379 matches
-
În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică și extragerea sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
de Saluas. În decursul timpului această localitate a purtat următoarele denumiri: Zilvaș, Zilueaș, Siluaș, Pusta Silvasz, Mezo Silvaș, Olah Silvaș, Silivașul de Câmpie. Academicianul Iorgu Iordan susține că denumirea de Silivașu de Câmpie vine de la cuvântul maghiar "szilvaș" care înseamnă prundiș deoarece în această localitate au fost și sunt foarte mulți pruni. Alții sunt de părere că denumirea aceasta vine de la cuvântul latin "silva" care înseamna pădure. În anul 1930 s-a încercat schimbarea denumirii în Prunești sau Furnești, dar fără
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
De asemenea, localitatea Ibanesti are ca vecini statul Ucraina. Relieful comunei Ibanesti este destul de variat.Substratul geologic al teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
cu o altitudine de 300-350 m, culmi înguste, iar regiunea dealurilor mijlocii este tăiată de văi adânci cu o înclinare mai mare în direcția nord-sud. Relieful este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundișuri) și au dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile. Exemplu: pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
că un balaur " Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. "Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
3 metri, din cauză că meșterii au dat de sare gemă și astfel s-au oprit. O astfel de fântână întâlnim la Ideciu de Jos, jud. Mureș. După săparea gropii, pe fundul acesteia, dacă nu se dă de sare gemă, se pune prundiș, pentru a filtra apa. De la fundul fântânii și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
se pune prundiș, pentru a filtra apa. De la fundul fântânii și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul fântânii. Această tehnică de a construi o fântână de murătoare ne-a fost relatată de Cristea Toader (n. 1946, satul Jabenița) care a reamenajat fântâna părăsită de la marginea localității Jabenița..." Extrase
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
a precipitațiilor în Belarus se cifrează la . Țara se află în zona tranzițională între clima continentală și clima oceanică. Între resursele naturale se numără zăcăminte de turbă, mici cantități de petrol și gaze naturale, granit, dolomit (calcar), marne, gresii, nisipuri, prundiș și argilă. Circa 70% din radiațiile produse în dezastrul de la Cernobîl ce a avut loc în Ucraina vecină în 1986 au pătruns în teritoriul Belarusului și în 2005 circa o cincime din teritoriul țării (în principal pădurile și zonele agricole
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
În văile mai calde, gheața coboară cu cca. 800m/an, fisurându-se și formând crevase la trecerea peste solul accidentat. Când, la altitudini mai joase, gheața atinge punctul de topire, din ea se revarsă o avalanșă de pietre, nisip și prundiș adunat de pe pantele muntelui. O zicală islandeză spune: "Ghețarul dă înapoi ce a luat". În 1927, Jhon Plasson, un poștaș, a căzut într-o crevasă împreună cu cei patru cai ai săi, pe când traversa un pod de gheață pe ghețarul Breidamerkur
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri. Patul albiei este neregulat, mâlos, la repezișuri și în cursul inferior al râului cu prundiș și nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte având înălțimea de 0,5-1,0 m, în multe locuri cresc până la 2-4 m și se contopesc cu versanții văii. Malurile sunt constituite din argile nisipoase, până la s. Ordășei înierbate, în aval de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
pentru a elimina orice materiale nedorite folosind o varietate de metode cum ar fi jeturi de aer sau flotația. Bucățile mici rămase în urma filtrării se pot utiliza de exemplu în loc de pietriș în construcții iar cele mari se pot utiliza ca prundiș în controlul eroziunii. Materialele de construcție moderne, oțelul și betonul armat, au fost introduse inițial cu scopul de a rezolva problemele tehnice, și nu de a crea forme artistice; betonul era îmbrăcat în tencuială, dale de piatră sau placaje ceramice
Beton () [Corola-website/Science/304019_a_305348]
-
