751 matches
-
nouă țară, / Făptura ta și sufletul ne-ai dat / să ne simțim eterna primăvară ! - Venind înspre anii mai apropiați nouă, putem relata și alte date, mai mult legate de problemele satelor. iată-le: Până la mijlocul secolului al XVIII-lea așezarea Pungești a făcut parte din ținutul Tutova. Era evidențiată în ocolul Tutovei încă de la 1772; forma comuna Pungești împreună cu Gârceni, Dumbrăveni, Fundul Racovei și Cursești în 1774; în 1785 apare separat de satele Gârceni și Dumbrăveni, dar înglobează satul Fundul Racovei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai apropiați nouă, putem relata și alte date, mai mult legate de problemele satelor. iată-le: Până la mijlocul secolului al XVIII-lea așezarea Pungești a făcut parte din ținutul Tutova. Era evidențiată în ocolul Tutovei încă de la 1772; forma comuna Pungești împreună cu Gârceni, Dumbrăveni, Fundul Racovei și Cursești în 1774; în 1785 apare separat de satele Gârceni și Dumbrăveni, dar înglobează satul Fundul Racovei; către sfârșitul secolului al XVIII înglobează satul Cursești dar pierde cătunul Fundul Racovei, devenind sat; sat în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
secolului al XVIII înglobează satul Cursești dar pierde cătunul Fundul Racovei, devenind sat; sat în ocolul Racovei în 1809, înglobează cătunele Fundul Racovei și Schitul Armășoaia, devenite sate, în 1828. La catagrafia din 1845 este împărțit în două, prima satul Pungești din ocolul Racova, a doua târgul Pungești. În 1852 include cătunele Ursoaia, Ursoiul și Valea lui Năstase; în 1853 pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pierde cătunul Fundul Racovei, devenind sat; sat în ocolul Racovei în 1809, înglobează cătunele Fundul Racovei și Schitul Armășoaia, devenite sate, în 1828. La catagrafia din 1845 este împărțit în două, prima satul Pungești din ocolul Racova, a doua târgul Pungești. În 1852 include cătunele Ursoaia, Ursoiul și Valea lui Năstase; în 1853 pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865 pierde cătunul Valea lui Năstase, ce a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1845 este împărțit în două, prima satul Pungești din ocolul Racova, a doua târgul Pungești. În 1852 include cătunele Ursoaia, Ursoiul și Valea lui Năstase; în 1853 pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865 pierde cătunul Valea lui Năstase, ce a devenit sat. Despre obiceiurile creștinești de Bobotează sau Sfântul Ioan, cei din Pungești știau, ori le aminteau preoții, ceea ce știau din scrierile vechi: Arhidiaconul Paul de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865 pierde cătunul Valea lui Năstase, ce a devenit sat. Despre obiceiurile creștinești de Bobotează sau Sfântul Ioan, cei din Pungești știau, ori le aminteau preoții, ceea ce știau din scrierile vechi: Arhidiaconul Paul de Alep, cel care l-a însoțit pe Macarie, patriahul din Antiohia în drumurile sale prin Moldova și Valahia, la anii 1652-1660, scria: „Mulțimea și bucuria gloatei în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bani și alte atenții purtătorilor crucii, se servesc cu vin și rachiu, unii pe alții, și își urează la mulți ani. Sărbători tradiționale ale poporului român se mai regăsesc și-n zilele noastre, sunt în actualitate!... Dumbrăveni, sat în comuna Pungești, așezat în partea de nord a târgului Pungești, în fundul unei văi, pe un loc râpos, având o întindere de 510 ha proprietatea locuitorilor răzeși, pe care sunt 42 ha vie și livezi. Avea la 1900 o populație de 195 familii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu vin și rachiu, unii pe alții, și își urează la mulți ani. Sărbători tradiționale ale poporului român se mai regăsesc și-n zilele noastre, sunt în actualitate!... Dumbrăveni, sat în comuna Pungești, așezat în partea de nord a târgului Pungești, în fundul unei văi, pe un loc râpos, având o întindere de 510 ha proprietatea locuitorilor răzeși, pe care sunt 42 ha vie și livezi. Avea la 1900 o populație de 195 familii, cu 530 suflete; o biserică deservită de un
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în anul 1887 și frecventată de 20 elevi. Locuitorii posedau: 22 pluguri, 35 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 200 stupi 267 vite mari, 128 oi, 13 capre, 22 cai și 27 râmâtori. În 1878 biserica de la Dumbrăveni, comuna Pungești, cu hramul „Nașterea Sf. Ion Botezătorul, din lemn durată în stare bună la anul 1814 de către ieroshimonahul Ghenadie, monahii Varlam și Iosif, având două turle (turnuri) mari și două mici; una clopotniță separată de biserică, cu 134 familii, avea preot
