2,092 matches
-
lumea exterioară produc repulsie. În ambele cazuri, eul încearcă să evite senzația secundară de neplăcere. 3) Teama ca intensitatea pulsiunii să nu devină excesivă. Acest motiv se întâlnește la copii și apare ulterior în anumite perioade de transformare fiziologică, precum pubertatea sau menopauza (manifestări normale), și la începutul unui puseu psihotic (manifestări patologice). Celor trei motive mai sus menționate, A. Freud le mai adaugă un al patrulea, întâlnit la adult și decurgând din nevoia de sinteză resimțită de eu. Această nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
inclus în lista prezentată în concluzia lucrării (această listă diferă puțin de prima). Autoarea mai tratează aici identificarea cu agresorul (capitolul 9) și o formă de altruism (capitolul 10). În fine, în capitolul 12, ea menționează ascetismul și intelectualizarea la pubertate, acest ultim mecanism figurând și în lista finală. Mai recent, în dialogurile sale cu Sandler (1985/1989)7, A. Freud precizează: „În cazul în care mă întrebați dacă lista este definitivă, vă voi spune, bineînțeles, că nu. Asta-i tot
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lucruri și nici să atingă lucruri atinse de alții. Ea numea acest fenomen „dezgusturile mele” (Giniewski, 1978). Mai târziu, Simone Weil manifestă un ascetism care nu este, ca ascetismul adolescentului, o apărare provizorie, menită să pareze remanierile pulsionale din perioada pubertății, ci o tendință permanentă, pe care subiectul o exprimă în această rugăciune: „Să fiu incapabilă de vreo senzație, asemenea unui ins complet orb, surd și privat și de celelalte trei simțuri (...), să fiu insensibilă la orice fel de durere și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în acest mecanism „o încercare de a domina pulsiunile prin asocierea lor cu idei pe care le putem manevra în mod inconștient”. Ea consacră acestei apărări mai multe pagini în partea a IV-a a cărții sale, secțiune axată pe pubertate și apărările declanșate de teama față de pulsiuni prea puternice, dar o omite din listele mecanismelor de apărare ce marchează începutul și sfârșitul lucrării. Pentru A. Freud, intelectualizarea este o apărare specifică adolescenței. Adolescenții, remarcă ea, își transformă cu ușurință problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sexuală este vorba. Freud distinge într-adevăr pulsiunile pregenitale sau parțiale, etape ale dezvoltării - pulsiuni orale, anale și sadice, pulsiuni falice, voyeurism, exhibiționism - care precedă instaurarea fazei genitale a libidoului și a libidoului însuși, formă definitivă a vieții sexuale după pubertate, aflată în slujba reproducerii. Este limpede că, pentru Freud, aceste pulsiuni pregenitale care nu ajung să se integreze în totalitate în organizarea genitală definitivă - chiar dacă unele intervin în sexualitatea normală - se găsesc la baza sublimării. „Forțele care pot fi utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prezintă și alte nuanțe simbolice: - grădinița este în relație cu prima copilărie și cu dorința de a fi «în grija mamei», protejat; - școala primară se referă la baze: problemele nu trebuie rezolvate superficial; - gimnaziul este legat de perioada dificilă a pubertății: cel ce visează simte că trece prin transformări profunde (interioare sau referitoare la situația sa afectivă, profesională ori materială) pe care le gestionează cu greu; - liceul indică accesul la un alt nivel de conștiință, la emanciparea și iminența unui moment
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
precum și buna funcționare a sistemului nervos de ghidare. În special, caracteristicile elementare ale vitezei pot fi lucrate foarte bine în această fază. Procedându-se astfel se asigură premisele ca, forța și viteza să se îmbunătățească constant și simultan până la vârsta pubertății. Pentru antrenamentul de forță trebuie avut în vedere faptul că, mușchii de sprijin și susținere, mai ales în zona trunchiului, sunt lucrați de regulă insuficient. În concluzie, este deosebit de importantă realizarea unei statici corespunzătoare a corpului (un „corset” muscular echilibrat
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de vârstă la alta și poate fi chiar îmbunătățită la nivelul fiecărei categorii printr-un antrenament corespunzător al rezistenței. La copii, diferența de VO2 max. rel. între subiecții antrenați și cei neantrenați este cam de 20-30% iar până către sfârșitul pubertății, ajunge chiar până la 70%. Pentru a realiza toate aceste obiective prin antrenament este necesar ca intensitatea efortului să nu fie prea ridicată. Mai mult decât atât, creșterea volumului antrenamentului la această categorie de vârstă necesită multă pricepere, atenție și experiență
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
a combate astfel din timp apariția unor dezechilibre musculare. Mobilitatea și perfectibilitatea ei ating un maxim la această categorie de vârstă. Fetele în special, datorită stratului subțire de țesut, ajung la o mai bună elasticitate a musculaturii. Antrenamentul de construcție: „pubertatea” Tehnica trebuie de acum stabilizată la un înalt nivel și adaptată condițiilor permanent în schimbare impuse de dezvoltarea fizică. Toate componentele condiției fizice trebuie astfel lucrate încât să poată fi demarat la vârsta adolescenței un proces de pregătire profesionist, respectiv
