215,260 matches
-
acest mare oraș are numeroase cauze și, având în vedere importanța sa de-a lungul secolelor în această parte a Europei precum și numeroasele lui monumente, această stare de lucruri nu se justifică câtuși de puțin. În peisajul foarte sărac al publicațiilor privitoare la acest subiect se situează cartea doamnei Catherine Durandin*), profesoară de istorie românească și istoria relațiilor internaționale la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO, vechea “l’Ecole des Langues Orientales Vivantes”, înființată de Colbert și
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
se gîndește nimeni să publice întreaga discuție? Ar fi, probabil, foarte interesantă * Și revista 22 participă la aniversarea doamnei Lovinescu. În numărul 718 ea acordă două pagini lansării la Gaudeamus a volumului al treilea din Jurnalul de la Humanitas * În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la B.B.C., scrie un senzațional reportaj despre echipa de fotbal a Ungariei care zdrobea, cu o jumătate de secol în urmă, pe Wembley echipa țării care inventase sportul cu pricina. O veritabilă pagină de istorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
unul de capitalist. Aș proceda asemenea celor care exploatează zăcămintele de uraniu (nu spun aur, ca să nu remitologizez subiectul). Întâi aș prospecta terenul. Am experiență în direcția asta, pentru că decenii la rând am susținut rubrici de “poșta redacției” în diverse publicații. În momentele de vârf (1981-1982 la SLAST, 1992-1993 la Zig-Zag) primeam și câte o mie de plicuri cu manuscrise pe săptămână, astfel încât mă specializasem, mai mult chiar decât în evaluarea textelor, în deschiderea plicurilor, cu ajutorul unui coupe-papier bine ascuțit. În
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
libere”. Nu mai vorbesc de tratamentul pe care mi-l aplicau „Săptămîna” lui Barbu-Vadim, „Luceafărul” actualului senator al Partidului România Mare, M. Ungheanu, și „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” condus de Cristoiu. Despre zecile, poate sutele, de atacuri din partea unor publicații xenofobe, rasiste ori antidemocratice de după 1990, precum „Baricada”, „Europa”, „Politica”, „România Mare”, „Republica” sau, culmea!, „Democrația” (aceasta din urmă o efemerită girată de același Eugen Florescu, astăzi senator, și el, de „România Mare”) n-are rost să mai scriu. Nu
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
participat (ca regizor și interpret) la diverse spectacole de artă experimentală (în cadrul festivalurilor Jeunesse Musicale, Wiener Festwochen etc.) Este autorul mai multor volume care au ca obiect culturile alternative, subcultura, literatura din perspectivă sociosemiotică. Este, de asemenea, redactorul-șef al publicațiilor de specialitate Semiotische Berichte și S - European Journal for Semiotic Studies. Din 1978, Jeff Bernard face parte din comitetul de conducere al Asociației Austriece de Semiotică. În 1987, este ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Studii Semiotice, în
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
fi una slab conturată sau de o importanță secundară, imaginea publicistului Sebastian este complementară, chiar indispensabilă pentru recompunerea unui portret fidel al omului de litere. Majoritatea scriitorilor interbelici au făcut și presă. Numele lui Mihail Sebastian este de găsit în publicații cum ar fi Cuvântul, Rampa, Revista Fundațiilor Regale, Vremea sau Contimporanul, iar pentru cronicile de artă plastică în L’Indépendance roumaine. Cornelia Ștefănescu distinge două etape distincte în activitatea de publicist a autorului în discuție: 1927-1930, când Sebastian scrie la
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
în cafenea, cu simțul actualității și al proporției de moldovean bucureștenizat, care nu suspină numai după trecut și răzeșie, ci pune și probleme și, mai ales, știe să le îndrăgească pentru a fi în gustul publicului grăbit.” Ziarist, el conduce publicația săptămânală „Duminica Universului”, supliment al ziarului „Universul”, primele șase luni ale anului 1931, alături de V. Voiculescu, Gh. D. Mugur, Al. P. Necșești, Cristobald. Dacă despre un roman, cum este cel intitulat Cohortele morții, plasat în timpul războiului prim mondial, s-a
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și ghilimelele îi aparțin) ar trebui să fie atenți la cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
