819 matches
-
economică", "Informatică managerială", "Contabilitate și informatică de gestiune", "Automatica și informatică economică", "Cibernetică și informatică economică". ... Articolul 11 Disciplină "Cultură civică" poate fi predată de absolvenții facultăților de științe politice și administrative, filozofie-istorie, filozofie, istorie, drept, pedagogie, pedagogie/psihologie, sociologie, psihosociologie, psihosociopedagogie, comunicare și relații publice. Articolul 12 (1) La clasa a XI-a, la liceele, grupurile școlare și colegiile cu profil servicii, specializările turism și alimentație publică, economic, administrativ, disciplina "Economia întreprinderilor și elemente de legislație" se predă, cu prioritate
ORDIN nr. 3.342 din 11 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar începând din anul şcolar 2002-2003, ca urmare a aplicării Planului-cadru de învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141645_a_142974]
-
ramuri; ... d) pentru corpul agenților de poliție - două ramuri. ... II. Aparatul central, structuri subordonate unor unități centrale, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Centrul de Psihosociologie, Casa de Pensii Sectorială, Clubul Sportiv "Dinamo" București, structuri în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Gradele profesionale ale polițiștilor sunt reprezentate prin stele de diferite mărimi pentru corpul ofițerilor și barete de forma dreptunghiulară pentru corpul agenților, brodate pe un suport
HOTĂRÂRE nr. 1.061 din 25 septembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145307_a_146636]
-
dr. Dimitrie Gerota" București 28. Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "N. Kretzulescu" 29. Sanatoriul Antituberculos Bușteni 30. Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Ploiești 31. Centre medicale din municipiul București 32. Centrele medicale județene 33. Centrul de Psihosociologie al Ministerului de Interne 34. Grupul de Achiziții, Investiții și Întreținere pentru Comunicații și Informatică 35. Casă de Cultură a Ministerului de Interne 36. Ansamblul Artistic "Ciocârlia" al Ministerului de Interne 37. Grupul de presă 38. Centrul de Studii Postuniversitare
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 6 decembrie 2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului de Interne şi a structurilor subordonate acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146720_a_148049]
-
încă poate fi schimbată,www.adevărul.ro, 2.12.2015. Baechler, Jean, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bagdasar, Nicolae, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988. Bari, Ioan, Tratat de economie politică globală, Editura Economică, București, 2010. BarusMichel, Jacqueline, Neculau, Adrianco., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Bastiat, Frédéric, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bataille, Georges, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bataille, Georges, Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
2004. Cassier, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, București, 1994. Charle, Christophe, Verger, Jacques Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chelcea, Septimiu, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
jocului dramatic. Inițierea subiecților de vârstă mică în execuția jocului dramatic se face printr-un program de vizionări ale unor astfel de activități și prin cooptarea lor treptată. Jocul dramatic este o tehnică creată la interfața dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește, în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite. <reflis>Bibliografie: * Bădescu, Virginia, (2002), Surdomutitatea între simpatie și stigmat, Reprezentări psihosociale asupra deficientului de auz, Ed. Elisavaros, București * Mitrofan, Iolanda (coord.), (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
să fie oficial, răspunsurile urmând să vină la sediul DGASPC CS. Timpul total de culegere a datelor a fost de aproximativ 6 luni. Trebuie, de asemenea, să menționez un aspect extrem de important în cercetarea făcută: incidența răspunsurilor afirmative în anchetele psihosociologie în anii 2000-2010 în România au ca procentaj 20%-30% la nivel de persoană intervievată. În cazul cercetării efectuate, procentul este maxim: aproape toate DGASPC-urile din țară mi-au trimis răspunsuri oficiale și personalizate (în afara celor ce au fost
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
jocului dramatic. Inițierea subiecților de vârstă mică în execuția jocului dramatic se face printr-un program de vizionări ale unor astfel de activități și prin cooptarea lor treptată. Jocul dramatic este o tehnică creată la interfața dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește, în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite.
