1,193 matches
-
asemenea, instalarea confuziilor mentale; abordările „agresologice“ centrate pe descoperirea factorilor agresori asupra omului (deficiențe ale ambianței, cadența crescută a executării sarcinilor, incidentele și accidentele, exigențele cognitive) care îi produc suferințe somatice și psihice; aici intră întreaga problematică a stresului; abordările psihanalitice sunt aparent în opoziție cu patologia și psihopatologia muncii și organizațională, deoarece nu se centrează pe realitatea exterioară, pe munca concretă, ci pe trecut, pe amintirile istoriei infantile, pe fantasme; totuși prin noțiunea de sublimare, psihanaliza își poate aduce contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai ales conceptul ideologic. De pildă, conceptul de "muncă" își vede plaja de semnificații lărgindu-se atunci cînd este abordat în mod științific, filosofic și ideologic. Dar ar trebui să ne interesăm asupra sensului pe care discursul religios și cel psihanalitic îl dau aceluiași termen pentru a sesiza diferența de natură ce separă simbolismul muncii de munca conceptualizată, în orice formă. b) Diferențele. Caracteristicile similare ale celor trei metaforme de gîndire (filosofia, știința și ideologia) ne arată faptul că ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
contiguității, ca și în cazul animalului. Nu este necesar să inventăm o dorință specială de mâncare la om dacă stabilim cu claritate că acesta are aceleași spasme de foame în stomac pe care le resimte și animalul. A atașa fantezii psihanalitice pentru a explicita motivele și trebuințele umane elementare este nu doar inutil, ci și neștiințific și ridicol. Specificitatea motivației umane apare la alt nivel. Ea se ivește atunci când încercăm să explicăm cum poate fi condus comportamentul spre anumite ținte, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
impuls, și ca indiciu. 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)tc "5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)" Propriile investigații - dar și cele psihanalitice - i-au convins pe Miller și Dollard că stimulii produși de răspunsurile la anxietate pot fi priviți atât ca impulsuri, cât și ca indicii. După ce individul învață să se elibereze de nenumărate situații dureroase și de neliniște prin oprire și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
receptarea prozei lui P. reintră într-o etapă favorabilă. Romanele și nuvelele prezintă, desigur, niște „cazuri”, dar ele se află departe atât de radicalismul maniheist al opoziției sănătos - bolnav din naturalism, cât și de morbiditatea și frecventa mohoreală a investigațiilor psihanalitice. Numitorul tematic comun al prozei lui P. îl formează relația dizarmonic - armonic/ rearmonizare și continua pendulare între patologic și normal, între care nu (mai) există o falie. Patologicul este depășit printr-o aspirație a (re)integrării în cosmos sau, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
împlinite”, „Națiunea”, 1947, 389; Piru, Panorama, 330-333; Mircea Popescu, „«Cuvântul și tăcerea» lui Dan Petrașincu, „Revista scriitorilor români” (München), 1970, 9; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 435-436; Al. Raicu, De la Dan Petrașincu la Angelo Morretta, TBR, 1975, 66; Ion Simuț, Romanul psihanalitic: Dan Petrașincu, F, 1981, 11; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca, CNP, 1990, 48; Negoițescu, Ist. lit., I, 258-259; [Dan Petrașincu], JL, 1992, 19-20 (semnează Ovidiu Constantinescu, Radu Enescu, Ioana Postelnicu, Mircea Popescu); Românii, 254-255; Cicerone Poghirc, Angelo Morretta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
eu mă simt onorat să le cultiv. Nello Ponente (la fel ca și Giorgio Manganelli 1, după câte se pare) nu a visat niciodată să fie scufundat în ocean, iar faptul este suficient pentru a distruge decenii întregi de cercetări psihanalitice referitoare la această chestiune. Prin urmare, el confundă amintirea apelor prenatale cu „mamismul”, cu „fixația” asupra unei perioade din viață în care copilul, deja născut, se simte legat de mamă. Cu aceeași virilitate, Nello Ponente disprețuiește (tot la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
întoarcerea la mama sau la uter, este noaptea". Simbolul focului care apare în halucinațiile lui Fernando Vidal (ochiul gigant al statuii, a cărui fosforescenta se datoreaza unui foc interior care se mișcă și scade) este, tot din punct de vedere psihanalitic, unul din semnele onirice cele mai semnificative. Este asociat forței instinctive, puterii spiritului, dar mai ales excitației sexuale. Este o viziune purificatoare, de aceea Alejandra își da foc, iar Nebunul Barragán (personaje din Sobre héroes y tumbas și Abaddón), ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
