-l peste abisuri și hăuri, ținîndu-l la piept ca un păstor cuvios, cu ochii-n pămînt, neîncumetîndu-se nici el să se uite În ochii Întunecați ai lui Kitmir, obloniți de albeața somnului, ochi brumării, ca pruna, Închiși pe jumătate, aproape stinși. Nici el, Dionisie, nu putea prinde privirea lui Kitmir, chiar cînd băiatul se oprise lîngă el la intrarea În galeria Îngustă, ca să le dea Întîietate celor care-l purtau, care se Încovoiaseră pînă la pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura. Cu siguranță că și locuitorii comunei Filipeni - satele Filipeni și Fruntești - știau să obțină rachiul din tescovină, drojdie și prune și alte fructe și nu era nevoie să-i învețe negustorii din Austria. Poate că de acolo s-au adusă instalații mai perfecționate și mai performante, dar, în mod obișnuit, locuitorii Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de prune, tescovină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și prune și alte fructe și nu era nevoie să-i învețe negustorii din Austria. Poate că de acolo s-au adusă instalații mai perfecționate și mai performante, dar, în mod obișnuit, locuitorii Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de prune, tescovină și drojdie, fără taxe impuse, în condițiile în care horilca din Polonia era oprită, încă din 1779. Existența viilor și livezilor în satele comunei Filipeni este confirmată de documente, acte de vânzare-cumpărare, în care apar la vânzare numai viile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau. La fel se uscau pe lozniță, prunele, numite perje, sau se fierbeau până se făceau povidrlă. Varza și alte produse de grădinărit se murau în vase mari de lemn (butoaie cele închise, căzi, cele deschise) se depozitau într-un beci, numit pivniță sau zămnic, o groapă săpat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu afecta buna dispoziție. La sărbători se bea mult, mai mut vin decât rachiu, care se bea în păhărele mici (cât degetarul!), mai mult pentru deschiderea poftei de mâncare. Se obțineau două feluri de țuică, rachiu: de tescovină și de prune; nu se amestecau. Rar se făcea din alte fructe: pere, zarzăre, caise, cireșe dulci și amare. Nu numai la sărbători se bea: se bea tot anul la crâșmele din sat. Erau multe și nu duceau lipsă de clienți. În cantitate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intre în sat. Rețete culinare țărănești Cocârțac. Se fierb fructe uscate, de toate care le-ai strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hazul general. Pentru mort, în afară de pomana praznicului, o masă cu băutură la toți cei care au fost la înmormântare, se coceau împletituri speciale, numite capete, sub forma unei cruci. În aceste capete se înfigeau bețișoare în care se puneau mere, prune, nuci, portocale etc. care țineau loc de „pomul vieții”, până la pomenirea de 40 de zile, când se ridica panaghia și se făcea „pom” mare,încărcat cu de toate. Tot atunci se dădea de pomană: pat, plapumă, scaun, masă, haine. Pomenirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trei paltoane grele. Mă simțeam ca un bebeluș. Mi-am apropiat picioarele de sobă. Încetul cu încetul, toate mi se întorceau în corp: elanurile și durerile, pârâiturile pielii și trosnetele oaselor. Mi-a adus o cană fierbinte care mirosea a prună și a lămâie. Am băut fără să spun nimic. Și ea a băut. Și-a terminat cana și a început să vorbească: De ce nu te-ai recăsătorit niciodată? — Dar tu, de ce ai rămas singură? — Am aflat totul despre bărbați de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în brațele altor femei. Asta e, ăștia suntem toți, cine mai moare astăzi din dragoste?... E toamnă târziu și, prin grădini, fânul e cosit, așezat în căpițe care au în vârf bucăți de plastic să nu-l