461 matches
-
o fetiță de clasa a cincea de la Școala nr. 3 din Humulești. Am crezut doar că reminiscențele de manual au format imaginația copilei. O turmă de oi trece pe lângă mine, stârnind colbul de pe podul Ozanei. Apa cuibărește prin ochiuri de prund, acolo unde copilul bălai de altădată își descântă «aurașul» din urechi. Casa memorială e curată și îngrijită. Mai vin doar copii și bătrâni, fiindcă generația «pro» are alte priorități în chipaucă. «Dumneata știi că există oameni în Humulești, care n-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fiecare zi, de parcă ai muri mâine, da’ să muncești ca și cum ai ști că nu vei mai muri niciodată. Io... n-am mai avut timp de suflet... Nu știu... Poate că... mai este și blestemu’... Nu-l mai întreb nimic. Arunc prund cu lopata într-o betonieră de mână, ca să-l ajut și eu cu ceva. I-au crăpat palmele până la sânge. Eu i-am adus o alifie, dar n-o folosește. Era ziua mea de naștere. De Adormirea Maicii Domnului. Să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele unei cetăți construite Înainte de sec. XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
avut loc mișcări, deturnate voit de autoritățile locale spre bătăi dintre grupuri de tineri, organizate și, în acele momente, întreținute neoficial, dar oricum agreate tacit de forțele Securității. Astfel, pot spune că am fost martor la o bătaie din Piața Prundului dintre un grup destul de numeros de unguri tineri, care se îndreptau, cu intenții belicoase și cu ciomege bine șlefuite, trecând prin fața clădirii internatului Liceului "Andrei Șaguna" spre un cartier românesc sută la sută românesc, unde erau așteptați de tinerii șcheieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cartierului lor. Îmi aduc aminte de o întâmplare grăitoare, în acest sens. La scurt timp după moartea lui Stalin, mă rugase un coleg dintr-o clasă mai mare să-l însoțesc cu încă trei colegi de la internat până dincolo de Piața Prundului, unde acesta conducea spre casa părinților ei pe o tânără elevă de la liceul de fete, care participase, alături de alte colege invitate, la reuniunea urmată de dans", organizată în sala de mese a internatului nostru. Atunci, am constatat că imediat ce am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
spre casa părinților ei pe o tânără elevă de la liceul de fete, care participase, alături de alte colege invitate, la reuniunea urmată de dans", organizată în sala de mese a internatului nostru. Atunci, am constatat că imediat ce am pășit în Piața Prundului, am fost înconjurați de vreo șase tineri care ne cereau să ne întoarcem înapoi la internatul nostru. Chiar dacă stați la Internat , nu aveți voie să mergeți noaptea prin cartierul ăsta. Dar noi o conducem doar pe domnișoara până la intrarea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
o vară, mi-am petrecut vacanța la niște rude prin alianță ale părinților mei, familia protopopului greco-catolic din Târgu-Lăpuș, care beneficia acolo de o reședință parohială „cu pretenții“, nici moșia lor nefiind departe. Călătorisem cu trenul (sau cu autobuzul?) până la Prundul Bârgăului, unde mă aștepta trăsura lui cu doi cai. Eram pentru întâia oară la țară, fără societate pe gustul meu, fără gust pentru călărie, vânătoare (eu aș fi fost amator de întâlniri „fatale“, pe câmp, la pădure...), așa că mă cam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la români. Numai la țigani există un spor natural pozitiv, fapt care se reflectă în creșterea ponderii acestei etnii în total populație. Primii țigani au fost aduși în Drăgăneasa, în perioada interbelică de Ghiță Ieremia și sau instalat în punctul "prundul gârlii" astăzi cartierul lor devenind renumit prin promiscuitate și gălăgie mare. Din punct de vedere structurii confesionale, în anul 2002 populația era alcătuită preponderent din creștini ortodocși, urmați de creștini după evanghelie (16 persoane), adventiști (10 persoane), romano- catolici (4
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
joc exegetic în fond de legendă. Puțin a lipsit însă, doar un strop de cuget îndrăzneț și liber, pentru ca din atari motive îngăimate țărănește să se ivească și o învățătură despre Ființa de natură atât divină cât și demonică, despre Prundul din care au crescut cei doi frați, Fârtate și Nefârtate"438. După Ion Mihail Popescu, Blaga va realiza acest lucru în cosmologia sa, prin mitul metafizic al Marelui Anonim, contradictoriu în natura sa. Judecând aceste puncte de vedere, luând în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o altă arătare spre care ea duce - transmite - vederea 27. "Lutul diafan" e noul trup de lumină, "un senin veșmânt" prin limpezimea căruia se poate vedea minunea unei iviri deja posibile, ființarea inaparentă a neascunderii diafane: "Ca-n ape făr prunduri, fabuloase, reci/ arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu 28". Ce rămâne în vedere Imaginea transparentă e deschisul inaparentului sau, altfel spus, vălul străveziu în care inaparentul se dezvăluie și prin care răzbate posibilul unui semnificabil întrupat poetal. Din perspectiva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