cîteva luni înainte. Toată crema intelectuală din țară, în trecere prin Paris (nu apăruse încă moda Washington), face escale mai scurte sau mai lungi în rue François Pinton (domiciliul Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca), unde se aduc ultimele publicații din țară, sînt relatate cu lux de amănunte cele mai recente manifestații antiguvernamentale și sînt comentate cele mai noi și inexplicabile demisii morale venite din partea unor scriitori care în perioada comunistă fuseseră intens mediatizați la postul de radio „Europa liberă
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Pop. Mărturisirile dlui Eretescu sînt emoționante, calme și concise. Autorul nu se lamentează și nu recriminează. Comentatorul notează și excelența portretisticii. O cronică necesară și reparatoare. * Din revista 22 aflăm că a murit Pavel Câmpeanu. După știința noastră, nici o altă publicație n-a consemnat dispariția sociologului care a inițiat imediat după revoluție sondajele de opinie din România, autor al uneia dintre cele mai interesante și solide cărți intitulate Ceaușescu - anii numărătorii inverse. Pavel Câmpeanu a fost în tinerețea lui comunistă închis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
întrebări... incomode (parcă așa e titlul rubricii) precum: „Vi s-a întîmplat vreodată să vă plictisiți de un spectacol, de un rol?”. Cronicarul mărturisește că n-a vrut să afle răspunsul dlui Puric. * Vasile și Elisaveta Novac scot la Pitești publicația Satul natal, trimestrială, pe o hîrtie foarte bună și frumos ilustrată. Numărul 6, recent apărut, e mai mult o antologie de texte mai mult sau mai puțin celebre despre sat. Nimic de obiectat, poate doar faptul că orășenii se simt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
Canadiană a Scriitorilor Români, a cărei președinte a devenit. Pe lângă activitățile de breaslă În Montréal, el a sprijinit apariția unei reviste de cultură lunare intitulată „Destine literare”. Mulți dintre membrii activi ai Asociației și-au Împlinit preocupările literare În paginile publicației amintite. În paralel cu activitatea profesională din România, Alexandru Cetățeanu și-a adăugat sporadic un cuantum literar, amplificat după emigrarea din 1984. Așa Încât, abia În 1995, Îi va apărea prima carte, intitulată, cum altfel? Un român În Canada. Întreg textul
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
în discuție toată această largă și sensibilă problematică, avansând totodată și soluții realiste, rezonabile pentru edificarea, în sfârșit, a unor poduri trainice. Ele ar merita mai multă atenție din partea lumii culturale românești. O spun pentru că în nici una dintre (nu puținele) publicații de cultură pe care le frecventez, nu-mi amintesc să fi întâlnit măcar o semnalare a acestei foarte importante cărți. S-o punem însă pe seama precarei sale difuzări și a lipsei oricărei publicități, ferindu-ne încă a emite prezumții de
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
o trăire, o experiență, dar și o familie („familie paranormală din Iași”); o întîmplare, o țară („trăim într-o țară paranormală”), o lume, presa („amatorul român de presă paranormală avea ocazia să citească lucruri interesante și instructive în cele câteva publicații cu acest profil”, spiritus.go.ro) - și chiar o problemă („am o problemă paranormală”) și o chestie („Chestia paranormală cu înscrisul pe listele votanților care au spus da! a funcționat”, racovitan.com). Uzul intens a determinat substantivizarea adjectivului; acesta a
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
Elveția: un anume Ion Mustață o înjură birjărește pe Nicoleta Franck. Birjarul este redactorul revistei Românul elvețian de la Geneva. Înjurătura i-a ajuns la cunoștință dlui Șuțu prin revista Căminul românesc, tot din diasporă. Cum nu citim decît accidental aceste publicații, ne bizuim pe informațiile dlui Șuțu, care notează simpatiile lui Ion Mustață pentru România Mare a lui Vadim. Se pare că din această afinitate electivă provine și turnura amenințătoare a mitocăniei românești fără frontiere: „Vezi-ți de bătrînețile dumitale, Madam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
poezia cu a lui!). În fine, dl Liviu Antonesei începe, se pare, un serial despre cărți: cum apar sau dispar și în ce constă eternitatea lor. Abia așteptăm urmarea. În Ardealul literar (nr. 2-3) de la Deva, dl Valeriu Bârgău, directorul publicației, propune o rubrică intitulată În apărarea scriitorului român. Ideea în sine nu ne displace. Scriitorul are și el dreptul la o apărare, dacă nu chiar la un sindicat. Cît privește primejdiile de care el se cuvine apărat, aici nu mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
paginile noastre a debutat sub pseudonimul George Dor, animator al revistei Hyperion și al Editurii Axa din Botoșani) a împlinit la 13. 10 o jumătate de secol. Multe alte jumătăți îi dorim și noi poetului cu acest prilej! l În publicația ieșeană, dl Victor Durnea examinează retipărirea operei lui C. Fîntîneru, scriitor interbelic interesant și aproape uitat, în pofida unei concise ediții din colecția „Restituiri”, coordonată de regretatul M. Zaciu la Dacia din Cluj și a unei bogate ediții datorate dlui Aurel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