plouă, porumbul, tăiat, prunele de țuică sunt în butoaie, dovlecii albi, culeși, așezați în grămezi, toată iarna, femeile vor desface semințele albe pentru presa de ulei, lui îi place numai uleiul ăla, de la presa din sat, pe spaliere, strugurii nu sunt copți bine, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Și doamna? — Eu sunt turnată - răspunse cu demnitate Getta 2 - și nu mă pot desface. — Tot de la Drăgănești? — Tot, minți Getta 2. — Ați găsit ceva? îi întrebă bărbosul pe tovarășii săi care, între timp, cotrobăiseră prin magazie. Numai ulei și prune, boss, raportă blondul. — Prune? întrebă bărbosul. Pentru ce? — Pentru schimb, răspunse Felix S 23. Sunt civilizații care nu știu ce-i pruna. — Mari aiuriți sunteți, constată bărbosul și se așeză pe lada cu „Dero”, scoțându-și o țigară. Fumați, doamnă? — Cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
turnată - răspunse cu demnitate Getta 2 - și nu mă pot desface. — Tot de la Drăgănești? — Tot, minți Getta 2. — Ați găsit ceva? îi întrebă bărbosul pe tovarășii săi care, între timp, cotrobăiseră prin magazie. Numai ulei și prune, boss, raportă blondul. — Prune? întrebă bărbosul. Pentru ce? — Pentru schimb, răspunse Felix S 23. Sunt civilizații care nu știu ce-i pruna. — Mari aiuriți sunteți, constată bărbosul și se așeză pe lada cu „Dero”, scoțându-și o țigară. Fumați, doamnă? — Cu plăcere, zise Getta 2, luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Getta 2. — Ați găsit ceva? îi întrebă bărbosul pe tovarășii săi care, între timp, cotrobăiseră prin magazie. Numai ulei și prune, boss, raportă blondul. — Prune? întrebă bărbosul. Pentru ce? — Pentru schimb, răspunse Felix S 23. Sunt civilizații care nu știu ce-i pruna. — Mari aiuriți sunteți, constată bărbosul și se așeză pe lada cu „Dero”, scoțându-și o țigară. Fumați, doamnă? — Cu plăcere, zise Getta 2, luând megalongul din pachetul oferit. — Stați și voi pe unde puteți, zise bărbosul către roboții pământeni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Episodul 34 Întâlnire de gradul zero În cabina de comandă a „Bourului”, agresori și atacați se așezară care pe unde putea. — Așa deci, făcu bărbosul, uitându-se compătimitor la roboții tereștri. Aur n-aveți, platină n-aveți. Ia scoateți din prunele alea. Comandantul Felix 23 făcu semn cu capul spre Stejeran 1. Acesta se duse în magazie și reveni cu o lopată de prune. Le împărți bărbosului, blondului și celui cu ochi asiatici. Agresorii începură să crape prunele și să zvârle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
făcu bărbosul, uitându-se compătimitor la roboții tereștri. Aur n-aveți, platină n-aveți. Ia scoateți din prunele alea. Comandantul Felix 23 făcu semn cu capul spre Stejeran 1. Acesta se duse în magazie și reveni cu o lopată de prune. Le împărți bărbosului, blondului și celui cu ochi asiatici. Agresorii începură să crape prunele și să zvârle sâmburii pe hublou, în spațiu. Din cauza imponderabilității, sâmburii păreau un mic grup de asteroizi plutind în jurul navei. — De când n-am mâncat noi prune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Ia scoateți din prunele alea. Comandantul Felix 23 făcu semn cu capul spre Stejeran 1. Acesta se duse în magazie și reveni cu o lopată de prune. Le împărți bărbosului, blondului și celui cu ochi asiatici. Agresorii începură să crape prunele și să zvârle sâmburii pe hublou, în spațiu. Din cauza imponderabilității, sâmburii păreau un mic grup de asteroizi plutind în jurul navei. — De când n-am mâncat noi prune, Pavka? zise bărbosul către blond. — De mici, boss, răspunse Pavka. De când am intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
