367 matches
-
K. Perktold et al studiază fluxul pulsatil al unui fluid newtonian într-o bifurcație arterială. 1991 - K. Perktold et al analizează efectul unghiului de bifurcație asupra condiției hemodinamice în modele de bifurcație ale arterelor carotide. 1992 - JE Moore studiază fluxul pulsatil într-un model idealizat de aortă abdominală în repaus, postprandial și la efort. 1993 - Ch. Taylor et al inițiază Stanford Virtual Vascular Laboratory unde este generat proiectul ASPIRE 45. 1994 - DA Steinman și RC Ethier studiază efectul distensibilității vasculare într-
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1993 - Ch. Taylor et al inițiază Stanford Virtual Vascular Laboratory unde este generat proiectul ASPIRE 45. 1994 - DA Steinman și RC Ethier studiază efectul distensibilității vasculare într-o anastomoză 2D. 1994 - JE Moore și DN Ku efectuează măsurători ale fluxului pulsatil cu ajutorul RMN într-un model idealizat de aortă abominală în condiții de repaus. 1994 - JE Moore dovedește faptul că îngroșarea intimală în aorta abdominală distală se corelează pozitiv cu oscilația stressului de forfecare și negativ cu stressul parietal mediu de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază rolul gradientului de stress parietal de forfecare în aterogeneză. 1995 - Ch. Taylor decrie fluxul pulsatil într-un model al aortei abdominale la repaus și efort moderat. 1995 - K. Perktold și Rappitsch studiază interacțiunea fluid-structură (prin FEMmetoda elementelor finite). 1996 - H. Kunov descrie o metodă de analiză a timpului de rezidență a particulelor la nivel parietal
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Petriș A. Analiza computerizată a În literatură, informațiile inițiale asupra câmpurilor de velocitate sanguine provin din studii în vitro în care s-au utilizat bifurcații simetrice în formă de “Y” (artere ideale) în care intra un flux sanguin stabil sau pulsatil. Sunt citate apariția în diverse Factorul de risc geometric 193 laboratoare de hemodinamică a unor tehnici foarte complexe de studiere a fluxului arterial (Stein - 1979 -tehnica de anemometrie “hot-film”; Ku - 1989 - tehnici de vizualizare a fluxului pentru studiul fluxului stabil
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
2D, 3D sau 4D (3D + timp). Modelarea 1D în sistemul arterial uman a fost inițiată de către Leonhard Euler (1775) prin derivarea unor ecuații diferențiale parțiale care exprimau conservarea masei și a momentului în cazul unui fluid inviscid. Nerecunoscând însă natura pulsatilă a fluxului Euler nu a ajuns la o soluție finală a ecuațiilor sale, atribuind eșecul unor isuperabilis difficultates. Natura pulsatilă a fluxului arterial a fost descrisă de către Thomas Young. Modelul 1D oferă soluții rapide pentru decizii clinice în timp real
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
derivarea unor ecuații diferențiale parțiale care exprimau conservarea masei și a momentului în cazul unui fluid inviscid. Nerecunoscând însă natura pulsatilă a fluxului Euler nu a ajuns la o soluție finală a ecuațiilor sale, atribuind eșecul unor isuperabilis difficultates. Natura pulsatilă a fluxului arterial a fost descrisă de către Thomas Young. Modelul 1D oferă soluții rapide pentru decizii clinice în timp real: ecuațiile care generează aceste modele sunt obținute prin presupunerea existenței unui flux Poiseuille, cu aplicarea legii conservării masei și a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
interacțiune (fluid, solid) rezultând două seturi distincte: A. condițiile de intrare (inlet) pentru fluid: pentru distribuția spațială flux cu profil plat (plug f ow), flux cu profil parabolic; flux Womersley. l tpentru distribuția temporală : flux stabil (s eady) sau flux pulsatil. B. condițiile de ieșire (outlet) pentru fluid, referitoare la patul vascular din aval: presiune zero, presiune constantă, P = Q x R, modelul parametrului global, modele de propagare unidirecțională a undei, teoria Womersley, teoria rețelei etc. Majoritatea modelelor utilizează însă o
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și colab. 1976, Karino și Goldsmith 1985) care ar avea un rol mai mare decât unghiurile laterale (Karino și Goldsmith 1985); 4. raportul fluxurilor prin artera fiică și artera parentală (Cho și colab. 1985, Walburn și Stein 1980); 5. natura pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
artera fiică și artera parentală (Cho și colab. 1985, Walburn și Stein 1980); 5. natura pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam mai sus, un flux complet dezvoltat nu poate fi întâlnit în sistemul arterial uman (McDonald, 1990); 7. pulsatilitatea (în special frecvența ei) (parametrul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam mai sus, un flux complet dezvoltat nu poate fi întâlnit în sistemul arterial uman (McDonald, 1990); 7. pulsatilitatea (în special frecvența ei) (parametrul Womersley). Observațiile CFD trebuiesc comparate cu datele experimentale. Utilizând metoda trasorului laser monocromic într-un