va scrie visurile, cel care scrie efectiv este angajat într-un act de exteriorizare și de adaptere la condițiile sociale. (a) Majoritatea scriitorilor au refuzat să subscrie la freudismul ortodox sau să ducă până la capăt - cei care au început - tratamentul psihanalitic. Cei mai mulți n-au dorit să fie "vindecați" sau "adaptați", gândindu-se că o dată adaptați fie că vor înceta să scrie, fie că adaptarea ce li se propunea însemna o adaptare la o normalitate sau la un mediu social pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
nouă și surprinzătoare provocare pentru creștinism. De ceva timp, Madonna a devenit expertă în Kabbală. Teologul Bernhard Alberer (citat de Traian Danciu în Evenimentul Zilei) a scris o carte pe această temă: Madonna și religia. Aici este lecturată în cheie psihanalitică nefericita copilărie a Madonnei. La 5 ani viitoarea vedetă este traumatizată de moartea mamei, apoi urmează școala unei mănăstiri unde predau călugărițe. Visul ratat al Madonnei a fost acela de a deveni călugăriță. Despărțirea de creștinism a fost însă radicală
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dintre terapeut și pacient, Sigismund Freud vorbea despre "vorba de duh" și sublinia "identitatea care se constată între motivația profundă a unui cuvânt de spirit și aceea care face să țâșnească o idee fantezistă în conștiința bolnavilor în cursul dialogului psihanalitic". (S.Freud, 1980: 390). Psihanalistul nu conferea însă, mare credit sugestiei directe și transferului mijlocit al metaforei, chiar dacă volumul de Psihanaliză. Prelegeri de psihanailză este plin de metafore, începând cu epopeea lui Homer și Vergilius și continuand cu mici narațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
linii mari - un discurs fondator format, așa cum susține literatura de specialitate "prin tematizarea propriei constituiri" (idem). Dar, spre deosebire de discursul fondator consacrat, a cărui tematizare este exterioară (de natură culturală, politică, religioasă etc.) tematizarea discursului terapeutic este internă, de natură pshiologică, psihanalitică etc. Este un demers euristic în măsură să producă modificări la nivelul subconștientului. III.7. Caracterul motivat al metaforei în limbajele specializate III.7.1. Motivarea în limbă Caracteristica "motivat" este atribuită termenilor specializați, în opoziție cu celelalte clase de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ci practica discursivă în totalitatea sa. Teza eterogenității constitutive a fost exploatată din diverse puncte de vedere, regăsindu-se în analiza dialogismului textului romanesc, în polifonia enunțiativă, vizibilă nu numai la nivelul textului, ci și la nivelul enunțului, în perspectiva psihanalitică a lui J. Lacan asupra subiectului, în definirea discursului însuși ca discurs de relaționare (astfel, disocierea interacțiunii discursurilor de funcționarea interdiscursivă devine imposibilă). V. dialogism, discurs raportat, ghilimele, interdiscurs, intertextualitate, polifonie. MAINGUENEAU 1991; AUTHIER-REVUZ 1995; VION 1998; ROSIER 1999; CHARAUDEAU
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
furnizează subiectului un model dinamic ce a fost alterat de fluența timpului și prin acțiune, dar identitatea narativă îi permite prefigurarea în șirul schimbărilor și în grupul căreia îi aparține. P. Ricoeur dă ca exemple tipice ale acestui proces povestirea psihanalitică și Israelul biblic, la care adaugă, în plan individual, autobiografia sau amintirile propriei copilării relatate de cei mai înaintați în vîrstă și, în plan colectiv, toate povestirile (mitice, epice, istoriografice), pe care comunitatea le produce și le explică pentru identificare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dans le champ du discours rapporté, în "L'information grammaticale", 55, 5, 1992, PUF, Paris; Ces mots qui ne vont pas de soi. Boucles réflexives et non-coincidences du dire, Larousse, Paris, 1995, 2 vol. Gaston BACHELARD (1884-1964) întemeiază critica literară psihanalitică și deschide noi orizonturi în analiza discursului literar. Lucrări de referință: La Psychanalyse du feu, Gallimard, Paris, 1938 (trad. rom., Psihanaliza focului, Editura Univers, București, 1989); L'Eau et les Rêves. Essai sur l'imagination de la matière, Éditions José Corti
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vis o formă de împlinire a dorințelor. Lăsând pacientul să vorbească liber, Freud află, din "asociații libere", o serie de date din memoria și ideația pacientului, date pe care mintea le-a reprimat, dar care sunt esențiale pentru terapia psihanalitică. În ședințele sale de terapie prin vorbire, Freud caută conflictul sexual. Acest element, atât de apreciat de Freud, îi face pe mulți dintre colaboratori să se îndepărteze de el. De aceea, din 1896, renunță la hipnoză, în favoarea "asociațiilor în stare
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doar pe Hans Jürgen Eysenck 143, care a avut o influență foarte defavorabilă. Dintre nenumărații adepți entuziaști ai lui Freud îl citez pe Alfred Adler 144. Aflat toată viața sub influența maestrului său Charcot, organizează întâlnirile de miercuri ale societății psihanalitice, acasă la el. Apariția jurnalelor Jahrbuch für psychoanlytische și Psychopathologische Forschungen, ca și a revistei lunare Zentralblatt für Psychoanalyse, impun psihanaliza ca noua știință a anului 1913. Asociația internațională a Psihanalizei este creată la Conferința de la Nürnberg, în 1910, la