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
începutul maturizării sexuale până la prima menstruație la fete, respectiv până la prima ejaculare la băieți. Trebuie avute în vedere și abaterile de +/2 ani de la aceste limite de vârstă (cei cu o dezvoltare timpurie și cei cu o dezvoltare întârziată)! Începutul pubertății este marcat de extrem de rapida creștere în înălțime (7-12 cm pe an). În această fază, datorită noilor dimensiuni și proporții corporale, condițiile unei bune dezvoltări a tehnicii și coordonării sunt mai puțin favorabile, ceea ce nu înseamnă în nici un caz că
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
al intensității și volumului sau că anumite elemente de conținut ale ședințelor de pregătire (spre exemplu, antrenamentul de forță) ar trebui complet abandonate! Componentele pregătirii condiției fizice pot fi foarte bine antrenate. Procesul de creștere devine mai lent spre sfârșitul pubertății; proporțiile corporale sunt din nou într-o oarecare măsură echilibrate; situația hormonală modificată (testosteron crescut) continuă să sporească șansele unei pregătiri continuu ascendente, în special a condiției fizice. Antrenamentul de legătură: „adolescența” Antrenamentul de legătură (cu înalta performanță) trebuie să
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
determinând intensitatea manifestării crizei și potențialul de adaptare al sistemului. Antecedentul A sau evenimentul declanșator poate fi (a) predictibil și așteptat sau (b) impredictibil și neașteptat. Putem astfel distinge două categorii de crize: crizele de dezvoltare - nașterea unui copil, adolescența, pubertatea, criza de la mijlocul vieții, menopauza/andropauza, pensionarea, moartea naturală - și crizele circumstanțiale - nașterea unui copil cu dizabilități, sarcina la adolescente, boli terminale, accidente, calamități naturale, șomajul, avortul spontan, divorțul, moartea prematură etc. Naomi Golan adaugă perspectivei teoretice dezvoltate de Hill
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
hipersecreții a glandei hipofize. Se manifestă, în general, la persoanele adulte. În perioada de creștere se manifestă prin creșterea anormală în înălțime, din cauza unei hipersecreții a hormonului de creștere (somatotrop) de către glanda hipofiză. În gigantismul eunucoid, statura înaltă se datorează pubertății întârziate, care rezultă din creșterea continuă a oaselor lungi înainte de osificarea cartilajelor de creștere (Rusu, 1983). ACT MOTOR (engl. motor activity) - Rezultat al unei activități individuale, conștientă sau instinctivă, care are ca scop efectuarea unor mișcări corporale. Parte a îndeletnicirii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
excesivă a cantității de grăsime din organism. Poate fi determinată de unele dereglări hormonale sau metabolice sau din cauza supraalimentării, asociată cu lipsa de mișcare. ADOLESCENȚĂ (< fr. adolescence, cf. lat. adolescentia, it. adolescenza) - Perioadă din viața unui om cuprinsă între vârsta pubertății și cea adultă. Adolescența se caracterizează prin: 1) trăsături anatomofiziologice concretizate prin creșterea pe plan fizic: înălțime, greutate, dezvoltarea musculaturii, ceea ce determină conștientizarea forței fizice și apariția unor semne de trecere de la stadiul de copil către cel de adult; 2
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
celui respirator, între dezvoltarea maselor musculare și a sistemului osos, între dezvoltarea creierului și a analizatorilor; e) dezvoltarea fizică a celor două sexe are particularități care le diferențiază. La naștere, fetele au înălțimea și greutatea mai mică decât băieții, iar pubertatea începe mai rapid cu 2-3 ani față de băieți. CRITERII DE EVALUARE A INFIRMITĂȚII MOTOARE - Există numeroase criterii de apreciere a infirmității: în funcție de capacitatea de muncă, în funcție de potențialul de acomodare etc. Unele criterii iau în considerație locomoția, altele - posibilitatea de autonomie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pot solda cu fracturi dintre cele mai diverse, în prim-plan rămânând fracturile de claviculă, femur și humerus. Copilăria este însoțită de un lanț de afecțiuni caracteristice cum ar fi: rahitismul, apofizitele, epifizitele și osteocondritele, dar și unele boli infecțioase. Pubertatea este etapa de creștere care favorizează apariția bolilor infecțioase, dar și o serie de tulburări endocrine. Tinerețea și maturitatea constituie etape în care traumatismele, fracturile produse prin accidente de muncă sau de circulație ocupă un loc important. La bătrâni, scheletul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a desfășurat nașterea, dacă a fost sau nu prematur, al câtelea copil este, eventualele dificultăți întâmpinate de mamă la naștere. Se continuă interogatoriul cu: vârsta la care a început să meargă, când a început să vorbească, când s-a instalat pubertatea etc. După epuizarea antecedentelor fiziologice se trece la antecedentele patologice: ce boli infecțioase a avut și ce tratamente a efectuat pentru vindecarea fiecărei boli; cel mai important capitol al antecedentelor personale îl reprezintă traumatismele suferite de pacient, insistându-se atât