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1932; cântăreț I.V. Onciu, școala de cântăreț ; născut la 25 octombrie 1887, numit în 1923; cântăreț Lincu, școala de cântăreț; născut la 3 iunie 1886, numit în 1925. În anul de mai sus număra 230 familii sau 814 suflete (7km. Pungești, 15 km. gara Rafaila). La împărțirea administrativă din 1892 comuna Pungești, formată din cătunul Dumbrăveni și Pungești sat, face parte din plasa Racova, cu reședința comunei și a plasei în cătunul Pungești-târg. În lucrarea „Tezaurul toponimic al României”, Moldova, vol
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1887, numit în 1923; cântăreț Lincu, școala de cântăreț; născut la 3 iunie 1886, numit în 1925. În anul de mai sus număra 230 familii sau 814 suflete (7km. Pungești, 15 km. gara Rafaila). La împărțirea administrativă din 1892 comuna Pungești, formată din cătunul Dumbrăveni și Pungești sat, face parte din plasa Racova, cu reședința comunei și a plasei în cătunul Pungești-târg. În lucrarea „Tezaurul toponimic al României”, Moldova, vol.I, editat de Academia Română în anul 1991 se face referire și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
școala de cântăreț; născut la 3 iunie 1886, numit în 1925. În anul de mai sus număra 230 familii sau 814 suflete (7km. Pungești, 15 km. gara Rafaila). La împărțirea administrativă din 1892 comuna Pungești, formată din cătunul Dumbrăveni și Pungești sat, face parte din plasa Racova, cu reședința comunei și a plasei în cătunul Pungești-târg. În lucrarea „Tezaurul toponimic al României”, Moldova, vol.I, editat de Academia Română în anul 1991 se face referire și la Cursești de la anul 1775 pentru că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Deal, cărora li se spuneau „clăcași”, cum avea să i se spună mai des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că aveau pământ puțin și au fost nevoiți să-și câștige existența pe la răzeșii din vale sau pe moșia de la Pungești a boierului Jak Marcopol, grec de origine. Ascendenții lui au lăsat în Pungești un cavou pe frontispiciul căruia scrie: „Marco-polo”. (a se vedea lucrarea „Rădăcinile continuității“ editura PIM Iași 2008, sau „Cursești - istoric și evocări la capăt de veacuri și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că aveau pământ puțin și au fost nevoiți să-și câștige existența pe la răzeșii din vale sau pe moșia de la Pungești a boierului Jak Marcopol, grec de origine. Ascendenții lui au lăsat în Pungești un cavou pe frontispiciul căruia scrie: „Marco-polo”. (a se vedea lucrarea „Rădăcinile continuității“ editura PIM Iași 2008, sau „Cursești - istoric și evocări la capăt de veacuri și milenii” - de Constantin Hușanu, editura PIM, Iași, 2009. Domnule Constantin Hușanu, ați descris
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
acolo am privit fenomenele dintr-un anumit unghi de vedere, pe când aici este ceva diferit, precum o să constatați mai jos. Iată despre ce voi relata mai detaliat. Putem gândi ca fiind un nou început în viața pungeștenilor, a evoluției localității Pungești, marea personalitate a unui om, anume, Nicolae Șuțu. Iată câteva date ce le consider foarte importante, privind viața, învățăturile, operele și alte, și alte date deosebit de importante din viața acestui om. Născut la 25 octombrie 1798 la Constantinopol, decedat la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și al instrucției publice (1853), deputat (1859), principalul membru al comisiei de control de la Focșani a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860-1862). Este cunoscut ca statistician, economist, memorialist, om de litere, fondator al noii părți (probabil peste pârâul Racova) al satului Pungești - Vaslui (1838-1840), ctitorul bisericii „Sfântul Alexandru” de la Pungești (1845). Marele logofăt și cavaler al multor ordine, boierul Nicolae Șuțu, fiul fostului domnitor Alexandru Șuțu, în cartea sa „Noțiuni statistice asupra Moldovei”, apărută la Iași în anul 1852, face referiri importante
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