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
putea fi o atitudine sănătoasă, recomandabilă. Însă această renunțare la legătura metodă-obiect nu ne dă dreptul să limităm folosirea naratologiei la textele narative. S-ar putea ca cineva să vrea să înlocuiască acest demers cu altul diferit, fie el ideologic, psihanalitic sau retoric, însă altcineva s-ar putea să vrea să mobilizeze cercetările naratologice pentru alte scopuri. Aici, în schimb, naratologia poate favoriza deschideri pe care domeniul de care țin diferite subiecte nu le-a dezvoltat în mod tradițional. Pentru ilustrare
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a abandonat ... vreau să fiu noi două ... vreau contopirea. Toni Morrison, Beloved Această narație a unei experiențe este atît de ciudată, la prima vedere, încît pentru acest singur motiv nu îi suspectăm veridicitatea. Reminiscență a altui principiu al aceleiași teorii psihanalitice (lacaniene), combinația între contopirea cu mama și fragmentarea eului pe care o trăiesc naratorii lui Suleiman vorbește despre pierderea sinelui în fragedă copilărie. Această idee generală se împletește aici cu drama istorică a sclaviei. Fragmentarea și contopirea ce inhibă formarea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Iar dacă nici unul din aceste motive nu este convingător, se întîmplă astfel pentru că întrebarea Are personajul Oedip un complex Oedip? este o întrebare de genul "Cîți copii avea Lady Macbeth?" Personajul nu are un inconștient, omul are un inconștient. Critica psihanalitică nu este și nici nu ar trebui să fie o diagnoză a personajelor; ea se cuvine să susțină înțelegerea modului cum textele se adresează efectiv cititorului la un nivel care se apropie de preocupările inconștiente. În general, este stimulator să
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la un nivel care se apropie de preocupările inconștiente. În general, este stimulator să revenim la textele vechi despre personajele mitice care ne-au alimentat prejudecățile și clișeele culturale. Mitul lui Narcis este legat prin tradiție de narcisism, un concept psihanalitic ce și-a atașat un înțeles uzual, destul de des cu o conotație moralizatoare. O persoană narcisiacă se cufundă în iubirea de sine și nu se interesează decît de persoana sa. Narcis cel din mit a murit pentru că nu s-a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
actori conținute în text, ele pot fi grupate în funcție de acele principii care par importante în cadrul de referință al fabulei sau al grupului de fabule analizate. Mai întîi, relațiile psihologice sînt de o mare importanță în critica de orientare psihologică sau psihanalitică și determină clasificarea actorilor în "instanțe psihice". Este adesea interesant de văzut cum un actor se raportează la altul ca fiica la mamă, ca tatăl la fiu, ca fiul la mamă etc. Unii au făcut încercări de a explica diferența
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este întruchiparea "ideii platoniciene de bărbat" spre care aspirase întotdeauna Ana și în egală măsură, dar din alt unghi, un om al opțiunii scelerate, adevăratul geniu al răului; Bandi, "un psihozat", "un inadaptat absolut" a cărui crimă are "resorturi curat psihanalitice". Slavici însuși e trecut prin "sita măruntă" a unei investigații ce se revendică de la Freud și Jung totodată. Rezultatul oferă, după părerea criticului − psiholog al fenomenului literar − dezlegarea unei enigme: izbânda personajelor asupra creatorului lor, o conștiință etică până la rigiditate
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
calea sau căile pentru alți inițiați, se dovedește a fi și profesorul Cornel Ungureanu atunci când se oprește asupra textelor slaviciene. Apropierea dintre cei doi critici mai sus amintiți e mai mare decât am crede. Informațiile de ordin sociologic, psihologic, chiar psihanalitic dau savoare și culoare monografiei profesorului de la Timișoara dedicată scriitorului ardelean și apărută în 2002 în Colecția Canon a Editurii Aula din Brașov. Caracterul incitant al textului critic rezultă însă mai cu seamă din analiza arhetipală de subtext prin care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ultimul act al izbucnirii nebuniei"129. În același spirit, dar cu alte instrumente, cele ale psihanalizei, va aborda și George Munteanu, aproape treizeci de ani mai târziu, destinul lui Bandi și al lui Hubăr vorbind despre "crima de resorturi curat psihanalitice"130. Demersul nostru nu își propune să caute argumente pentru o schimbare de perspectivă asupra operei lui Slavici în sensul unei noi încadrări referențiale: naturalismul, dar scoate, fără îndoială, la iveală apartenența lui Slavici la o literatură realist-naturalistă cum o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]