425 matches
-
ban! pleacă în Italia, la mătușă-sa, lasă să plece, că o scoate și pe aceea în stradă! își presară mărunțișurile prin tot vagonul, Costești-Iași, prim-planurile pe ochiul turtit de soare la pămînt, adunătură, strînge picioarele, tu nimerești la punguța cu nimicuri, ia uite vînzătorul, de dimineață a pornit! examinezi setul de ace de cusut, dacă le uită aici, acele, le împărțim între noi! Doamne ferește, dar ce să fac cu ele, să mă înțepe pe lumea cealaltă! aiștia-s toți muți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care aparțin autorului acestui uriaș eseu, pe care cu modestie aș putea-o denumi teză de doctorat în filosofie practică, esoterism, misticism și hermeneutică rosicruciană. Piatra unghiulară, cheia de boltă masonică este întâlnită în literatură sub diferite forme, exemplu fiind punguța cu doi bani a junimistului Creangă. În ambele cazuri este necesară intervenția avatarică solară pentru găsirea și recuperarea acestei chei sacre. Simbolic, toate poveștile cuprind o căutare a Graalului, atât la Frații Grimm, cât și la Ispirescu, Creangă sau Perault
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu s-ar fi găsit nimic și rămâneam de rușine. Dar, naivi, crezând că nu vom găsi corpul delict, au acceptat propunerea. După câteva minute de cercetare au găsit prin saltele un pistol cu butoi, fără cartușe în el, o punguță de pânză cu 25 de cartușe, două cuțite de junghiat porci, suficiente probe ca să fim acuzați de încercare de evadare și să ajungem în fața plutonului de execuție. Reacția noastră a fost spontană și unanimă. Refuzăm cazarmamentul în cameră. Vom sta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv. 14181/ M 1544 Plăcută dreptunghiulara pe care sunt fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate trei fragmente de moaște; plăcută este adăpostita într-o punguța de catifea brodata. Provine din fondul vechi al secției, inv. 1608. 8. Cutie cu moaște Inv. 92383/ Dv 113 Atelier românesc; sec. XVIII. Cutie cu capac; argint sub 750 la mie Dimensiuni: 5/2/2 cm Inscripție slavona Provine prin
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
și funcția de circumstanțial concesiv: „Chiar plecând imediat, tot nu mai poți prinde trenul.” În mod frecvent, planul semantic al gerunziului cu funcție de circumstanțial asociază circumstanțele temporală și cauzală: „Boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguța.” (I. Creangă) Exprimând, prin semantica sa lexico-gramaticală, o temporalitate nedeterminată, gerunziul intră cel mai adesea într-un raport de simultaneitate temporală cu verbul regent: „- Ei, ei! măi Zaharia, zic eu, coborându-ne la vale spre Pașcani: de-acum și munții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
litera „b, B” și barați-o, colorați-o etc; identificarea literei „b” într-un text tipărit și diferențierea ei de alte litere asemănătoare din punct de vedere grafic (b-p, b-d); „Completați numele poveștilor cu cuvântul potrivit”: „Față.......și față moșului” „Punguța cu doi......” „Sarea în .......” „Căutați pe harta nume de orașe care încep cu litera B” (le pot scrie sau formulă propoziții); jocul „ȚOMANAP” (țări, orașe, munți, ape, nume, animale, plante); completare de rebusuri cu suport imagistic sau citit de profesor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și amănunte interesante de care omul are nevoie în viața de zi cu zi. Toți trebuie să mergem cât mai des în sala de lectură pentru a dezlega tainele lumii. Când eram mic, cea mai frumoasă poveste era pentru mine Punguța cu doi bani, pentru că cocoșul era un personaj puternic și căuta totdeauna diferite soluții ori de cîte ori era în vreo primejdie.La fel trebuie să fie și oamenii, să caute răspunsuri la întrebările care îi frământă. Lectura, pentru mine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rând să plătească. Una părea să fie o femeie destul de bogată, probabil în drum spre la operă, care adunase un morman de cutii pe tejghea. Lângă ea era o adolescentă care nu cumpărase decât câteva mărunțișuri ce încăpeau într-o punguță oferită de magazin. Nu puteam vedea foarte bine ce se petrecea, dar am fost intrigat. A doua zi am vizitat magazinul și l-am întrebat pe casier ce se întâmplase. Și mi-a spus că era vorba de soția unui
