1,192 matches
-
criticilor, care are ca obiect opera epică a lui E. Lovinescu și G. Ibrăileanu. Lucrarea a fost salutată de Al. Călinescu drept „primă cercetare serioasă consacrată romanelor” lovinesciene și o abordare cu „subtilitate interpretativă” a romanului Adela de Ibrăileanu. Interpretată psihanalitic, proza lui Lovinescu îi apare lui H. ca reflex al unui „complex literar” și ca analogon al aderenței criticului modernismului la freudism, vizând un model epic de natură a sincroniza romanul românesc cu cel european. Proza criticului de la „Viața românească
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-a produs o schimbare, iar tabuul de incest s-a înscris în ereditarul uman. Într-o formă mai atenuată, mecanismul psihanalitic de factură erotico-sexuală fiu-mamă-tată, având ca efect complexul lui Œdip, este valabil și pentru fiică-tată-mamă, soldat cu complexul Electra. Teoria freudiană nu răspunde la întrebarea de ce există tabuul incestului între frați-surori, verișori-verișoare și, mai ales, rămâne în același paradox ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de comunicare afectivă în relațiile interpersonale. Preocupările față de mișcarea feministă și restructurarea profundă a rolurilor în familie sunt însă și de alt gen, scoțând în evidență și alte pierderi previzibile pentru bărbați. Ele merg pe linia costurilor psihologice, cu explicații psihanalitice chiar. Argumentul de esență este că, în relația conjugală tradițională, cuplul mamă-fiu era central. Soția tradițională îi oferea bărbatului aceleași servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le întărea. Odată ce căsătoria modernă refuză acest rol, bărbatul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aproape de la sine le pune într-o poziție de relație afectivă nefavorabilă. S-a constatat că raporturile sunt statistic mai tensionate între fiice vitrege și mame vitrege decât între fii vitregi și mame vitrege. Explicațiile pot fi și de natură psihanalitică, dar ele rezidă preponderent în aceea că femeile au mult mai multe elemente în comun (inclusiv treburile casnice), de unde și potențialele surse de conflict. Așteptările pe care ceilalți le au de la mamele vitrege și pe care, așa cum s-a văzut
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Blumstein, Schwartz, 1983). Cu privire la cauzele homosexualității, cercetările nu au dat încă răspunsuri concludente. Factorul biologic contează, dar o legătură directă între nivelul hormonal și comportamentul homosexual nu s-a evidențiat nici la bărbați, nici la femei. Explicația psihologică (de nuanță psihanalitică) a unui tată slab și a unei mame puternice și autoritare nu s-a verificat nici ea. În cadrul unei cercetări, experților în sănătate mentală (psihologi și psihiatri) li s-au dat să analizeze răspunsuri la teste de personalitate, pentru a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei, chiar cu generații în urmă. Terapia va urmări deci identificarea unor raporturi și mecanisme patogene din trecut, conștientizarea lor la nivelul pacienților și compensarea lor într-un fel sau altul. Respectivele au în comun următoarele modele: au adânci rădăcini psihanalitice (raportul conștient-inconștient, rolul emoționalului, mecanismele de apărare etc.); importanța acordată dezvoltării și diferențierii individuale; față de toate celelalte abordări, terapia este de lungă durată, iar rolul terapeutului este mai pasiv. Variantele diacronice pot fi grupate în două modele principale (Griffin, 1993
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
eului, cum ar fi altruismul, și sublimarea în locul celor imature și negative (fantezia psihopatologică, agresivitatea etc.). 9.3.2.2. Terapia familială multigeneraționalătc "9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională" Pe lângă preocuparea față de relațiile psihodinamice părinți-copii, soț-soție, marcate de structuri psihanalitice, această terapie se concentrează asupra sistemului familial mai larg, propunând ideea posibilității transmiterii și amplificării patologicului de-a lungul generațiilor. Și nu e vorba de o transmitere de ereditate biologică, ci de una, să-i spunem, psihanalitică. Mai mult, boala
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marcate de structuri psihanalitice, această terapie se concentrează asupra sistemului familial mai larg, propunând ideea posibilității transmiterii și amplificării patologicului de-a lungul generațiilor. Și nu e vorba de o transmitere de ereditate biologică, ci de una, să-i spunem, psihanalitică. Mai mult, boala se poate forma în câteva generații prin acumularea unor inadecvări emoționale (schizofrenia este o psihopatie multigenerațională, spun reprezentanții acestui curent). Figura de prim-plan a terapiei familiale multigeneraționale este Murray Bowen (1978). Conceptele și ideile de bază
