356 matches
-
comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este rațiunea pentru care atât metoda comprehensivă, cât și etnometolodologia și interacționismul simbolic sunt tratate mai curând ca perspective complementare explicației sociologice, decât ca abordări în sine. În schimb, așa cum am încercat pe larg să argumentez în „Incertitudinea. O abordare psihosociologică”, trăsăturile proceselor cognitive reprezintă unul dintre factorii determinativi ai socialului. În consecință, am inclus din această carte modelele de raționalitate ale proceselor decizionale. Culegerea de față cuprinde, în principal, Structurile gândirii sociologice (1987), o carte apărută într-un tiraj destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să le introduc în „Structurile gândirii sociologice”, dar nu am mai făcut-o din lipsă de spațiu. Pentru a înțelege mai bine cum trebuie introdusă rațiunea umană ca factor explicativ a fost inclusă și prima parte din Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică (1990). Pentru prezentarea teoriei sociologice a lui Marx am recurs la un scurt fragment din cursul Materialism istoric (1977). Textele sunt publicate aici în forma lor inițială. Din ele au fost epurate câteva fraze, cuprinzând în mod special referiri la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determinat într-o măsură sau alta de structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Review, nr. 4. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă în acțiune, Editura Academiei RSR, București. Chelcea, S. (1983), Experimentul psihosociologic, Editura Științifică și Enciplopedică, București. Chin, R. (1961), „The utility of system models and developmental models for practitioners”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Ciccourel, A. (1974), Cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Rand McNelly, Chicago. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă în acțiune, Editura Academiei RSR, București. Chelcea, S. (1983), Experimentul psihosociologic, Editura Științifică și Enciplopedică, București. Chin, R. (1961), „The utility of system models and developmental models for practitioners”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Ciccourel, A. (1974), Cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
the 1930s / Maria Voinea și Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și Réka Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” / Mircea Agabrian Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate / Sințov Ruslan Atitudinile cetățenilor Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere - e drept, limitată, trunchiată - a publicului român În teoriile sociologice nemarxiste. Este semnificativ faptul că, În plină epocă antisociologică, cititorii români au putut afla din lucrarea Stelei Cernea informații utile privind teoriile psihosociologice elaborate de G. Tarde, L. Ward, E. Ross, E. Bogardus, S.M. Lipset, M. Duverger, modelul ,,hiperempirismului dialectic” formulat de G. Gurvitch, teoria integralistă a lui P. Sorokin, teoria societății industriale de R. Aron, teoria clasei de mijloc legată de numele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I. Ungureanu); structurile gândirii sociologice (C. Zamfir; M. Cernea; A. Mihu; T. Herseni; L. Dumitrescu-Codreanu; I. Ungureanu, Șt. Costea; I. Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S. Chelcea; A. Mihu; T. Nicola; H.H. Stahl) și a etc. Cu toată această deschidere spre Vest, totuși, În ansamblu, perioada comunistă a lăsat moștenire o comunitate sociologică mai degrabă izolată de comunitatea academică din Occident. Coabitarea teoriilor vestice cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the fact that Chicago is not only a practitioner of such demands, but also an applier of them in researches with great influence on public affaires and policies. Primit la redacție: ianuarie 2005 Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică Aurora Liiceanu Octavian Rujoiu Institutul de Psihologie Universitatea București În articolul de față este analizată perspectiva psihosociologică privind violența media. Violența generată de televiziune influențează atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