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
precum "sine", "personalitate" sau "caracter", similare conceptului de identitate. Paradigma centrală a acestor domenii era sintetizată în următorul principiu: organizarea socială este principiul auto-organizării (organizării sinelui) și ambele explică acțiunea socială.207 Ulterior, în domeniul sociologiei și în cel al psihosociologiei, s-a dezvoltat teoria identității, două seturi de idei fiind considerate precursoarele acestei teorii: interacționismul simbolic și teoria controlului perceptual.208 În sens larg, teoria identității se referă la relația dintre individ și societate. Teoria reunește într-un singur cadru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau genul la nivelul local; cercetătorii angajați în studiile culturale se axează pe nivelul macro și iau ca bază de pornire identitățile colective definite în termeni civilizaționali, religioși sau ideologici, utilizând noțiuni precum "islam", "creștinism", "democratic" sau "civilizat"; abordările dinspre psihosociologie dezagregă aceste macro-fenomene pentru a explora modul în care indivizii acceptă sau resping diverse interpretări ale Sinelui (self-understandings).238 În cercetarea empirică, constructiviștii sunt interesați de procesele care fac legătura între context și acțiune în dezvoltarea unui înțeles al Sinelui
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
contextul în care oamenii acționează, alte identități pot fi complementare sau pot să se contrazică. Identitățile sunt undeva la mijloc între 'structuri profunde' și 'semnificanțile fluide' în terminologia lui Neumann 333 Sunt două mari abordări a identității, cea derivată din psihosociologie și cea care apelează la termenul de reprezentare, care diferă vizavi de opțiunea modului în care se pune accentul pe construcția identității într-un context social sau pe impunerea discursivă a unei identități într-un anumit moment istoric. Ambele variante
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
comparațiile putând genera evaluări negative sau neutre, existând tendința de a se exagera atât omogenitatea propriului grup, cât și judecățile negative vizavi de out-grupul corespondent. Ca rezultat, stereotipurile devin comune.378 Pentru a înțelege cum auto-percepțiile influențează cogniția și comportamentul, psihosociologii denumesc aceste imagini mentale stereotipuri sau categorii. Atât stereotipurile, cât și categoriile prescriu acțiunea și pot fi surprinse în discursul actorilor. Aplicată în domeniul relațiilor internaționale, abordarea psihosocială se concentrează pe auto-percepția individului în relație cu alții, evidentă, spre exemplu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
70, aceea de a se aborda discursiv conceptul de identitate și de a fi înlocuit cu termenul de 'identificare' pare a fi o soluție bună la o serie de probleme presupuse de această noțiune preluată necritic de unii constructiviști din psihosociologie (spre exemplu Alexander Wendt personifică statul, atribuindu-i un Sine). Prin abordarea discursivă a identității se evită o serie de probleme pentru care teoria socială a politicii mondiale formulată de Alexander Wendt a fost criticată. Se evită totodată o interpretare
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
limbajului mimico - gestual cu tehnicile utilizate în psihodramă, aportul pozitiv al acestora în terapia cu copii justifică în parte alegerea pentru acest tip de terapie la deficienții de auz. Psihodrama este o tehnică, creată la interferența dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite.
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
o babă comunistă!? Într-adevăr, am spus asta, împingând raționamentul la extrem. În aceeași măsură, dacă suntem de acord că ai nevoie de un minim de experiență și cunoaștere socială pentru a scrie beletristică, putem spune că literatura este o psihosociologie estetizantă. Din nou, exagerând. Iar totul se topește într-un postmodernism în care granița dintre știință și artă e mai degrabă o convenție. Întorcându-mă la întrebare, aș zice că n-am simțit să se împiedice una de cealaltă, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
un domeniu cu trăsături extrem de neclare, motiv pentru care îl considerăm ca un ansamblu de teorii sau de tehnici. Este o știință caracterizată de interdisciplinaritatea și diversitatea asemănărilor ce țin de transversalitatea problemelor abordate. Sociologia, lingvistica, semiotica, antropologia, dreptul, istoria, psihosociologia, filosofia sînt tot atîtea domenii de analiză a comunicării politice. Știința politică trebuie să depună eforturi spre a le integra în propriile sale interogații, făcînd față diverselor paradigme cu care se confruntă. Dar prin comunicarea politică se înțelege și un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
