391,604 matches
-
a Țiganiadei, reprezentând stadiul ultim în elaborarea poemei. Autorul a eliminate episodul lui Becicherec Iștoc și a restrâns pe acela al lui Parpanghel și Romicăi, opera căpătând astfel o mai mare unitate. Figura lui Vlad țepeș este mai bine ilustrată, punându-i-se în lumină în mai mare măsură dragostea de patrie; deasemenea, introducerea discuției asupra formelor de guvernământ, cânturile X și XI, adâncește fondul social al operei. În varianta a doua, pe lângă unitatea de ansamblu și substratul social mai pronunțat
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
două sensuri, ca să zic așa. Cum se împacă diplomația cu literatura? Uite, au fost diplomați-literați: Vasile Alecsandri, Duiliu Zamfirescu, Blaga, Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu salahor, în ambele meserii. Înțeleg că diplomația este o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști și nu te faci poet, cu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
faceți?” l-am întrebat. „Ce să fac?” s-a mirat. „O mototolesc și o arunc la coș!” și așa a și făcut. Mi-a arătat-o și șeful de cadre de la minister, doar că el n-a aruncat-o, a pus-o la dosarul meu și, mult mai târziu, un secretar cu propaganda de la CC, Petre și..., îmi pare rău, nu mai știu cum îl chema, probabil ceruse referințe. A vrut să mă cunoască. Eu eram pe listele lor ca translator
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
și, lăsându-l pe Sharp pe pat, adăugă încet: - Suntem la mine acasă. Să stai ascuns când ești aici. - Ha! Mai înainte voiai să mă arăți ca pe un trofeu iubitei și acum vrei să stau ascuns?! Cam nehotărât ești, pui de om! - Sharp, mă cheamă Inu și, bine, îmi cer scuze pentru reacția din pădure. - Aha!... - Păi da, înțeleg ce zici, dar noi, oamenii, avem slăbiciuni. - Oi fi eu mic pentru un dragon, dar destul de matur cât să știu ce
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
Inu ieși grăbit din cameră, cu un tricou ales pe fugă și niște pantaloni de trening. Intră în bucătăria mică și se așeză la masă. Tatăl îl privi pe furiș de după ziarul pe care îl răsfoia. Mama, cum îl văzu, puse tacâmurile pe masă și servi cina. - Nu ai mâncat la amiază, Inu! îl certă ea cu glas blând. - Păi nu îmi era foame și am mers la o plimbare, prin pădure. - Mai fă și tu un sport care să pună
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
puse tacâmurile pe masă și servi cina. - Nu ai mâncat la amiază, Inu! îl certă ea cu glas blând. - Păi nu îmi era foame și am mers la o plimbare, prin pădure. - Mai fă și tu un sport care să pună și carne pe tine, adăugă tatăl, privind în continuare în ziar. Ce să mai zic de școală... - Radu, îl întrerupse mama pe tatăl pornit să își certe băiatul. - Ce, Radu?! Înțeleg că e la vârsta critică, i-o fi căzut
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
însămi. Acesta cred că a fost unul dintre lucrurile care m-au ajutat, într-un final, să trec peste perioada de neliniște și de lipsă concentrare și să rezist tentației de a fuma. Mi-am dat timp, am încetat să pun presiune pe mine și m-am tratat ca pe un om care are nevoie să se vindece. Un alt lucru a fost, poate, și faptul că în ultima vreme, orizontul social de așteptare în ceea ce privește consumul de tutun s-a schimbat
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență by https://republica.ro/confesiunea-unui-fumator-pentru-fiecare-tigara-pe-care-am-fumat-o-din-placere-au-existat-cateva-sute-pe [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
tăiat capetele celor doi cai ai lui. Când a aflat, i-a spus slugii să așeze capetele la locul lor, aceasta l-a ascultat și caii au înviat prin puterea Domnului. Numai că din neatenție capul calului negru l-a pus la calul alb și invers. Iar oamenii văzând, se mirau cum de este posibil așa ceva. Și aflându-se întreaga poveste, ereticii au fost din nou rușinați iar fapta lor dezavuată. S-a mai întâmplat că murindu-i fiica, Irina, a
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