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmează, poate că în românește „neconștient” ar fi preferabil lui „inconștient” sau „subconștient”.) El nu mai are însă înțelesul de ceva reprimat de conștient, adânc fixat în abisurile eului și care poate fi adus la suprafață doar prin îndelungi eforturi psihanalitice. Neconștient înseamnă resursele psihologice pe care le am, dar de care nu îmi dau seama, înseamnă că gândesc, dar nu am conștiența desfășurării gândului, înseamnă că, așa cum se spune, știu, dar nu știu că știu. El este cu precădere o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
niște stampe, peisaje din așezări precum Balcic, Sulina, Babadag, Brașov. În fine, o narațiune de mari dimensiuni, Music-hall (publicată postum în „Viața românească”, 1969), stă mărturie pentru intuiția de romancier a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian. Registrul tensional, diversitatea și nuditatea distorsionărilor sufletești ale unei legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii de la vârsta adolescenței la aceea a maturității: Igor încearcă, mai mult sau mai
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
faptul că luând atitudini noi ne exprimăm pe noi înșine, traducem în exterior, pentru ceilalți și pentru noi înșine, convingerile și trăirile noastre, în special valorile în care credem cu tărie. Prin funcția de apărare a eului, inspirată de teoria psihanalitică, dominantă încă din anii ’50-’60 ai secolului trecut, când D. Katz a elaborat modelul funcțional al atitudinilor, se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stă ideea că persoanele cu pronunțate tendințe de dominare, avide după putere, inflexibile în idei, atitudini și comportamente, practică în mult mai mare măsură discriminarea rasială, etnică sau față de alte grupuri sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza comportamentului sever și amenințător al părinților, s-au acumulat reprimări ce vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor” și care sunt, de regulă, out-grup-urile, „ceilalți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
construcția personajului feminin și prin dezvoltarea abilă a conflictului psihologic. eu sper, tu speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
ales cel puțin nefericit. Întrebarea este însă: care sunt rațiunile ce explică un astfel de comportament? Ce anume a împins-o pe onorabila traducătoare la o astfel de falsă lectură și de strâmbă judecată? Mă tem că inconștienta (în sens psihanalitic) tendință de a ne victimiza și atunci când nu e cazul ar putea fi responsabilă pentru o asemenea situație. Pentru Diana Stanciu faptul că măcar o dată în istoria ei România ajunge să obțină ceea ce i se cuvine pare neverosimil și deci
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
sumarul, acum inițiindu-se rubrici precum „Puncte de vedere”, „Repere fundamentale”, „Ancheta noastră”, „Restituiri”, „Dialogul artelor”, „Cronica edițiilor”, „Breviar”, „Aqua forte”, „În foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică la antropologie culturală, critică simbolică, structuralism, fenomenologie ș.a. După 1990 rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și logos”, „Controverse”, „Opinii”, „Evocări”, „Texte și documente”, „Scriitori români contemporani”. De-a lungul vremii contribuie cu studii G. Călinescu (semnatar al unui
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
o lectură personală. El se referă la opinii diverse, le face să dialogheze, alternează citate ori referiri care se susțin ori se contrazic. Le „împănează” cu comentariul propriu, comentariu de regulă prudent, nuanțat, refuzând să crediteze orice „ambalări”, fie ele „psihanalitice”, „filosofice” ori „calofile”. Lucrarea nu e o panoramă neutră, istoristă, ci exprimă o poziționare. Criticul operează cu concepte ori cu idei - cum le califică chiar el - „vaporoase”, pe care le circumscrie cu infinite disocieri și relativizări, cu efecte de „refracție