manifestare vizibilă dotată cu sens. Semnificabilul e însă doar posibilul unei in-formări. Mai mult prefacere decât facere, din perspectiva inversă a unui ochi care își deschide unghiul de vedere în interior: "Amăgit munte, mări în sus,/ Când pietre adormite pe prunduri,/ Albastre în năluca soarelui,/ Pur, te mânjesc". Transparența transpersează, dar e totodată traversată, străpunsă de vederea străbătătoare 3. O oglindă a trecerii în care, pentru a fi văzute, imaginile răstoarnă inaparentul, îl desfășoară în chipul invers al manifestării 4. Nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mișcat, faptul că muntele reconfigurează pe verticală mările, adâncul acestora fiind răsfrânt ascensional, astfel încât muntele devine însuși orizontul de vizibilitate al invizibilului marin, imagine a inaparentului care se vede, apare doar în figura întoarsă a transparenței, precum pietrele adormite pe prunduri care ajung să strălucească în albastrul de sus al luminii soarelui. Dar transparența oferă totodată transvizibilul care poartă vederea dincolo. Tot ce se vede se spune, desfășoară harta poemului care se face sub ochi, se rostește la vedere: "eflorescent/ Coboară
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în paranteza malurilor, curge în albia formei. Se revarsă acum, în forma nou creată, imagini care ies din ascundere, nu se arată însă decât pe fundul apei secate, în peisajul uscat al dispariției: Când va seca izvorul, va fi un prund întins/ Cu păsări ce se scaldă în nisip/ Și se izbesc în lespezile calde/ Ne vom schimba la suflet și la chip/ Și ne vom depărta ca să se scalde". Imaginea păsărilor se scaldă pe fondul inaparent care o pune în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lungi temelii de castru și temelia casei mi se deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pânzelor în fiecare vară, mai cu seamă în luna lui cuptor. Atunci razele fierbinți ale soarelui uscau pânzele de in și cânepă destul de repede, că puteam să le zbat de mai multe ori pe zi și să le întind pe prund, să se usuce. Era destul de plăcută această sarcină, mai ales că între ghilitul lor puteam să mă scald în voie, în bulboana din apropiere. De multe ori când mă întorceam seara acasă, tata mă întreba mai în glumă, mai în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pot ghilii de multe ori. De scăldat, parcă mi-a cam trecut pofta... Nu știam ce să cred despre fantome. Cu tata mi-era rușine să discut, până într-o zi când nu mai puteam de frică și-am părăsit prundul în goană. Ca din senin s-a iscat o furtună de rupea crengi din luncă și frunzele zdrențuite zburau rotindu-se în vârtejuri. Ziceai că natura s-a înfuriat după așa o zi senină și se răzbună pe cineva. M-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întâmpla adesea să plouă mult, mai ales la începutul primăverii. Atunci, apele toate își măreau debitul și-și lărgeau albia. Râul Suceava, de lângă Costișa, fiind divizat în trei ramuri, din cauza ploilor abundente și a topirii zăpezii se unea, formând tot prundul o apă tulbure, de culoare mâlului. Costișenii se înspăimântează la vederea colosului de apă și mai cu seamă auzind acel vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în livadă. Acolo am stat până s-a înnoptat. Tata a venit să mă îmbuneze și să mă aducă în casă. De pedeapsă însă n-am scăpat. Mama a hotărât: O săptămână încheiată n-ai să pleci cu copiii la prund, la scăldat! M-ai înțeles? Să știi să mai umbli la lucruri, la care n-ai voie! Am încuviințat, dând din cap și mi-am dat seama c-au început pedepsele. Aceasta e doar prima. Adesea mama mi-a explicat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei, la Costișa, cânta fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii din sat, din comunele învecinate și chiar din orașele Rădăuți, Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când începe fanfara să cânte hora mare, rar cine mai rămâne pe acasă. Strânsura
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
multă cânepă la mal. Deodată însă, fără voia mea, am scos un țipăt care le-a îngrozit și pe femeile ce erau și ele la baltă. Mama s-a speriat, m-a luat de mână și m-a condus pe prund. S-a uitat atentă la mine și-a văzut că, pe piciorul stâng, erau vreo trei lipitori negre și mari. Usturimea continua, căci sugeau sângele din picior. Cu grijă, mama a încercat să le desprindă, dar nu a reușit. Pachița
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu apa limpede și lină. Nouă ne ajuta în fiecare an, o femeie harnică, de pe gârlă, Pachița lui Constantin. Când dânsa uneori era ocupată, venea vecina ei, Eughenia. Erau tare pricepute la spălat și curățenie. După spălare, se întindeau pe prund, să se usuce (parțial) ca să nu fie prea grele, la întors acasă. Le întindeam pe gardul de la livadă și ogradă și dacă era soare până seara, se strângeau uscate. Cu rufele era mai complicat. Aveam foarte multe cămăși de-ale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fugit acasă. Ceilalți au rămas acolo, alergând de la mormânt la mormânt, după pomeni. Pe seară, s-a întors și mama obosită de la târg. A venit cu o căruță până-n Frătăuții Vechi și de acolo pe jos, peste punți și peste prund. Când a dat în ulița noastră (ulița lui Gavaraș), Veronica lui Vițel s-a lipit de ea, rugând-o s-o asculte un moment. I-a spus că fata ei cea mică i-a făcut azi o mare rușine. A
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]