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fluxului sanguin bazate pe determinările în geometrii reale (in vivo - imagistică RMN, postmortem - mulaje vasculare fixate sub presiune). Yamaguchi evidențiază în regiunea proximală a bifurcațiilor (unde se dezvoltă ateroscleroza precoce) vortice importante în vecinătatea peretelui în cursul fazei diastolice (flux pulsatil) iar Naiki (utilizând vizualizarea fluxului prin LDA) evidențiază într-un model de sticlă separarea fluxului atât în perioada de accelerare cât și în cea de decelerare, influențe importante asupra velocităților periparietale, anomalii fazice asociate aterosclerozei. În 2002 am efectuat analiza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
exploatează paralelismul proceselor fiziologice) cu ajutorul unei rețele fizice de procesoare asigurând o abordare computerizată a unor entități distribuite, cu caracteristici de flux seriat și paralel și comportament dinamic 28 (mecanisme reactive și de autoreglare). Această abstractizare idealizează pulsul ca fiind pulsatil și discretizează regiunea 28. Regiunile sunt reprezentate ca noduri logice unite într-o rețea prin care trec agenții de simulare Messengers (“obiecte” inteligente cu un comportamentul propriu și care se distribuie automat într-o rețea computerizată). PROIECTE VASCULARE VIRTUALE (VIVA
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și Argentina (EA Dari, RA Feijoo) încearcă să integreze în simularea computerizată elemente care să întregească noțiunea de artere “reale” cea ce implică fenomene dificil de descris prin utilizarea tehnicilor in vitro (incluzând complianța parietală, deformarea parietală în cursul ciclului pulsatil, transportul de masă, timpul de rezidență a particulelor, variațiile geometrice arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre fluid și structură; cuplarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dacă, mă rog, ești prevăzut și cu un pix, să notezi (cît poți) una, alta, adică să selectezi din fluxul năucitor de noutăți ce vin spre tine doar cele care crezi că merită să reconstituie... ceva de nereconstituit: viața caldă, pulsatilă, a Veneției. Gondolele. Desigur, gondolele.Care, alături de măștile carnavalului venețian, multiplicate demențial-ubicuu, înseamnă Veneția. Gondola, ca emblemă a cetății de unde, încă de la anul o mie, dogele Orseolo cutreiera cu corăbiile sale coasta Dalmației, dînd lumii primul semn că Veneția există
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sunt contradictorii; definește principiul coincidentia oppositorium) (Thomas 19). Imaginarul însuși este sistemic, liber să primească și să ofere noi unități semnificante; este riguros și dinamic în același timp; este "tiranic" și prolific, ordonat și eterogen, alternând schema și libertatea, fiind pulsatil între memorie și ceea ce este nou, descompunând și recompunând structuri, ordonând și creând explozii de sensuri noi, fiind fidel trecutului și rupând ideologii depășite etc. (Thomas 20). "Constelațiile imaginare", cu o putere de reprezentare practic inepuizabilă, se regăsesc peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
știe ca pielea rezistă 48 de ore, mușchii 6 ore, țesutul nervos 4 ore. Aceste date demonstrează importanța supravegherii clinice a hematomului și efectuarea intervenției chirurgicale de urgență la apariția primelor semne de suferință nervoasă și/sau vasculară. 3. Hematomul pulsatil (fig.12.2) apare în imediata vecinătate a pediculului vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a hematomului (pentru detalii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau a infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare edemul, cianoza și gangrena. 2. Rupturile arteriale determină ieșirea sângelui din vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi difuz (cu evoluție gravă și rapidă către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului sanguin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în caz de hemoragie mică. În aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cronică: durere sub formă de claudicație intermitentă, modificări trofice, dispariția pulsului periferic. Tromboza venoasă post-traumatică se instalează după contuzii, la câteva săptămâni, evoluând ca o tromboză obișnuită, capabilă să determine accidente embolice și evoluează către insuficiența venoasă cronică sau anevrism pulsatil arterio-venos. 12.4.2.6. Evoluția traumatismelor arteriale Evoluția este în funcție de importanța traumatismului vascular și de rapiditatea refacerii fluxului arterial. În situațiile favorabile, restabilirea prin colaterale a circulației permite o refacere ulterioară cu rezultate bune. Întârzierea tratamentului medical sau chirurgical
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare. Semnele obiective permit un diagnostic relativ ușor. La inspecție se constată prezența unei tumefacții pulsatile cu atât mai evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă prezența unei formațiuni de consistență moale, parțial reductibilă care-și modifică volumul la fiecare sistolă, constituind semnul clinic cel mai caracteristic expansiunea. Uneori se constată tril. La ascultație se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]