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cosmetice în, raionul de tip bazar. Acolo, chiar și astăzi, cumpărătoarele se cocoață pe scaune înalte, iar stilistele machiate strident, reprezentante ale producătorilor de cosmetice, le pictează și le mânjesc cu de toate, ca să arate perfect, iar rezultatul este o punguță mică dar scumpă cu machiaj în mâna clientei care pleacă. Dar chiar și această metodă de a vinde cosmetice iese din scenă (cred că femeile sunt sătule), fiind înlocuită de expunerea deschisă. Așadar, fiecare producător încearcă sisteme noi de expunere
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
discuție extrem de jenantă cu operatorul, încercând să descriu păpușa și accesoriile pe care voiam să le cumpăr pentru nepoata mea, Miranda. Chiar și pe amazon.com am avut probleme. Pe pagina de cumpărături, de fiecare dată când apăsam pe imaginea punguței de cadou, pentru a face tranzacția, calculatorul meu se bloca. S-a întâmplat de cel puțin trei ori. Produse care nu mai erau pe stoc, dificultăți în a face tranzacția, prețuri încurcate -era un adevărat coșmar să cumperi ceva, tot
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
care se simte mâna măiastră a omului, a primarului gospodar, a sătenilor ce își cresc păsările de curte și animalele așa cum o făceau strămoșii lor, pătrunde imediat în sufletul vizitatorului. Am văzut la Hudești, printre altele, cocoșul și găina din Punguța cu doi bani și am întâlnit dascăli ce mi-au amintit imediat de domnu’ Trandafir. Școala de la “Centru” are 200 de copii. Am fost primiți în corpul vechi de clădire, deoarece sobele de teracotă asigurau o temperatură confortabilă și am
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la congelat. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de ardei gras verde, 1 kg. de pătrunjel rădăcină, 1 kg. de morcov, patru bucăți de țelină, 1 kg. de kapia roșii. Curățăm legumele de coajă, sâmburi și cotoare, apoi tocăm totul cubulețe mici, le amestecăm și punem porții în punguțe și dăm la congelat. Este un zarzavat foarte bun pentru iarnă, mai ales pentru cei care țin dietă fără sare. 9. DULCIURI 9.1 BUDINCI, RULADE, RULOURI BUDINCĂ CU MERE SAU BRÂNZĂ 150 g făină, 150 g zahăr, 150 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
înseamnă doar pâine pe masa, încălțăminte și căldură, posibilitatea de a-ți cumpăra o carte și speranța că, vreodată, vei putea să le arăți copiilor vreun muzeu cu opere de artă. Am plecat din țară cu două sendvișuri într-o punguță și cu lacrimi în inimă. Îl votasem pe Băsescu cu doi ani în urmă. Nu era vina nimănui, era lumea care mergea într-o direc ție greșită. Am luat viața de la zero, am strâns din dinți și am înă bu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ardeii potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de 4-5 ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12-14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la congelat. ARDEI UMPLUȚI CU VARZĂ 4 kg de ardei grași se spală și se curăță de cotor și semințe. 5-6 kg de varză albă sau roșie tăiată și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de ardei gras verde, 1 kg. de pătrunjel rădăcină, 1 kg. de morcov, patru bucăți de țelină, 1 kg. de kapia roșii. Curățăm legumele de coajă, sâmburi și cotoare, apoi tocăm totul cubulețe mici, le amestecăm și punem porții în punguțe și dăm la congelat. Este un zarzavat foarte bun pentru iarnă, mai ales pentru cei care țin dietă fără sare. 9. DULCIURI 9.1 BUDINCI, RULADE, RULOURI B UDINCĂ CU MERE SAU BRÂNZĂ 150 g făină, 150 g zahăr, 150
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
