3,405 matches
-
D., Wendkos Olds, S., 1986). Din rațiuni didactice, vom folosi pentru prezentarea dezvoltării psihogenetice mai ales conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă (vârstă, etapă etc.). 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson)tc "2.2. Stadialitatea cognitiv\ (J. Piaget), moral\ (L. Kohlberg) [i psihosocial\ (E. Erikson)" J. Piaget, după cum se știe, s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai ales conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă (vârstă, etapă etc.). 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson)tc "2.2. Stadialitatea cognitiv\ (J. Piaget), moral\ (L. Kohlberg) [i psihosocial\ (E. Erikson)" J. Piaget, după cum se știe, s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut din lucrările autorului, fiind larg
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihogenetice pentru dezvoltarea afectivă apar în lucrările de factură psihanalitică, stadialitate care își are punctul de plecare în concepția lui S. Freud). O prezentare explicită, bogat ilustrată cazuistic, este acum și la dispoziția cititorului român (Dolto, F., 1993). În ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, cea mai valorificată stadialitate rămâne cea propusă de E. Erikson (1950). Teza centrală a teoriei sale este că potențialul de dezvoltare al individului capătă împlinire pe tot parcursul existenței. Fiecare etapă a vieții este deschisă unei noi achiziții psihosociale, ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltarea psihosocială, cea mai valorificată stadialitate rămâne cea propusă de E. Erikson (1950). Teza centrală a teoriei sale este că potențialul de dezvoltare al individului capătă împlinire pe tot parcursul existenței. Fiecare etapă a vieții este deschisă unei noi achiziții psihosociale, ca urmare a unei noi crize de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitățile de relaționare ale persoanei și cerințele mediului social. Personalitatea umană este o construcție în timp, dilemele fiecărei etape și natura influențelor receptate putând plasa fiecare nouă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
3.1 Etapa de vârstă 9-12 anitc "3.1 Etapa de vârst\ 9‑12 ani" 3.1.1. Încadrare generală tc "3.1.1. Încadrare general\ " Din perspectiva stadialităților clasice (Erikson, Piaget, Kohlberg), etapa amintită prezintă următoarele încadrări: Stadiul dezvoltării psihosociale: hărnicie vs inferioritate. Este important de oferit copiilor o activitate constructivă, limitând comparațiile între cei buni și cei mai slabi la învățătură. Stadiul dezvoltării cognitive: operații concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sarcina de învățare sau performanțele diferite ale aceluiași copil în sarcini cognitive diferite. 3.2. Etapa de vârstă 12-15 anitc "3.2. Etapa de vârst\ 12‑15 ani" 3.2.1. Încadrarea generaltc "3.2.1. Încadrarea general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea față de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocațională. Stadiul dezvoltării cognitive: debutul operațiilor formale. Crește abilitatea de analiză
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conceptuale. Aveți astfel un diagnostic de etapă care vă permite reveniri ulterioare comparative. 3.3. Etapa de vârstă 16-18 anitc "3.3. Etapa de vârst\ 16‑18 ani" 3.3.1. Încadrare generaltc "3.3.1. Încadrare general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea mai neutră, profu’ de mate, Ă Paganel cel veșnic absorbit de teoreme Ă ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației comune, fie a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative Ă majoritatea teoriilor personalității pot fi circumscrise următoarelor orientări (Golu, M., 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică și socio-culturală și antropologică. Fără a intra în analiza detaliată a teoriilor personalității, evidențiem doar câteva din principiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar? 2. Ce deficiențe în munca profesorului pot favoriza eșecul unor elevi? 3. Demersuri educative pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor eșecuri școlare. 4. Ce relație există între eșecul la învățătură și devierile comportamentale ale elevilor? Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Perspective psihosociale în educațietc "Perspective psihosociale în educație" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" 1. Psihologia socială școlartc "1. Psihologia social\ [colar\" Psihologia socială a fost definită ca studiul științific al felului în care gândurile, sentimentele și comportamentele indivizilor sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în munca profesorului pot favoriza eșecul unor elevi? 