The Comparative Study of Symbols, 1952). Toate aceastea l-au orientat și către studierea în manieră empirică a rolului limbajului în politică (Language of Politics: Studies in Quantitative Semantics, 1949), către analiza presei de elită (The Prestige Papers, 1952). Concomitent, psihosociologii de la Yale, sub direcția lui d'Hovland, cercetează mecanismele persuasiunii și ale compoziției mesajelor impresive. Un alt domeniu major în care se actualizează concepția behavioristă a comunicării axate pe noțiunea de transmitere și pe problematica efectelor este, în mod incontestabil
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pornesc anchete sistematice asupra influenței comunicării în campaniile electorale. În anii '50 și '60, se înmulțesc studiile asupra efectelor comunicării de masă în momentul generalizării acesteia. Sociologii înclină să considere că mass media au efecte limitate asupra publicului lor, în timp ce psihosociologii studiază mecanismele cauzatoare de influență și de schimbare de atitudine. Spre a rezuma principalele etape ale studiului efectelor comunicării electorale, se disting trei generații de modele. Încă de la începutul studiilor asupra comunicării politice, a fost pusă în practică schema stimul-răspuns
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
agresivitate pentru rezolvarea unor probleme personale se dezvoltă de la vârste foarte mici și se perfecționează în timp. Experiențele personale de ordin social îl pot face pe individ să-și dezvolte convingeri și atitudini diferite în ceea ce privește legitimitatea socială a comportamentului agresiv. Psihosociologii consideră importantă cunoașterea modalităților de interacțiune a factorilor individuali cu cei legați de diferitele contexte sociale. Capitolul III În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr important de factori situaționali ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauzele ei în România. Închisorile. Represiunea crimelor și penalitățile. Sistemele penitenciare. Moralizarea condamnaților. Studiu social și moral, București, 1907. Diennet, Maurice, Le Petit Paradis, Éditions Robert Laffont, Paris, 1972. Douglas, Mary, Cum gîndesc instituțiile, Editura Polirom, Iași, 2002. Dragomirescu, Virgil, Psihosociologia comportamentului deviant, București, 1976. Dubet, François, La galère: jeunes en survie, Paris, 1987. Dumazedier, Joffre, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966. Dumitrescu, Dan, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un câmp problematic aflat în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum Politica și managementul educației, Sociologia educației, Psihosociologia grupurilor școlare, Psihologia educației, Filosofia educației etc. Scrisă într-o perspectivă modernă, cu numeroase clarificări și sugestii acționale, lucrarea va ființa ca stimulent inovativ și complement strategic cu valențe practice deosebit de importante pentru învățători, profesori, consilieri, factori de decizie, politicieni
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
altul; e) Cine sunt inițiatorii și susținătorii procesului de schimbare? Istoria oferă suficiente exemple de personaje care și-au legat numele de schimbare (Napoleon, Luther etc.). De regulă, s-a încetățenit ideea că schimbarea este apanajul elitelor. Cu toate acestea, psihosociologii consideră că putem vorbi și de alți agenți care pot provoca schimbarea. Asupra acestora ne vom opri și noi în analizele viitoare; f) Poate fi prevăzută, planificată schimbarea? Realitatea ne-a oferit suficiente dovezi de schimbări planificate. Nimic nu se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul școlii Fiind un proces de durată, amplu și complex, schimbarea în educație impune delimitarea aspectelor nevralgice existente la nivelul organizației școlare, precum și identificarea resurselor strategice, sau de orice tip, care să susțină acest proces de ameliorare/dezvoltare a școlii. Psihosociologii au subliniat în ultimul timp necesitatea de a privi procesul schimbării educaționale prin delimitarea clară a două paliere: organizația și oamenii acesteia, ceea ce evidențiază două orientări esențiale ale schimbării: * dezvoltarea organizației școlare (school improvement), ce solicită schimbări la nivel structural
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Jossey-Bass. Bîrzea, C., coord., 1993, Reforma învățământului din România. Condiții și perspective, Institutul de Științe ale Educației, București. Bîrzea, C., 1994, Les politiques éducatives dans les pays en transition, Les Éditions du Conseil de l'Europe, Strasbourg. Boboc, I., 2002, Psihosociologia organizațiilor școlare și managementul educațional, Eitura Didactică și Pedagogică, R. A., București. Bocoș. M., 2003, Teoria și practica cercetării pedagogice, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca. Bogáthy, Z., 1999, Negocierea în organizații, Editura Top Manager, Timișoara. Bogáthy, Z., coord., 2004, Manual de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]