membru al comisiei de control de la Focșani a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860-1862). Este cunoscut ca statistician, economist, memorialist, om de litere, fondator al noii părți (probabil peste pârâul Racova) al satului Pungești - Vaslui (1838-1840), ctitorul bisericii „Sfântul Alexandru” de la Pungești (1845). Marele logofăt și cavaler al multor ordine, boierul Nicolae Șuțu, fiul fostului domnitor Alexandru Șuțu, în cartea sa „Noțiuni statistice asupra Moldovei”, apărută la Iași în anul 1852, face referiri importante și despre catolicii din Moldova, care numărau atunci
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ducea personalitatea mai sus citată, fiind decorat cu Ordinul turc Nisani-Iftihar (1834 și 1850), Ordinul rus Sfânta Ana (1834), Ordinul Sfântul Vladimir (1829 și 1851), Ordinul grec Saint-Sauveur (1842), Ordinul polonez Sfântul Stanislas (1854) ș.a. Reamintim vechea așezare a localității Pungești - târg, de la începutul secolului XX e așezată în partea de est a comunei pe șesul Văii Racova. Prin marginea lui trece pârâul Racova. Avea 250 familii sau 1153 suflete, suprafața era de 1796 ha., din care 569 ha. pădure. Era
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot era Ștefan Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și ridicat la rangul de duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C. Munteanu funcționa de la 5 aprilie 1858. Ei funcționau
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot era Ștefan Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și ridicat la rangul de duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C. Munteanu funcționa de la 5 aprilie 1858. Ei funcționau ca personal slujitor și în 1880
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
C. Munteanu funcționa de la 5 aprilie 1858. Ei funcționau ca personal slujitor și în 1880, fiind menționați de cercetătorul Costin Clit în Elanul nr. 61/2005, adăugându-l și pe cântărețul I Ghearasim. Anuarul din 1938 ne arată că localitatea Pungești număra 300 de familii sau 1075 suflete, iar biserica „Sf. Alexandru”, construită în 1845, din zid, fusese reparată 1911 și în 1933, valoarea ultimei reparații fiind de 100.000 lei, din care enoriașii puseseră 65.000 lei, prefectura 10.000
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de 100.000 lei, din care enoriașii puseseră 65.000 lei, prefectura 10.000 lei și 25.000 lei primăria comunei. Credincioșii mai donaseră 5000 lei pentru o troiță, iar 20.000 pentru fântâni. În 1938, preot paroh la parohia Pungești era Al. Mironescu, econom, seminarul, gradul II, născut la 3 aprilie 1901, numit în 1928; cântăreț I. N. Concu, școală de cântăreț, născut 11 aprilie 1887, numit în 1913; cântăreț II, C. Gheorghiu, școală de cântăreț, născut la 8 noiembrie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Lupu Cioată. Exista căminul cultural „Valea Rahovei”, înființat în 1934, în comitetul căruia preotul era membru. În partea de est a Pungeștiului se aflau două izvoare de ape minerale care conțineau iod și pucioasă, folositoare contra reumatismului. Spre sud-est de Pungești, cam la 6 km, se afla Țintirimul-lui-Vodă, locul unde, se zice, au fost îngropați cei căzuți în războiul de la Valea -Racovei. În partea de sud-vest era cimitirul celor căzuți de holeră la 1866. Locuitorii Pungeștiului posedau: 60 pluguri, 50 care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bivoli, 146 oi, 49 capre, 133 cai, 109 râmâtori și 93 stupi cu albine . În ședința sa din 27 aprilie 1895 Adunarea Deputaților României dezbat raportul prezentat de St. Rosetti referitor la proiectul de lege de autorizare a comunei rurale Pungești din județul Vaslui pentru răscumpărarea drepturilor de proprietate asupra târgului și contractarea, în acest sens, a unui împrumut de 80 mii lei. Expunerea însoțitoare a proiectului de lege arată că administrația comunei, în acest scop, a intrat în tratative cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a încheia o convenție sub următoarele condiții: 1.Francois Marcopolo, domiciliat în Viena, lucrând prin procurator, Gașpar Roșu, proprietar din Brăila, și Sofia Marcopol lucrând în numele său personal, și ca tutore a minorilor săi fii, se obligau a ceda comunei Pungești, pentru totdeauna, toate drepturile ce le aveau asupra târgului din vechime, după hrisovul existent, cum, de exemplu: ebaticuri, monopoluri ș. a. 2.Pe lângă terenul ocupat la data respectivă de târg, în marginile îngrăditurii și a stăpânirii actuale, mai cedează comunei un
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]