815 matches
-
adaptare la cerințele vieții în lipsa unor împrejurări exterioare favorabile. Personalitățile accentuate prezintă interes pentru clinicianul de orice specialitate, deoarece prezintă dificultăți în adaptarea la boală, ridică obstacole în interacțiunea medic-pacient și în calea tratamentului, favorizează apariția unor stări morbide (atât psihosomatice cât și somatice). Cercetările efectuate de K. Leonhard în clinica berlineză (Sitle pe adulți și Critjahr la copii) au arătat că aproximativ jumătate din populație poate fi consideră ca neieșind din comun, iar cealaltă jumătate ca „accentuată”. Este greu să
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
care se examinează aportul social și cultural pozitiv al accentuării personalității. De exemplu, combinația dintre firea introvertită și cea demonstrativă promovează înclinațiile poetice și artistice. Din două psihopatii asociate poate rezulta un om „normal”. 2.4. Principii fundamentale ale abordării psihosomatice În ultimele decenii a devenit din ce în ce mai clar că distincția obișnuită dintre maladiile organice și cele funcționale poate fi pusă sub semnul întrebării. Medicii au început să înțeleagă că bolile apar adesea pe fondul mai multor factori. De aici a rezultat
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ca rezultat al acestei noi orientări, practica medicală a început să fie considerată într-un context mai larg. Pacientul nu mai este doar deținătorul unui organ bolnav; el este socotit ca o entitate individuală și tratat în consecință. Scopul medicinii psihosomatice se armonizează cu această nouă concepție, deci la drept vorbind ea se concentrează doar asupra bolilor a căror etiologie și patogeneză sunt dominate de factori emoționali. Medicina modernă trebuie să fie înțeleasă și practicată ținând seama de factorii psihosomatici implicați
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
medicinii psihosomatice se armonizează cu această nouă concepție, deci la drept vorbind ea se concentrează doar asupra bolilor a căror etiologie și patogeneză sunt dominate de factori emoționali. Medicina modernă trebuie să fie înțeleasă și practicată ținând seama de factorii psihosomatici implicați, dacă vrem ca terapia să nu riște să devină o tehnică sterilă. Cu alte cuvinte, înțelegerea psihologică, dorința de a pătrunde până la problemele emoționale intime ale pacientului, trebuie să fie o parte tot atât de importantă a mijloacelor medicului ca și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
care se prezintă la internist suferă de boli de proveniență funcțională sau emoțională. Evoluția, durata și caracterul bolilor organice și poate chiar rezistența la tratament sunt influențate de conflictele interioare, mecanismele nevrotice și factorii psihoreactivi. Mulți autori vad în medicina psihosomatică o reacție sănătoasă la medicina depersonalizată care a apărut ca rezultat al specializării extreme (un rău necesar) și care, prin tot mai puternica încredere acordată mijloacelor tehnice în diagnostic și tratament, a produs modificări esențiale în relația doctor-pacient. La aceasta
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
modernă) și, în sfârșit, faptul că există o tendință în creștere ca bolile acute să fie depășite în număr de bolile cronice, cu toate problemele sociale pe care acestea le implică. Din tot ce s-a arătat rezultă că abordarea psihosomatică impune o schimbare fundamentală a atitudinilor medicale. Ea va reprezenta un progres real, cu condiția sa nu umbrească cunoașterea acumulată prin studiile de anatomie, biochimie și patofiziologie. Scopul trebuie să fie mai degrabă completarea realizărilor acestor discipline atât din punct
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
patogenezei vreunei boli pe baza doar a factorilor psihologici. Cele câteva încercări făcute în acest sens au fost mult în defavoarea preocupării noastre, deoarece astfel de atitudini parțiale servesc numai la întărirea rezistenței care exista deja în cercurile medicale împotriva gândirii psihosomatice. Astfel că nici o subliniere nu este în plus, deoarece factorii psihogeni reprezintă doar un aspect al patologiei; ei trebuie să fie puși în conjuncție cu alte aspecte înainte de a se ajunge la abordarea comprehensivă care devine atât de importantă în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
factorii psihogeni reprezintă doar un aspect al patologiei; ei trebuie să fie puși în conjuncție cu alte aspecte înainte de a se ajunge la abordarea comprehensivă care devine atât de importantă în zilele noastre în domeniul patogenezei”. Trebuie reamintit că medicina psihosomatică nu este, așa cum adesea se susține, preocupată de pure speculații teoretice; ea se bazează pe faptul că emoțiile pot provoca modificări marcate în funcția organică - lucru demonstrat și confirmat experimental în repetate rânduri (Alexander și colab., 1968; Hahn, 1979; Uexküll
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