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
viața psihică, ceea ce conduce la rețineri, la izolarea persoanei, iar în anumite situații chiar la manifestări/reacții psihomotrice. FRIEDREICH (nume propriu) - Formă de ataxie, de etiologie ereditară, cu transmitere autozomală recesivă. Simptomele clinice apar în jurul vârstei de 10-13 ani (la pubertate), dar debutul bolii poate fi precoce, în primii ani ai copilăriei (forma recesivă) sau mai rar, după 15-20 de ani (forma dominantă). Boala începe cu tulburări ale mersului și tendința de cădere; se dezvoltă o ataxie spinală (mers nesigur, tabetic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
GIGANTISM (< fr. gigantisme) - Creștere anormală a organismului în înălțime, dar și în lărgime în raport cu dezvoltarea normală a persoanelor de aceeași vârstă și același sex. Este consecința unei hipersecreții a hormonului somatotrop, produs de glanda hipofiză, în perioada copilăriei și a pubertății. GILLES DE LA TOURETTE (nume propriu) - Este un sindrom de natură neurologică ce se caracterizează prin manifestarea unor ticuri, însoțită sau nu de coprolalie (enunțarea unor cuvinte indecente) și ecolalie (repetarea unor părți din cuvinte sau de fraze). Ticurile pot fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de adaptare la efort, dar și calitățile sale psihice; d) precocitatea tratamentului este determinantă în recuperarea funcțională, în sensul că vor fi evitate atrofiile musculare, redorile articulare, deficiențele metabolice și tulburările psihice (Robănescu, 1983). HEBEFRENIE (< fr. hébéphrénie, cf. gr. hebe - pubertate, phren - spirit) - Boală psihică, formă de schizofrenie, caracterizată prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. Debutează, în general, în perioada pubertății, adolescenței sau la adultul tânăr, antrenând și o rapidă deteriorare mintală. Comportamental are tendință spre acte antisociale cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
evitate atrofiile musculare, redorile articulare, deficiențele metabolice și tulburările psihice (Robănescu, 1983). HEBEFRENIE (< fr. hébéphrénie, cf. gr. hebe - pubertate, phren - spirit) - Boală psihică, formă de schizofrenie, caracterizată prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. Debutează, în general, în perioada pubertății, adolescenței sau la adultul tânăr, antrenând și o rapidă deteriorare mintală. Comportamental are tendință spre acte antisociale cu caracter absurd. Reabilitarea comportamentală este cea mai potrivită cale terapeutică. După Larousse (2006), se caracterizează prin debutul încă din adolescență, prin aspectele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu durere severă și cu alte simptome în cefalee de tip cluster (varietate de migrenă mai frecventă la bărbați, localizată în jurul unui glob ocular); poate fi congenitală sau ca urmare a unor boli ce afectează mușchii globului ocular (Martin, 2005). PUBERTATE (< fr. puberté, cf. lat. pubertas, -atis) - Etapă ontogenetică a conturării individualității și conduitei umane, caracterizată prin faptul că marchează încheierea copilăriei și începutul fazelor de maturizare. Se consideră că pubertatea este cuprinsă între 10/11 și 14/15 ani. După
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a unor boli ce afectează mușchii globului ocular (Martin, 2005). PUBERTATE (< fr. puberté, cf. lat. pubertas, -atis) - Etapă ontogenetică a conturării individualității și conduitei umane, caracterizată prin faptul că marchează încheierea copilăriei și începutul fazelor de maturizare. Se consideră că pubertatea este cuprinsă între 10/11 și 14/15 ani. După Șchiopu și Verza (1981), pubertatea poate fi împărțită în mai multe substadii. Pubertatea de la 10 la 12 ani se caracterizează printr-o intensificare treptată a ritmului de creștere, la care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pubertas, -atis) - Etapă ontogenetică a conturării individualității și conduitei umane, caracterizată prin faptul că marchează încheierea copilăriei și începutul fazelor de maturizare. Se consideră că pubertatea este cuprinsă între 10/11 și 14/15 ani. După Șchiopu și Verza (1981), pubertatea poate fi împărțită în mai multe substadii. Pubertatea de la 10 la 12 ani se caracterizează printr-o intensificare treptată a ritmului de creștere, la care se adaugă și apariția caracteristicilor sexuale secundare. Conduita, în majoritatea situațiilor, este copilăroasă încă, se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
conduitei umane, caracterizată prin faptul că marchează încheierea copilăriei și începutul fazelor de maturizare. Se consideră că pubertatea este cuprinsă între 10/11 și 14/15 ani. După Șchiopu și Verza (1981), pubertatea poate fi împărțită în mai multe substadii. Pubertatea de la 10 la 12 ani se caracterizează printr-o intensificare treptată a ritmului de creștere, la care se adaugă și apariția caracteristicilor sexuale secundare. Conduita, în majoritatea situațiilor, este copilăroasă încă, se evidențiază încă nevoia de mișcare, de joc, în detrimentul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]