them in researches with great influence on public affaires and policies. Primit la redacție: ianuarie 2005 Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică Aurora Liiceanu Octavian Rujoiu Institutul de Psihologie Universitatea București În articolul de față este analizată perspectiva psihosociologică privind violența media. Violența generată de televiziune influențează atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii de efecte ale violenței media, precum și o serie de cercetări și experimente care pun În evidență rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre când violența este legitimă nu e atât de diferit de mesajul Învățat din alte surse, făcând excepție violența ilegitimă, care este mai mult condamnată În știrile media”. Considerăm astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din alte surse, făcând excepție violența ilegitimă, care este mai mult condamnată În știrile media”. Considerăm astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi regăsite În majoritatea cercetărilor: studiul vârstelor vieții și studiul raportului dintre generații. Raporturile dintre generații constituie unul dintre elementele universale ale dinamicii macrosocietale. Definind raporturile dintre generații ca fiind „o structură de procese intim amestecate și indisociabile”, structură denumită psihosociologică În măsura În care ea integrează, Într-o manieră articulată, aspectele individuale și cele colective ale problematicii generaționale, Jacques Jenny scria că cea mai bună expresie a acestei structuri este vizualizarea geometrică a „diagramei lui Lexis”, pe care vor fi Înscrise utilizând scalele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și este firesc să fie așa) nu reprezintă scopul În sine al acesteia. Ținta este mai degrabă conturarea unui model psihosociologic care să analizeze În profunzime ceea ce am putea numi cauzele profunde și contextele istorice favorizant ale Holocaustului, sub absolut toate aspectele acestora. Lucrarea conține și un „bonus” pentru cei preocupați de istoria dezbaterii oribilului eveniment, și anume o linie de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și momente de disfuncționalitate care pot fi prevenite sau Înlăturate prin intervenții focalizate pe schimbarea unor atitudini sau opinii necorespunzătoare, sensibilizarea membrilor grupului față de anumite probleme, satisfacerea unor cerințe ale grupului sau exprimarea unor păreri cu privire la reorganizarea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat la tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
predilecție a temelor ce contribuie în mod direct la rezolvarea problemelor sociale. În condițiile cultului excesiv al temelor de sociologie axate pe analiza unor probleme sociale, această lucrare este bine venită. Cartea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura exprimă frumusețea cercetării psihosociologice, care prin diversitatea temelor abordate este atât de atrăgătoare pentru publicul larg. Lucrarea ne poate face mai atenți la „retorica gesturilor” cotidiene pe care nu o mai sesizăm, cuprinși fiind de de la sine înțelesul ce guvernează interacțiunile noastre din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a volumului, care este structurat în cinci capitole, am încercat să susținem și să demonstrăm cum se poate constitui Comunicarea Interculturală în paradigmă pentru managementul diversității. În acest sens am valorificat nu numai cercetările teoretice ci și rezultatele unor cercetări psihosociologice efectuate în România și în Italia și care se regăsesc în ultima parte a volumului de față. Cercetările empirice au fost efectuate în perioada octombrie 2011-august 2012 și cuprind chestionare, interviuri structurate și de profunzime având ca teme majore: "Femei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fiecare întelege, acceptă și respectă diferențele culturale ale celuilalt. Am încercat să demonstrăm în lucrare, cât de mult contează în business diferențele de fus cultural. Am constatat prin analiza multor lucrări de specialitate și prin interpretarea chestionarelor utilizate în cercetarea psihosociologică, faptul că o bună comunicare interculturală contribuie substanțial la aplanarea unor clash-uri culturale și la valorificarea potențialului uriaș pe care diversitatea îl poate juca în dezvoltarea unei organizații. În ultimul timp, se vorbeste chiar de o noua profesie, aceea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: * întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socio - economic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; * dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se manifestă În contextul relațiilor sociale. Din perspectiva psihologiei de grup trebuie să urmărim factorii socio-afectivi, care influențează dinamica grupului, stadiul consțiinței de sine a grupului precum și setul de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial. Dacă nu există semnale favorabile la aceste nivele de analiză
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
Întotdeauna față de o anumită persoană, obiect sau situație ce are caracter de stimul. Înțelegerea atitudinii depinde și de obiectul ei. Termenul de obiect apare aproape În toate definițiile ca element esențial. Se pare că tot ceea ce se găsește În universul psihosociologic al omului poate deveni obiect al atitudinii. Obiect al atitudinii pot fi: persoane, grupuri, obiecte, activități procese, instituții valori, norme etc. Cunoașterea conținutului obiectului care provoacă o atitudine are o marea importanță, deoarece obiectul este cel care definește conținutul atitudinii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]