forțele care mențin echilibrul intern trebuie să rămână active mai multă vreme. Aceasta poate duce la tulburări funcționale periferice sau chiar organice în sistemele afectate. În rezumat, putem spune că anumite emoții declanșează anumite modificări autonome. Această asociere desemnează modelul psihosomatic. Prin noțiunea de reacție la starea de criză, Cannon (1975) a legat experiența emoțională de reacțiile provocate în organism; prin introducerea emoțiilor în acest domeniu de cercetare ideile sale diferă de acelea ce caracterizează modelul reflexelor. 2.4.2. Stresul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
schimbări - și deci a apelurilor la capacitatea de adaptare - erau crescute înainte de debutul bolii. Engel și Schmale (1968) au investigat în mod special reacția de stres provocată de pierderea reală sau imaginară a unui obiect. Ei au stabilit că maladia psihosomatică apare frecvent când pierderea generează sentimente de neajutorare și de disperare (renunțare). Punctul central al cercetării stresului s-a deplasat curând spre experiența subiectivă a stresorilor externi. Oamenii trăiesc diferit solicitările de a acționa, potrivit gradului de încredere pe care
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
este determinată de ceea ce semnifică ea pentru fiecare individ. Modelul stresului s-a dovedit că este o punte utilă între fiziologie pe de-o parte și psihologie și psihanaliză pe de alta și totodată un îndemn pentru cercetarea în medicina psihosomatică. Von Uexküll (1979) prezintă o sinteză amănunțită a descoperirilor și teoriilor făcute pe baza acestui model. Termenul “stres” a fost adoptat într-un sens netehnic de publicul larg și folosit adesea pentru experiențe și situații solicitante considerate împovărătoare sau supărătoare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cuvinte să o descrie! Dacă termenul «stres» nu exista, el ar fi trebuit inventat din motive terapeutice”. 2.4.3. Concepte psihodinamice Conflicte specifice în boală-conversiune Medicul și psihanalistul Franz Alexander (1891-1964) a prezentat o teorie independentă pentru explicarea relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea simultană a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice cer o descriere tot atât de detaliată și de precisă a proceselor psihologice ca și observațiile făcute asupra proceselor fiziologice însoțitoare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
descrie! Dacă termenul «stres» nu exista, el ar fi trebuit inventat din motive terapeutice”. 2.4.3. Concepte psihodinamice Conflicte specifice în boală-conversiune Medicul și psihanalistul Franz Alexander (1891-1964) a prezentat o teorie independentă pentru explicarea relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea simultană a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice cer o descriere tot atât de detaliată și de precisă a proceselor psihologice ca și observațiile făcute asupra proceselor fiziologice însoțitoare. El considera că
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
psihodinamice Conflicte specifice în boală-conversiune Medicul și psihanalistul Franz Alexander (1891-1964) a prezentat o teorie independentă pentru explicarea relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea simultană a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice cer o descriere tot atât de detaliată și de precisă a proceselor psihologice ca și observațiile făcute asupra proceselor fiziologice însoțitoare. El considera că în dezvoltarea unei tulburări psihosomatice trebuie presupus un “factor constituțional X” (Alexander, 1951). Urmând diferențierea făcută de Freud
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice cer o descriere tot atât de detaliată și de precisă a proceselor psihologice ca și observațiile făcute asupra proceselor fiziologice însoțitoare. El considera că în dezvoltarea unei tulburări psihosomatice trebuie presupus un “factor constituțional X” (Alexander, 1951). Urmând diferențierea făcută de Freud între relațiile de conversiune (de exemplu, o tulburare isterică a mersului) și simptomele vegetative însoțind nevrozele reale (de exemplu, nevrozele cardiace), Alexander a făcut o distincție între
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
parasimpatice a fost criticată de interniști, ca și cea trasată între boala cauzată de reacții de conversiune isterică și nevroza vegetativă. De asemenea, s-a exprimat îndoiala asupra teoriei specificității (care leagă conflictele emoționale specifice de sisteme organice specifice). Cercetarea psihosomatică este totuși îndatorată studiului de început al lui Alexander care cuprinde investigații foarte atente și corelații diferențiate între trăirea emoțională și reacțiile fiziologice. Aceste eforturi au avut un efect de durată asupra dezvoltării acestui domeniu al medicinii. 2.4.3
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