orizonturile de nisipuri și pietrișuri, transformate parțial în gresii și conglomerate, sau calcarele oolitice care spre vest au grosimi mai mari, se subțiază pe măsura depărtării de vechiul țărm, fiind înlocuite de nisipuri fine și argile, cu unele intercalații de prundișuri. Denundația care a urmat, a găsit un teren prielnic în formațiunile argilo-nisipoase, iar ca o consecință a acestui fapt suprafața lor a început să coboare, astfel s-au schițat unele forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
o constitue factorii climatici și în special precipitațiile, temperaturile și vânturile. Rolul climei este atât de important încât astăzi în literatura de specialitate se vorbește de o geomorfologie climatică(A. Chollay, J. Tricard). Probabil că unele alternanțe mai grosiere de prundișuri și nisipuri din terasele râurilor, diferența de granulometrie dintre terasele cu altitudine diferită și chiar originea unor terase, ar putea fi explicate prin mărirea sau micșorarea puterii de transport a râurilor datorită climatelor care au favorizat o scurgere mai bogată
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
pus la dispoziție din moșia Burdujeni, în lunca râului Suceava. Terenul era mlăștinos și a trebuit desecat cu pompe, iar apele au fost captate în drenuri subterane și dirijate spre râul Suceava. Gropile formate au fost acoperite cu pământ și prundiș în cantități mari, iar pentru asigurarea unui fundament mai solid s-au așezat una lângă alta grinzi de stejar de mărimea unui copac. Lucrările au fost executate de societatea particulară italiană Celesti Construttirice Edilitates Ceretti e Tanfani din orașul Milano
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Componentă Consiliului Local Nisporeni (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Condițiile climaterice și specificul localității a determinat specializarea orașului în sectorul agroalimentar (agricultură și prelucrarea producției agricole). Potențialul economic se bazează pe activitatea întreprinderilor de vinificație, "Prundiș" SRL(prelucrarea fructelor), "Pascua" SRL (salamuri și prelucrarea cărnii), "Codreanca" Ș.A.(confecții). Creșterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri și diversificarea activității economice. Astfel în oraș au fost lansate trei întreprinderi de construcții, iar nu demult
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
având 730 de locuitori si o suprafață de 112,37 ha. Casele satului Pohrebea sunt strâmtorate dintr-o parte și din alta de fâșia îngustă a luncilor nistrene, împrăștiate pe niște petice de pământ favorabil agriculturii, risipite printre pietrișul și prundișul din jur. În aceasta constă coplexitatea dezvoltării agriculturii și ridicarea construcțiilor, dar tot în aceasta se prezintă și originalitatea localității. Ocupația principală a băștinașilor este legată de creșterea vitelor, prelucrarea produselor agricole folosind în acest scop toate bogățiile naturale oferite
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Văleni este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați), la
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Marginea estică a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
numărului scăzut de izvoare. Ulmu se află la o poziție strategică, la distanțe prielnice față de Chișinău, de granița România și de alte sate din același raion. Autostrada E581 este în plin proces de construire (din 2010 s-a așezat baza, prundișul, în prezent se caută fonduri pentru asfaltarea autostrăzii). Se crede că numele satului provine de la un soi de arbori, specifici acestei regiuni numiți Ulmi (din lat. "Ulmus"). Sătenii împărtășesc aceiași părere. Deși acest copac se întâlnește rar în zilele noastre
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est. Temperatura
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
și pâraiele din California. Totuși, strecurarea nu putea fi făcută pe scară largă, iar unii mineri și grupuri de mineri au progresat la folosirea unor utilaje mai complexe („leagăne” sau „rockers” sau „long-toms”) pentru a procesa volume mai mari de prundiș. În cele mai complexe tehnici, grupuri de prospectori deviau cursul unui râu pe un jgheab aflat în apropiere, și săpau după aur în albia râului. Unele estimări moderne realizate de United States Geological Survey arată că peste 370 de tone
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]