și le-a dăruit și doi berbeci pentru așa zisa priveghere a lor de toată noaptea. Odată l-a păcălit un negustor care cerând aur cu împrumut de la sfântul, la întoarcere, tot pe el l-a trimis sfântul să-l pună în lada din care îl luase iar el a zis că așa a făcut mințind. Apoi negustorul a sărăcit cu totul și sfântul l-a mustrat învățându-l că dobânda necinstită nu înseamnă câștig ci pierdere. A trecut la Domnul
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
și astăzi. Mâna lui dreaptă care se afla la Roma, a fost restituită în 1984. Este considerat păzitorul insulei, cel care alungă foametea, molimele, mereu grabnic ajutător rugătorilor săi. În viața sfântului Spiridon minunile deveniseră un fel de monedă curentă, puse întotdeauna în ajutorul semenilor. Veșmintele sale sunt schimbate de patru ori pe an și, ce este mai ciudat, papucii lui de mătase se tocesc, motiv pentru care este numit și sfântul călător. La mormântul său, s-au făcut și continuă
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
are o rațiune de a fi, de a avea un sens, un scop, o utilitate, un rezultat, o finalitate. Cartea arată aventura unei idei inițiale din care au izvorît alte idei care au alimentat, la rîndul lor, alte idei care, puse în practică, au dus la apariția unor realități noi în viața contemporană dacoromânească. Ea marchează drumul parcurs de o idee, de la un vis, de la un ideal, la o realitate palpabilă care produce o nouă realitate din care se nasc alte
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > RÂNDUIALA... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În cătușe pune Doamne râul care-și face scară Și din neguri peste lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri și în cuie bată-l sorții Se ridică din mormite supărați parcă și morții! Iarbă încă-i verde
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
Versuri > Spiritual > RÂNDUIALA... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În cătușe pune Doamne râul care-și face scară Și din neguri peste lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri și în cuie bată-l sorții Se ridică din mormite supărați parcă și morții! Iarbă încă-i verde acasă și baladele mai plâng, Sapă nu e obosită a cosit mereu cu sârg! În livezi roșiți sunt merii, soarele
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
Adevărul nu încape, uneori o și irită! Toarnă Doamne mir din cer și dezleagă din mister, Orbului îi dă lumină și îi iartă a lui vină! Tu le știi la toate rostul și ne ești și adăpostul, Lacăt gurilor ne pune să împlinim doar cele bune! 30 septembrie 2015 foto sursă internet Camelia Crista Referință Bibliografica: Rânduiala... / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă tot ce-i urât în viață vreo biruință. Mai ai mult de mers. Ai saci de cuvinte ce-așteaptă să faci din ele poeme, iar sufletul tău își pune noi ținte în crez și-n vreme. De ce să fii trist? N-are importanță că-n acest sfârșit este plâns și geamăt câtă vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
mângâia ușor, spunându-i că totul va fi bine. Așteptare. Confuzia unei clipe de detașare față de tot ceea ce cunoști, de tot ceea ce aștepți să vezi, să simți. Erau înconjurați de o cortină de gheață, ce parcă avea intenția să îi pună la zid. Ștergătoarele erau grele de mormanele de pietricele. Mira închise ochii, rugându-se să treacă și peste această încercare. Sărutul lui cald o readuse în simțiri. Filmul se derula. Sufletul ei se dezmorțea din împietrirea anxietății. Dulcele clipei se
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
perforare ne fac necazuri. Văzând că munca mergea totuși în continuare, au venit noi dispoziții de sus: să nu aprindem luminile în Centrul de Calcul în afara orelor de program. Așa că, perforam cartele aproape pe întuneric, abia mai distingeam perforațiile, și puneam pe bâjbâite cartele în cutiile pentru rulat. A venit și vremea valorificării cartelelor uzate. Studenții care făceau practică la ITC se milogeau să le dăm cartele uzate. Nu știu cum, inventivi, ei utilizau partea din dreapta a acestor cartelele, partea neperforată, întorcând cartela
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