3. Demersuri educative pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor eșecuri școlare. 4. Ce relație există între eșecul la învățătură și devierile comportamentale ale elevilor? Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Perspective psihosociale în educațietc "Perspective psihosociale în educație" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" 1. Psihologia socială școlartc "1. Psihologia social\ [colar\" Psihologia socială a fost definită ca studiul științific al felului în care gândurile, sentimentele și comportamentele indivizilor sunt influențate de prezența reală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociale. Cât privește psihologia socială școlară, aceasta are în vedere în principal studiul interacțiunii sociale între profesor și elevi sau între elevi. „Este foarte evident Ă stă scris în cel mai cunoscut tratat american de psihologie socială Ă că fenomenele psihosociale, de la cogniție și învățare, la leadership și interacțiune de grup și conceptele acestei științe, de la rol și personalitate la motivație și nivel de aspirație sunt foarte adecvate pentru analiza problemelor educației” (Getzels, 1968, p. 461). Deși scopul școlarizării îl constituie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de grup și conceptele acestei științe, de la rol și personalitate la motivație și nivel de aspirație sunt foarte adecvate pentru analiza problemelor educației” (Getzels, 1968, p. 461). Deși scopul școlarizării îl constituie progresul individual, educația este un proces social. Perspectiva psihosocială în domeniul învățării în școală se justifică prin aceea că educația poate fi văzută ca un proces de interacțiune. În mod tradițional, psihologia educației a descris dinamicile psihice ale individului angajat în activitatea de învățare. Totuși, numai rareori elevul învață
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
membrii colectivității școlare (elevi, profesori, maiștri, director). Aceste două caracteristici sunt puse în evidență atât de organizația ca sistem, cât și prin funcționarea și articularea reciprocă a fiecărui subsistem (clase școlare). Caracteristic fiecărui subsistem este să prelungească trăsăturile întregului; viața psihosocială a fiecărei clase, precum și relațiile dintre clase, reflectă caracteristicile instituției școlare, ale sistemelor de învățământ, ale modului de producție. Care sunt caracteristicile psihosociologice ale „sistemului școală”? a. întreține multiple relații cu mediul social-economic (de ordin economic, politic, cultural etc.), îndeosebi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a unei „reprezentări personale” a realității, pot deveni mecanisme de apărare sau de relansare a eului. Inconștientul și imaginarul pot deveni, astfel, mediatori între personalitatea individului și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală, să-și formeze mecanisme de adaptare, strategii de relansare în sistemul ierarhic interindividual. j. relațiile dintre diferite compartimente (surse de autoritate și influență) ale organizației și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eficiente? 4. Cum influențează identitatea socială negativă comportamentul elevilor aflați în situație de eșec școlar? 5. Descrieți atribuirile posibile ale unui elev care a primit o notă slabă și repercusiunile acestora asupra sentimentului eficienței personale. Capitolul XIVtc "Capitolul XIV" Dimensiuni psihosociale ale activității profesoruluitc "Dimensiuni psihosociale ale activit\ții profesorului" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" Există o dezbatere continuă în societate în legătură cu eficiența învățământului. Performanțele elevilor sunt legate, în opiniile multora, de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
socială negativă comportamentul elevilor aflați în situație de eșec școlar? 5. Descrieți atribuirile posibile ale unui elev care a primit o notă slabă și repercusiunile acestora asupra sentimentului eficienței personale. Capitolul XIVtc "Capitolul XIV" Dimensiuni psihosociale ale activității profesoruluitc "Dimensiuni psihosociale ale activit\ții profesorului" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" Există o dezbatere continuă în societate în legătură cu eficiența învățământului. Performanțele elevilor sunt legate, în opiniile multora, de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlilor și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o împărtășesc cu toții. Ea devine în mod legitim obiect al unei reprezentări sociale, căci este o valoare socială fundamentală. În general, inteligența este concepută ca ținând de abilitatea individului de a desfășura operații logice și, ceea ce este important pentru abordarea psihosocială a educației, de reușita școlară. Școala definește și consacră o inteligență pe care societatea o valorizează și o promovează. Preponderența definiției școlare a acestei aptitudini atestă, fără îndoială, rolul covârșitor al instituției educative în sistemul social. Explorând reprezentarea socială a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un fel sau altul comunică aceste așteptări), dar și o dovadă a impactului fenomenelor de reprezentare în general asupra performanțelor elevului. 