612 matches
-
o tulburare genetică să crească. În acest context, intervenția nu se mai limita la a oferi informații și sugestii, ci la a asista clientul în procesul de decizie informată cu privire la boală sau la riscul pentru boală. 7.2.4. Paradigma psihoterapeutică Paradigma psihoterapeutică este paradigma modernă care marchează în prezent consilierea genetică. Ea sintetizează elementele viabile ale celorlalte paradigme, fiind cadrul pe baza căruia este organizată și această lucrare. Componenta psihologică a devenit cadrul general de abordare din mai multe motive
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
genetică să crească. În acest context, intervenția nu se mai limita la a oferi informații și sugestii, ci la a asista clientul în procesul de decizie informată cu privire la boală sau la riscul pentru boală. 7.2.4. Paradigma psihoterapeutică Paradigma psihoterapeutică este paradigma modernă care marchează în prezent consilierea genetică. Ea sintetizează elementele viabile ale celorlalte paradigme, fiind cadrul pe baza căruia este organizată și această lucrare. Componenta psihologică a devenit cadrul general de abordare din mai multe motive: 1) odată
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
structurat) etc. Modul în care se face diagnosticul și evaluarea clinică depinde de tipul de client. Să analizăm în continuare aceste variații. Tipul I de client În cazul acestui tip de client, diagnosticul și evaluarea clinică se face după modelul psihoterapeutic. Tabloul clinic este conceptualizat ca rezultat al interacțiunii dintre un stresor (tulburarea genetică) și o stare de vulnerabilitate (psihologică și/sau biologică), fiind încadrat într-o anumită categorie nosologică (de exemplu, după Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
iritante, sub formă de pulberi sau particule fine, se pot constitui în declanșatori ai crizei astmatice. Reeducarea respirației astmaticilor beneficiază de un ansamblu de mijloace terapeutice în rândul cărora gimnastica respiratorie ocupă un rol aparte. Utilizată în timpul crizelor cu rol psihoterapeutic, iar între crize cu rol reeducativ, gimnastica respiratorie se particularizează la astmatici în funcție de manifestările bolii și ale bolnavului și de tehnica aplicată pentru ieșirea din criză. În procesul recuperator se acționează în strânsă concordanță cu nivelul posibilităților funcționale ale bolnavului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
altfel circumstanțele în cursul cărora se manifestă acest comportament și, astfel, să acționeze indirect asupra lui. În măsura în care aceste metode permit o mai bună integrare a individului în mediul în care trăiește, fie el psihologic sau social, ele au o acțiune psihoterapeutică. Terapiile comportamentale fac apel la teoriile învățării; sprijinindu-se pe date experimentale, se consideră că anumite comportamente sunt fie învățate prin procese de condiționare, fie menținute prin intermediul acestora și că, prin urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poate utiliza tehnica de lucru în fața oglinzii, când se execută lent, cu segmentele de partea opusă, aceleași mișcări ca și ale ticurilor. Se recomandă gimnastică ritmică și mișcări cu scopul de a întări musculatura antagonistă mișcării din timpul ticului. Metodele psihoterapeutice și de terapie comportamentală ce folosesc numeroase tehnici sunt și ele recomandate, împreună cu celelalte forme de terapie. TIMIDITATE (< fr. timidité, cf. lat. timiditas, -atis) - Comportament defensiv și anxios, ezitant și astenic, exprimând dificultăți de adaptare socială. Timiditatea se poate datora
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
atunci când încearcă să îi vină în ajutor. Consemnul este de a asculta empatic, făcând însă abstracție de trăirile și părerile personale pentru garantarea unei analize obiective, pentru alegerea tratamentului potrivit și pentru desfășurarea intervenției în cele mai bune condiții. Practica psihoterapeutică se plasează cumva într-un context paradoxal care stabilește compasiunea și empatia ca fiind esențiale pentru o relație terapeutică oportună, cerând în același timp detașare și obiectivism (Figley, 2002). Sindromul de stres traumatic secundar este identic în simptomatologie cu stresul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
aceasta, să aibă în vedere și partenerul. Motivul, orice fel de tulburare de ordin medico-psiho-sexual se reflectă în mod direct și imediat în „viața de cuplu”, mai exact în sfera relațiilor dintre partenerii, motiv care ne obligă să nu acționăm psihoterapeutic „unilateral”, ci asupra cuplului. Relatăm în continuare un asemenea caz de tulburare de dinamică sexuală. A.B., în vârstă de 26 de ani, divorțată, cu un nivel cultural mediu, asistent medical, se prezintă la medic pentru următoarele simptome; cefalee, iritabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și după terapie și un plan de logoterapie așa cum a fost el conceput pentru cazurile de față cu precizarea că anumite scenarii din cadrul planului terapeutic necesită o specializare. Dorim în acest fel să formăm o imagine de ansamblu asupra demersului psihoterapeutic, care presupune mai multe etape și anume: -etapa de culegere a datelor sau de anamneză, în care ne informăm asupra clientului, a problemei sale și a posibilelor cauze, în funcție de curentul psihoterapeutic; -etapa de investigare prin metode psihologice, psihometrice pentru ca în