pe care hainele acelea stăteau ca și pe o sperietoare de ciori. Și când ieșeam în haine militare la soare, pe câmp, la iarbă verde, prindeau un soi de luciu fermecător. Bonetele ne ședeau bine, indiferent în ce poziție le puneam pe cap. Tovarășii de la Sector, cam odată la doi ani, veneau să țină un soi de conferințe în sala de consiliu, să ne prezinte marile pericole care ne pasc datorită amenințărilor NATO din vecinătatea țării noastre, când dușmanul inamic putea
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
burtoși gata de luptă, cu mitralierele pe spinare. Dar acea linie de luptători parcă s-a întrerupt undeva. Exact pe acolo unde colonelul ajunsese cu privirea lui expertă, în dreptul meu. Se opri. Aici ceva nu era bine. - Ce l-ați pus pe tovarășul ăsta subțirel și slăbuț să poarte afetul? Nu vedeți ce slab e? Ia să vină unul din rezervă aici, să-i ia locul? Uite mata! arătând spre unul mai plinuț de aproape. Iar mata pleci acasă! îmi zise
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
arătând spre unul mai plinuț de aproape. Iar mata pleci acasă! îmi zise, vrând să se convingă că nu voi fi văzut, nu se știe cum, pe bulevard, la demonstrație. Cum de te-au găsit tocmai pe mata să te pună să cari o asemenea greutate?... Minune mare. S-a îndurat cineva și de mine. După ce, timp de două săptămâni tropăisem zilnic prin Herăstrău cu afetul de mitralieră pe spinare și n-avusese nimeni milă de mine! Nu puteam totuși să
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
din palme când treceau înalții oaspeți. În acele zile, salariații de la ITC erau mobilizați de dimineață, de fiecare dată parcă mai de dimineață, căci trebuia să se ajungă pe traseu, pe bulevard, între stâlpii cu anumite numere stabilite. Acolo se punea lumea pe așteptat. Dacă era soare, iarbă verde și răcoare, era bine. Dar, de multe ori se întâmpla să fie un soare prea puternic, sau să fie frig, iar orele acelea de așteptare erau foarte greu de suportat. Lumea se
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Poate v-ați întrebat și dumneavoastră, de ce, oare, lucrurile negative pe care le auzim, vorbindu-se despre cineva, le credem mai ușor decât cele pozitive? De dragul senzațiilor? De ce? De ce nici măcar nu punem la îndoială zvonurile și vorbele rele aruncate de unii împotriva altora? Cu ceva vreme în urmă, cineva îmi relata un fapt despre o cunoștință comună. L-am întrebat dacă poate demonstra sau dacă e convins de acest lucru. Atunci s-
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
trebuie să știi că... nimic nu va rămânea nerăsplătit. Am auzit, acum câteva săptămâni, o scurtă întâmplare. Se spune că un om de afaceri și-a propus să îl sfideze pe Dumnezeu. În fiecare duminică, își ara și semăna pământurile, punea îngrășăminte și efectua lucrările ce se impun pentru a avea roade. În luna octombrie, a anului respectiv, un jurnalist a scris un reportaj despre acest om de afaceri și a subliniat că, potrivit statisticilor, se situează pe primul loc, privind
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
inscripționării pe timp, pe Oameni, pe spațiu, pe Nemurire, a unei pagini memorabile a istoriei de cultură și civilizație românească -lansarea celui de al 57-lea volum al DICȚIONARULUI Enciclopedic PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. Operă de mare subtilitate, Dicționarul pune în lumină Oameni care au esențializat momentul existenței lor prin acel CEVA care merită a fi știut, văzut, simțit, nu numai în contemporaneitate, cât mai ales în Veșnicia și Înveșnicirea acestui neam. Hărăzit de Domnul prin valorile sale. În toate
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_enciclopedie_cu_iz_de_vesni_al_florin_tene_1388902523.html [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
fi cerut iertare lui Dumnezeu hotărâți fiind să nu mai greșească și lucrurile ar fi luat altă întorsătură, dar n-au făcut acest lu¬cru și atunci Dumnezeu, i-a pedepsit părintește, scoțându-i afară din Raiul desfătării unde-i pusese, mus¬trându-i și definindu-le clar pedeapsa atât pentru bărbat și femeie, cât și pentru șarpele amăgitor - diavolul, apoi, i-a promis omului, că îi va trimite totuși un Răscumpărător (Fac.3,14 -15). De atunci, Adam și Eva, omul
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]