prune. Le împărți bărbosului, blondului și celui cu ochi asiatici. Agresorii începură să crape prunele și să zvârle sâmburii pe hublou, în spațiu. Din cauza imponderabilității, sâmburii păreau un mic grup de asteroizi plutind în jurul navei. — De când n-am mâncat noi prune, Pavka? zise bărbosul către blond. — De mici, boss, răspunse Pavka. De când am intrat în grădina aia de lângă Andromeda. —Așa e, își aminti bărbosul. Ce vremuri! Nu era galaxie fără prune. — Nu vă supărați - zise robotul Felix S 23 -, dumneavoastră nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de asteroizi plutind în jurul navei. — De când n-am mâncat noi prune, Pavka? zise bărbosul către blond. — De mici, boss, răspunse Pavka. De când am intrat în grădina aia de lângă Andromeda. —Așa e, își aminti bărbosul. Ce vremuri! Nu era galaxie fără prune. — Nu vă supărați - zise robotul Felix S 23 -, dumneavoastră nu v-ați născut pe Terra? — Nu, băiete, răspunse bărbosul. Suntem copii din spori. N-avem mamă, n-avem tată. Nu-l avem decât pe ăsta, și-și mângâie „Lauserul” automat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Benga și începu să scoată cu amândouă mâinile pixuri, gume, bujii, săpunuri, minicalculatoare, mulinete „Shakespeare”, baterii, aftershave-uri, banane. Goli tot sacul, apoi îl aruncă pe hublou. — Domnule Herbert - îndrăzni comandantul Felix -, dacă nu vă supărați, am observat că vă plac prunele... poate luați și de la noi un sac... sunt proaspete... — Vă mulțumesc, băieți - spuse înduioșat Herbert -, nu vă refuz. Te rog, Toshiro. Asiaticul merse în magazie și aduse sacul. — Și-acum, la revedere, băieți! zise Herbert ridicându-se. Săru-mânușițele, doamnă. — Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Felix S 23. Nici așa n-am ieșit rău, zise Dromiket 4 privind grămada de obiecte. Noroc cu prunele. Un lucru să vă fie clar! zise cu hotărâre comandantul Felix. Nimeni de-acum înainte nu se va mai atinge de prune! Ați văzut ce importanță au. Episodul 35 Soțul Gettei 2 După plecarea hoților, roboții noștri tereștri își veniră, cum se zice, în fire: Stejeran 1 mătură rapid prin cabină. Dromiket 4 verifică aparatura de bord, comandantul Felix S 23 își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
o dup-amiază Schimbată-n apa multă a ierbii ce-nviază, Când, greu și drept, pe sceptrul de pai mărunt la fir, Gândacul serii urcă ghiocul de porfir. Cer plin de rodul toamnei îmi flutura - tartane - Tot vioriul umed al prunelor gîtlane: Grădină îmi sta cerul; iar munții - parmalîk. Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete Și, azmuțit câmpiei, un fluviu leșios; În gânduri încărcate, când căutam pe jos
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ciorbă de pește.Trecuseră cam o duzină poate două de ani. Tot pe Dunăre, într-un colțpoate ascuns ,,Cotul pisicii'' se adunau câteva bărci cu prieteni, iarlipovanul ne pregătea o ciorbă gustoasă pe care noi o stropeam cu o țuicăde prune.Tot arucându-ne privirile spre malurile încărcate cu foioase, păsările carene dădeau târcoale ascultam poveștile tânărului Nicodim. Cât despre,,două muzici -două''ale stomagului, nu le dădeam atenție.Iată-ne din nou pe puntea de unde plecasem ,,Sfântu Gheorghe''. Cam lavreo douăzeci
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
adevărat surprins. Astfel am cunoscut-o și pe fiica celor doi. Mi-am permis să glumesc pe seama lor căci dintre Lupul Alb și o Porumbiță ieșise Lica Vulpica! Don Basilio a solicitat de la gazdă să ne aducă niște țuică de prune bistrițe din producție proprie. Am rămas vreo ora la povești cu familia lui don Basilio. Aveam să aflu multe lucruri despre relația celor doi. Porumbița și mama ei au hotărât ca Porumbița să fie lângă don Basilio, urma ca acesta
DON BASILIO SE STABILESTE IN ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361322_a_362651]