avut un efect de durată asupra dezvoltării acestui domeniu al medicinii. 2.4.3.1. Desomatizare-resomatizare. Max Schur (1897-1969), medic și psihanalist, care a fost doctorul personal al lui Freud începând din 1928, a elaborat un model pentru explicarea bolii psihosomatice. Acesta s-a bazat pe cercetări asupra bolilor de piele și a devenit cunoscut mai târziu sub denumirea de “desomatizare-resomatizare”. El a observat că la copiii mici se produce o reacție inconștientă (proces primar) la tulburările de echilibru homeostatic în ce privește
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
neutralizare și resomatizarea reacțiilor. Alexander Mitscherlich (1956) a fost inspirat de aceste idei când a elaborat propriul său concept de mecanism al apărării în două faze sau al refulării în două faze. Potrivit acestui cercetător, condiția primară a oricărei boli psihosomatice cronice este o nevroză gravă. În cursul primei faze de refulare sau a altor mecanisme de apărare însoțite de simptome nevrotice se instalează o criză care nu poate fi oprită. Când un asemenea răspuns psihic nu este adecvat pentru învingerea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
apare boala organică și adesea revin dacă ea este vindecată. 2.4.3.2. Diferențierea tulburărilor de conversiune Von Uexküll (1963) s-a bazat masiv pe teoria stării de criză a emoțiilor (Cannon) în discuția sa asupra “așa-ziselor tulburări psihosomatice” (Bereitstellungskrankheiten). În aceste stări există în general o oscilație a emoțiilor, produse de un eveniment cu caracter amenințător, către o stare de pregătire a organismului. În această reacție, corpul nu se mai bazează pe judecata bunului simț asupra faptului dacă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
încercări criptice de comunicare. Ca și în cazul concepțiilor lui Weizsăcker privind ciclul de formă (Gestalt) sau conceptul conexiunii inverse (feedback) perceptuale (1940/50), modelul de ciclu de situație al lui Uexküll a anticipat conceptele actuale de abordare a medicinii psihosomatice prin modelul cibernetic și teoria generală a sistemelor. 2.4.3.3. Alexitimia Termenul alexitimie (a - lipsă de; lexis - cuvânt; thymos - emoție) a fost introdus de Sifneos pentru a descrie starea de reducere a imaginației și a vieții emoționale. Școala
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de; lexis - cuvânt; thymos - emoție) a fost introdus de Sifneos pentru a descrie starea de reducere a imaginației și a vieții emoționale. Școala pariziană a lui Marty și De M'Uzan a descris deja, în 1963, un tip de bolnav psihosomatic caracterizat prin absenta imaginației libere, pensee operatoire și “concretism fără vise”. Percepția redusă a vieții interioare și dificultatea de a comunica experiența interioară este deosebit de pronunțată la bolnavii psihosomatici. În acest sens, ei se deosebesc în mod apreciabil de nevrotici
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
M'Uzan a descris deja, în 1963, un tip de bolnav psihosomatic caracterizat prin absenta imaginației libere, pensee operatoire și “concretism fără vise”. Percepția redusă a vieții interioare și dificultatea de a comunica experiența interioară este deosebit de pronunțată la bolnavii psihosomatici. În acest sens, ei se deosebesc în mod apreciabil de nevrotici, care sunt foarte dispuși să vorbească despre viata lor emoțională ambivalentă. Modul de a vorbi al pacienților nevrotici diferă de asemenea puternic de acela al bolnavilor psihosomatici, care se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la bolnavii psihosomatici. În acest sens, ei se deosebesc în mod apreciabil de nevrotici, care sunt foarte dispuși să vorbească despre viata lor emoțională ambivalentă. Modul de a vorbi al pacienților nevrotici diferă de asemenea puternic de acela al bolnavilor psihosomatici, care se evidențiază adesea prin vocabularul lor sărac și prin incapacitatea de a verbaliza conținutul conflictual. O altă diferență între aceste două grupuri este că bolnavii psihosomatici sunt bine adaptați la ambiantă. Ei pot înșela nu numai oamenii din preajma lor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a vorbi al pacienților nevrotici diferă de asemenea puternic de acela al bolnavilor psihosomatici, care se evidențiază adesea prin vocabularul lor sărac și prin incapacitatea de a verbaliza conținutul conflictual. O altă diferență între aceste două grupuri este că bolnavii psihosomatici sunt bine adaptați la ambiantă. Ei pot înșela nu numai oamenii din preajma lor, printr-un aer de mulțumire, ci și pe ei înșiși, poate pe durata a mulți ani. Chiar atunci când se prezintă la doctor pentru simptomele lor, o fac
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sunt de acord cu principalele simptome din acest model de comportare, termenul “alexitimie” nu este unanim acceptat, îndeosebi în ce privește implicațiile lui clinice. Ceea ce nouă ne pare important este ca doctorul să nu sufere de alexitimie, dacă vrea să trateze bolnavii psihosomatici! 2.4.3.4. Pierderea de obiect Pierderea de obiect este frecventă în stadiile inițiale de boală psihosomatică. Freyberger (1976) o descrie ca fiind apariția unei pierderi veritabile, iminente sau închipuite. Prin obiect înțelegem factori animați sau neanimați ai mediului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]