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Testament sunt simbolul Supra-Eului colectiv, pe când „daimonionul” socratic este simbolul Supra-Eului individual. Supra-Eului colectiv Îi este specifică o anumită conștiință morală colectivă, reprezentând sentimentul unității, al apartenenței și al filiației dintr-o sursă unică și exclusivă. Din aceste considerente, explicabile psihanalitic și psiho-moral, toți membrii unei comunități umane se consideră descendenții sau fii aceluiași Tată unic, primordial, care incarnează simbolul arhetipului divin. Supra-Eului individual Îi este specifică o anumită conștiință morală individuală, sentiment al datoriei și responsabilității morale a persoanei față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihic al persoanei umane În raport cu conștiința, și anume: - Etajul inferior, care este reprezentat prin spontaneitatea originară, naivitatea, expresia reflexelor, a instinctului și sentimentului primar ireflexiv. În acest sector, morala nu intervine. El ar corespunde, din punctul de vedere al concepției psihanalitice privind organizarea aparatului psihic, cu Inconștientul pulsional. - Etajul mediu, care corespunde experiențelor mintale, În raport cu realitatea directă cu care este confruntată imediat persoana umană. Din acest motiv, nivelul mediu de organizare corespunde, din punctul de vedere al psihanalizei, cu Eul conștient
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să corecteze, pe de o parte, defectele acesteia, iar pe de altă parte să sublinieze anumite trăsături caracteristice. În orice situație ea scoate În evidență imaginea persoanei, pentru a o face plăcută și remarcată de ceilalți. Din punct de vedere psihanalitic, atenția este centrată pe elementele cu simbolică sexuală ale imaginii și anume ochii, gura, părul. La acestea se mai adaugă și alte aspecte legate de estetica trupului, care fac o categorie aparte. Estetica trupului, rezervată chirurgiei plastice și reparatorii, are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
centrată pe elementele cu simbolică sexuală ale imaginii și anume ochii, gura, părul. La acestea se mai adaugă și alte aspecte legate de estetica trupului, care fac o categorie aparte. Estetica trupului, rezervată chirurgiei plastice și reparatorii, are o semnificație psihanalitică și psiho-morală mult mai nuanțată. Ea reprezintă totalitatea intervențiilor chirurgicale care au ca scop remedierea unor defecte corporale (nasul, sânii, urechile etc.Ă sau refacerea unei imagini de sine conformă cu modelul imaginar-fantasmatic al individului. Ea este prin aceasta mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de imagine, cosmetica și costumul, din punctul de vedere al psihologiei morale, dar și al psihanalizei? Dincolo de faptul că ambele sunt achiziții ale istoriei umanității, apărute odată cu civilizația și evoluând În paralel cu ea, ele sunt, din punct de vedere psihanalitic, forme sublimativ-mascate ale Eului de a se pune În valoare, de a se Înfățișa. Pe aceste considerente credem că orice analiză a imaginii Eului nu trebuie să omită cele două aspecte: masca și accesoriile imaginii acestuia. Un ultim aspect legat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În special la femei, tinde să scoată În evidență anumite elemente corporale cu simbolică erotică. În felul acesta, costumul va avea un caracter de invitație sugestivă sau chiar de provocare directă a partenerului. Un fapt important, ca semnificație psiho-morală și psihanalitică, este reprezentat de confuzia sau amestecul vestimentar al costumației și accesoriilor cosmetice la cele două sexe. Forma cea mai importantă o reprezintă travestismul homosexualilor, care adoptă cosmetica și costumația feminină pentru a-și atrage partenerii de același sex. În ceea ce privește femeile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situațiilor-limită descrise de K. Jaspers. Fiind o situație-Închisă, limitativă a vieții, omul dorește să suprime durerea, să scape de ea. El nu dorește ca medicul să-i spună adevărul despre natura și cauza durerii sale, pentru că din punct de vedere psihanalitic omul asociază durerea cu boala, pe care o refuză. Nici un om nu poate accepta ideea că este bolnav și mai cu seamă dacă boala de care suferă este incurabilă, sfârșind În mod fatal cu moartea sa. Exprimarea de către un individ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
insatisfacție sexuală sau ca o reacție de apărare Împotriva unui partener nedorit. Aceeași semnificație o au și durerile lombo-dorsale ale acestora. 2Ă O tânără fată acuză dureri violente În brațul drept, pe care nu le poate motiva. În cursul curei psihanalitice se descoperă că pacienta „a ridicat brațul Împotriva mamei sale, Încercând să o lovească”. Aceasta Îi spusese: „Așteaptă fiica mea, Într-o zi vei fi pedepsită la fel cu gestul pe care-l faci”. 3Ă O fată acuză dureri violente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]