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fel să formăm o imagine de ansamblu asupra demersului psihoterapeutic, care presupune mai multe etape și anume: -etapa de culegere a datelor sau de anamneză, în care ne informăm asupra clientului, a problemei sale și a posibilelor cauze, în funcție de curentul psihoterapeutic; -etapa de investigare prin metode psihologice, psihometrice pentru ca în final să putem pune în evidență obiectiv schimbările induse de terapie-această etapă nu este una obligatorie în practica clinică, de cele mai multe ori eficiența este observată prin schimbarea comportamentelor sau prin
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
această privință. Concentrând întreaga viață spirituală, artistică, literară și științifică, mănăstirile medievale în Moldova au oferit bolnavului psihic un climat moral pe măsura mentalității sale și în spiritul timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din cetiri, rugăciuni, rituale de închinăciune etc., care continuau sub o formă ușor schimbată conținutul descântecelor. Avem însă și dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstire chiar adăpost. Această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
psihici constau În constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În terapeutică a medicației psihotrope moderne permite controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
citirea textului împotriva lui însuși", trecând astfel dincolo de "suprafața" semnificațiilor sale, se regăsește și în teoria critică psihanalitică. În critica culturală, psihanaliza se manifestă din perspectiva unei familii de teorii și metode psihologice, deși e cunoscută mai curând ca tehnică psihoterapeutică de a elucida procesele de transfer și rezistență prin intermediul asociațiilor libere ale inconștientului care s-ar manifesta prin intermediul simptomelor. Teoriile freudiene, de pildă, susțin că reacțiile neurotice și isterice ar avea la bază inacceptarea culturală și socială a unor dorințe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
efecte pozitive ale comunităților virtuale asupra comunicării și sociabilității umane. Abilitatea de a interacționa cu alte persoane cu un mod de gândire asemănător, aflate oriunde pe glob, posibilitatea de a depăși blocajele sau dificultățile de comunicare față în față, valențele psihoterapeutice ale comunităților virtuale reprezintă tot atâtea oportunități, care contribuie la dezvoltarea relațiilor umane prin noi mijloace de comunicare și interacțiune. După cum observă o serie de cercetători ca Nie (2001), Bromberg (1996, apud Williams, 2006), Rheingold (2000) sau Wellman et al
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
să servească profesioniștilor clinicieni, cercetătorilor, studenților - pentru activitățile clinice, de cercetare și educaționale - și, nu în ultimul rând, caselor de asigurări de sănătate, pentru stabilirea și implementarea serviciilor psihologice validate științific. Spuneam într-o lucrare anterioară că dacă domeniul clinic (psihoterapeutic) nu va promova abordarea științifică și va fi sufocat de practicile pseudoștiințifice, el va sfârși probabil „internat” în istorie. Sper că, alături de alte lucrări ale mele (David, 2003, 2006a, 2006b), încă prezentul volum constituie unul dintre biletele de externare! Resurse
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
1) de trei ori pe zi (o dată dimineața, la prânz și seara); (2) înainte de a vă confrunta cu situații de viață negative; și (3) ori ce câte ori simțiți emoții intense, negative, supărătoare. ANEXA 3. Componente validate științific din relația psihoterapeutică (American Psychological Association - APA; pentru detașii referitoare la text, vezi David, 2003). Relația psihoterapeutică este considerată un factor fundamental în toate formele de psihoterapie. Cercetări recente, bazate pe sinteza a sute de studii de specialitate (Lambert et al., 2002, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a vă confrunta cu situații de viață negative; și (3) ori ce câte ori simțiți emoții intense, negative, supărătoare. ANEXA 3. Componente validate științific din relația psihoterapeutică (American Psychological Association - APA; pentru detașii referitoare la text, vezi David, 2003). Relația psihoterapeutică este considerată un factor fundamental în toate formele de psihoterapie. Cercetări