spună Simeon. Îți mulțumesc, dar plec acasă la ai mei. De atâția ani n-am mai băut apă din fântâna noastră. Nicăieri pe lume nu e apă bună ca la noi. Meșterul ridicase din umeri, Îi pusese În mână o punguță nu prea mare cu bani de argint și-i urase drum bun. Apoi visul se tulbura ca oglinda unei ape În care ai aruncat pietre. Unda limpede se Înroșea Încet, Încet. și nu mai erau decât sânge și țipete de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase. Alături, pe o bucățică de pergament, scria: „E botezat și-l cheamă Bodo.“ Găsi și o punguță de piele de Cordoba, din care negustorul scoase uimit o minunată cruce de aur bătută cu ametiste, prinsă Într-un lanț tot de aur nu mai puțin masiv, cu o Încuietoare tot cu ametiste ferecate În aur. Urs, căruia Îi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
s-a temut ca nou-născutul să nu fie recu noscut. Poate că dacă s-ar ști cine e ar fi În pri mej die. Poate că a lăsat crucea ca semn de recunoaștere pentru mai târziu. Puse crucea Înapoi În punguță și-o Încuie În sipetul lui, ascuns Într-o firidă. „Am să i-o dau mai târziu. Poate că am să aflu odată ce Înseamnă toată Întâmplarea asta“, Își spuse. Urs luă Încetișor copilul din coșuleț, Își muie degetul În laptele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care aducea mai curând a leșin. Călugărul Îi umezi fruntea, obrajii și buzele cu o nă fra mă curată muiată În apă și-i ceru fratelui Heribert, care veghea la căpătâiul bolnavului, să facă mereu același lucru. Îi dădu o punguță de pânză În care se aflau buruieni uscate și-i porunci să facă o fiertură din care bolnavul să soarbă de mai multe ori pe zi. De asemenea, să-i ungă din când În când rănile cu o alifie puternic
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mele sunt o spovedanie și știu că În afară de cuvioșia ta și de Dumnezeu nu le va auzi nimeni. Negustorul povesti În câteva cuvinte felul cum Îl găsise pe Bodo, un prunc abandonat Într-un coșuleț, și scoase din sân o punguță În care se afla crucea cu ametiste pe care o păstrase atâta vreme. — Iată, spuse el, cruciulița asta de preț se găsea În coșulețul copilului. Sunt sigur, părinte, și vă rog să mă credeți că știu ce spun, bijuteria e
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
căsuțelor celor trei purceluși din povestea cu același nume, . Precizează acțiunile întreprinse și povestesc succint fragmentul ilustrat. Material didactic: tablouri pe care sunt lipite căsuțe, adeziv, paie, bețișoare, pietricele. ARTĂ: Sarcini de lucru: * Copiii primesc desene reprezentând cocosul din povestea Punguța cu doi bani de Ion Creangă, pe copul căruia sunt imprimate cifre. * Copiii vor coloră cocosul respectând legendă de pe fișa. * Vor identifica personajul, vor preciza povestea din care face parte și autorul ei. Material didactic: fișe care conțin imaginea cu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Scriind, Creangă se construiește pe sine și de la acest grad de identificare începe să se făurească, tipologic, un fundal complex, un spectacol ce poartă pecetea autenticității. Universul operei lui Creangă, cuprinde povești ( Soacra cu trei nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mult ușurată, cam tot în aceeași perioadă, de plăscioarele colorate, cu ochiuri mici, foarte la modă. Despre ele se spunea cu un fel de religiozitate că ar fi făcute din Fibre Sintetice. Se strângeau ghem și se îndesau într-o punguță rotundă din pânză de aceeași culoare, cu un căpețel croșetat lăsat afară. Puteau fi cărate așa, strânse ca o mingiucă și flendurate pe lângă fuste, sau puteau fi strecurate în poșetă. E drept, dacă le burdușeai bine, se lungeau cât o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cîini de mare - și că tatăl era inconștient, că se puteau nenoroci și ei, și copilul. Să facă bine să-i arunce, să nu-i mai țină acolo degeaba. Tatăl rămînea calm, lăsa peștii unde erau și aducea cîte o punguță plină în fiecare dimineață. Odată, cînd Dănuț stătea pe pietrele de la dig lîngă tatăl său, acesta a scos din apă un pește și, după ce l-a cercetat, l-a aruncat înspre băiat strigînd : „Cîinele de mare ! Cîinele de mare !“. Dănuț
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]