7. Efectele expectanțelor profesoruluitc "7. Efectele expectanțelor profesorului" Auto-îndeplinirea profețiilor sau confirmarea comportamentală reprezintă un fascinant complex de dinamici psihosociale ce subîntinde, în multe cazuri, interacțiunea dintre indivizi. Psihologia socială a făcut din acest fenomen una din temele ei cele mai incitante. Și psihologia procesului educațional îl tratează, demonstrând influența reprezentărilor asupra desfășurării acțiunii educative. În interacțiunile cotidiene, oamenii utilizează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sarcinilor de coordonare. Cu alte cuvinte, interdependența (sau, cum spune Dupréel, complementaritatea relațiilor interindividuale, adică reciproca lor condiționare) depășește din ce în ce mai mult limitele domeniilor de activitate specifice pe măsura ascensiunii în ierarhiile lor respective. Astfel, a fost înfăptuită una dintre condițiile psihosociale ale diferențierii dintre elită și mase. Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai clar ca Pareto în privința imposibilității de a concepe o societate organizată mai mult sau mai puțin stabil fără o elită conducătoare. În Traité de sociologie générale, el
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decizionale. Este vorba despre „acele cercuri politice, economice și militare care, într-un ansamblu complex de clanuri încrucișate, își împart deciziile de importanță cel puțin națională” (Mills, 1969, p. 23). Încrucișarea cercurilor conducătoare a devenit posibilă printr-o incontestabilă omogenitate psihosocială. Oricare ar fi sectorul lor de activitate sau domeniul de competențe, indivizii în poziție de conducere au aceeași origine socială și același nivel de educație. A rezultat un stil de viață asemănător, facilitând contactele sociale (ibidem, p. 19). Frecventarea acelorași
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în țări foarte diferite, cum ar fi Japonia sau Turcia (ibidem, p. 111). Mills pune accentul pe ceea ce i se pare că ar fi unitatea fundamentală a elitei puterii americane. În opinia sa, această unitate este mai ales de ordin psihosocial și rezultă dintr-un sentiment de camaraderie ce permite celor aparținând elitei să se simtă membri ai aceluiași mediu exclusivist. „Nicăieri în America nu există o «conștiință de clasă» mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să beneficieze de avantaje care se tot acumulează: „la fel ca bogăția și puterea, prestigiul tinde să devină cumulativ: cu cât cineva are mai mult, cu atât poate avea mai mult” (ibidem, pp. 14-15). Pe plan instituțional, această relativă omogenitate psihosocială se traduce prin schimbarea între ei a posturilor pe care le ocupă (ibidem, p. 24), fenomen semnalat, de asemenea, de nenumărate ori și în Franța. Elita puterii după Charles Wright Mills Organizațiile esențiale sunt probabil marile întreprinderi, pentru că, în consiliile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
partid, punerea în evidență a autonomiei și a competenței elitei și posibilitatea de a ține cont de confruntarea intereselor (Di Palma, 1973, p. 15). Totuși, remarcăm că această interpretare se poate combina foarte bine cu teza conivenței bazate pe omogenitatea psihosocială. Elitele și democrația Pentru numeroși contemporani, însăși noțiunea de elită pare să se opună ideii de democrație, iar acest fapt contribuie la apariția neîncrederii față de orice teorie a elitelor. Este adevărat că democrația definită ca „guvernare a poporului, pentru popor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
maioresciană este ideea, de origine marxistă, a caracterului legic, obiectiv al împrumutului de instituții și capital străin, în virtutea legii orbitării societăților întârziate în sfera de influență a celor dezvoltate. La Dobrogeanu-Gherea starea societății românești nu mai este concepută în termeni psihosociali, ca o excepție nefericită produsă de o elită necoaptă și incompetentă, cum credeau maiorescienii, ci ca o expresie a unei evoluții legice a capitalismului european. Modelul neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]