recente, bazate pe sinteza a sute de studii de specialitate (Lambert et al., 2002, 2003), au arătat că relația psihoterapeutică justifică aproximativ 30% din beneficiile obținute în urma intervenției, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pentru detașii referitoare la text, vezi David, 2003). Relația psihoterapeutică este considerată un factor fundamental în toate formele de psihoterapie. Cercetări recente, bazate pe sinteza a sute de studii de specialitate (Lambert et al., 2002, 2003), au arătat că relația psihoterapeutică justifică aproximativ 30% din beneficiile obținute în urma intervenției, fiind astfel factorul psihoterapeutic cel mai important. Pornind de la aceste rezultate, APA, prin Divizia de psihoterapie (Divizia 29), a inițiat un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
un factor fundamental în toate formele de psihoterapie. Cercetări recente, bazate pe sinteza a sute de studii de specialitate (Lambert et al., 2002, 2003), au arătat că relația psihoterapeutică justifică aproximativ 30% din beneficiile obținute în urma intervenției, fiind astfel factorul psihoterapeutic cel mai important. Pornind de la aceste rezultate, APA, prin Divizia de psihoterapie (Divizia 29), a inițiat un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
au arătat că relația psihoterapeutică justifică aproximativ 30% din beneficiile obținute în urma intervenției, fiind astfel factorul psihoterapeutic cel mai important. Pornind de la aceste rezultate, APA, prin Divizia de psihoterapie (Divizia 29), a inițiat un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional; diferite forme de psihoterapie pun accent pe diferite dimensiuni. Care sunt însă dimensiunile active din cadrul acestui construct și care sunt factorii inactivi sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
intervenției, fiind astfel factorul psihoterapeutic cel mai important. Pornind de la aceste rezultate, APA, prin Divizia de psihoterapie (Divizia 29), a inițiat un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional; diferite forme de psihoterapie pun accent pe diferite dimensiuni. Care sunt însă dimensiunile active din cadrul acestui construct și care sunt factorii inactivi sau mai puțin relevanți? Cercetări de metaanaliză (Lambert et al., 2002) sumarizând zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
schimbării (pentru detalii, vezi Prochaska, DiClemente et al., 1994). V. Aspecte relaționale (pacient-terapeut) de care, probabil, trebuie ținut seama (pe baza consensului specialiștilor) în administrarea terapiei, dar care nu au încă nici măcar un suport științific parțial: ANEXA 4. Lista tratamentelor psihoterapeutice validate științific și instrucțiuni de utilizare a lor (American Psychological Association - APA; pentru detalii referitoare la text vezi David, 2003). Terapiile indicate pentru fiecare tulburare prezentată mai jos au fost evaluate, din punctul de vedere al eficienței lor, conform unor
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
înregistrate; și (4) să facă modificări în planul de tratament atunci când constată că nu se înregistrează progresele scontate. Din aspectele prezentate anterior decurg o suită de întrebări la care ar trebui să răspundă orice terapeut înainte de a face o intervenție psihoterapeutică (sau un pacient înainte de a intra într-un proces de terapie): Ce diagnostic descrie cel mai bine problemele existente? Ce tratamente eficiente, investigate științific, există pentru aceste probleme? Au fost aceste tratamente supuse unor studii clinice controlate - și dacă da
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
caracteristicilor principale ale fiecărei categorii de tulburări luate în discuție. 2. Prezentarea succintă a fiecărei tulburări cuprinde descrierea pe scurt a caracteristicilor principale ale fiecărei tulburări luate în discuție. 3. Pachetul de terapii validate pentru fiecare tulburare cuprinde lista tratamentelor psihoterapeutice susținute de date obținute în cadrul unor studii clinice controlate, pentru fiecare tulburare în parte, precum și trimiteri la articolele și rapoartele în care se prezintă aceste rezultate. Observație. Tehnicile prezentate nu epuizează formele de terapie care ar putea fi eficiente în
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
line, pe bază de parolă, pe situl Instituției Formatoare: http://www.psychotherapy.ro) și întâlniri/cursuri pentru studiu în grup. (2) Supervizarea directă (echivalentul a minimum 200 de ore) Se vor prezenta minimum 40 de casete audio înregistrate de ședințe psihoterapeutice (minimum trei pentru fiecare caz); condițiile și momentul înregistrării vor fi stabilite cu fiecare supervizor în parte. Feedbackul va fi oferit prin întâlniri directe, individuale și în grup și/sau prin telefon/e-mail. Echivalarea orelor se face respectând normele internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]