veste că mașinăria de spurcat a lui Vadim a ieșit, ca să zic așa, din „garanție”, adică a depășit cei zece ani în care a fost protejată la oficiul de specialitate, Sorin Roșca Stănescu a obținut dreptul de a edita o publicație cu acest nume. Îmi imaginez ce-o fi fost în sufletul „tribunului” la aflarea știrii! Iar când noul posesor al „copyright”-ului asupra numelui revistei l-a somat să înceteze editarea unei publicații devenită pirat, presupun că și-a ieșit
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
a obținut dreptul de a edita o publicație cu acest nume. Îmi imaginez ce-o fi fost în sufletul „tribunului” la aflarea știrii! Iar când noul posesor al „copyright”-ului asupra numelui revistei l-a somat să înceteze editarea unei publicații devenită pirat, presupun că și-a ieșit din minți. Problema principală nu e dacă Vadim va continua să-și editeze fițuica naționalist-xenofobă sau dacă Sorin Roșca Stănescu va pune în circulație o revistă cu același nume, ori dacă se vor
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
din minți. Problema principală nu e dacă Vadim va continua să-și editeze fițuica naționalist-xenofobă sau dacă Sorin Roșca Stănescu va pune în circulație o revistă cu același nume, ori dacă se vor tipări, concomitent, zece sau o mie de publicații botezate la fel. Problema e că un individ care-și trâmbițează de treisprezece ani infailibilitatea în materie de patriotism, de apărare cu prețul vieții a fruntariilor țării (vă amintiți belicoasele declarații gen „Am îmbrăcat cămașa morții” și alte aiureli macabre
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
din generații diferite: Claudiu Groza, Ion Pop, Gh. Perian, Ruxandra Cesereanu, Simona Oprescu, Mihaela Ursa, Al. Cistelecan și Vlad Roman. De citit totul, mai ales opiniile dlor Pop și Cistelecan. O dezbatere în trei aflăm în Columna nr. 5-6. Directorul publicației din Tg. Jiu, dl Gh. Grigurcu, i-a invitat pe dnii Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican să reia o mai veche discuție în aceeași formație de pe C.D. Radio Cluj despre care Cronicarul a scris în această pagină, cînd a făcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
trebui să fie și ce ar trebui să facă un astfel de minister. A definit, altfel spus, întîlnirea ca pe una de "precizare a strategiei", în toate domeniile care sunt de competența ministerului, cu un anume accent (emoțional...) pe soarta publicațiilor culturale. Fiindcă, a precizat Gabriel Dimisianu, în alte vremuri Brătianu a dus la Versailles colecția unei importante reviste literare, ca să arate lumii cine sîntem. Un al doilea accent, pe problemele din lumea teatrului, avea să-l pună Marina Constantinescu, cronicarul
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
zăcut" - până la acest moment al aducerii lor la lumină - frazele care ar fi putut sta la originea aforismelor brâncușiene publicate în 1926 în catalogul de la Brummer Gallery, fiind apoi reluate și îmbogățite de-a lungul timpului în numeroase volume și publicații. Printre acestea, faimoasele " Frumosul este echitatea absolută", " Când încetăm să mai fim copii, am murit deja", " Nu căutați formule obscure sau mistere. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie pură" ș.a.m.d. Astfel, idei și pagini inedite se constituie într-
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
clocot a nerușinării la suprafață. l CLAUDIU SORDID, astfel aș concentra în două vorbe oroarea, uimirea și dezamăgirea, de a-l regăsi, absolut din întâmplare, pe unul din foarte tinerii poeți, talentat, cultivat, premiat, cu față de îngeraș trist, în paginile publicației CA ȘI CUM, revistă literară, ni se arată din capul locului, supravegheată de Celebrul ani- mal (!?). Ce-ți lipsește ție, Claudiu Komartin, în ce întuneric îți filează brusc toate lămpile? Și ce vrei să demonstrezi, îndefinitiv, cu poemele tale dintr-odată scabroase
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
să deschidă această expoziție despre Ștefan cel Mare. Cu ce autoritate? A celui care pe vremea cînd Ceaușescu dărîma biserici scria în Săptămîna că nu e așa? Sau poate a celui care a fost dat recent în vileag de o publicație de mare tiraj că îi furniza fete pentru consum lui Eugen Barbu? Pe de altă parte și în alt registru, faptul că Biserica Ortodoxă nu privește cu ochi buni această expoziție e căt se poate de explicabil, pînă la un
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]