776 matches
-
aproape sufocant, reușind să creeze o senzație de vertij, de rău existențial dincolo de care nu mai poate urma decât Apocalipsa purificatoare. Revărsare de umoare neagră și furie autodistructivă, România pierdută întredeschide totuși, după parcurgerea tuturor bolgiilor infernului destinului românesc, poarta purgatoriului: „Și totuși, nu pot să cred că am epuizat răbdarea Creatorului care ne-a gândit români pe acest pământ.” Clasa nevrednică (1997) vădește înclinația autorului către eseul politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate articole polemice semnate de
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
de modernitate. Versurile adunate în volumul Tânguirea iconarilor (1995) îi valorifică adecvat predispozițiile lirice. SCRIERI: Fericiți când renaștem, Timișoara, 1976; Noua promisiune, Timișoara, 1980; Scoica de aur, Timișoara, 1984; ed. (Cine rămâne treaz), Timișoara, 1994; Călătorie spre dragoste, Timișoara, 1988; Purgatoriu, Timișoara, 1995; Tânguirea iconarilor, Timișoara, 1995; Ospățul solemn, Timișoara, 1998; Piscina, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Fericiți când renaștem”, F, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 162-164; Marian Odangiu, „Noua promisiune”, O, 1980, 48; Eugen Dorcescu, „Noua promisiune”, F
JURCA ROVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287688_a_289017]
-
Aug. Doinaș, APF, 1990, 5-7; Gheorghe Grigurcu, Limite și forme, TMS, 1990, 11; Ioan Holban, Poetul cu pumnul la gură, CRC, 1991, 6; Ioan Moldovan, Interiorul unui poem de Ștefan Aug. Doinaș, F, 1991, 3; Gheorghe Grigurcu, Un clasic în purgatoriu: Ștefan Augustin Doinaș, VR, 1991, 6; Traian T. Coșovei, Să fi șlefuit lentile - nu vorbe!, CNT, 1991, 35, 36; Doina Uricariu, Un aristocrat al spiritului, RL, 1992, 14; Eugen Simion, Doinaș - 70, L, 1992, 18; Andreea Deciu, Voluptatea poeziei, RL
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
schimb, precaritatea criticii practicate în revistă. Se pot reține numai câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Sân-Georgiu (Tradiționalism și modernism, Cuvinte despre dramă, Un reformator al liricii - Arno Holz) și o recenzie a lui I. Peltz la romanul Purgatoriul de Corneliu Moldovanu. Numeroase sunt însă traducerile. Se dau în versiune românească poezii de Paul Verlaine, José Maria de Hérédia, Albert Samain, Heine (lungul poem Atta Troll, într-o bună transpunere a lui Ion Negrea), dar preferați sunt, și de
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
nouă listă de priorități este necesară cu atât mai mult cu cât prosperitatea nu a reprezentat un obiectiv asumat al tranziției postcomuniste. Dimpotrivă, tranziția postcomunistă a adoptat o ciudată ideologie „anti-prosperitate” - destul de asemănătoare cu cea a exodului evreiesc sau a purgatoriului creștin - potrivit căreia îndepărtarea de comunism presupune în mod necesar o perioadă de scădere a nivelului de trai și de renunțare la obiectivele sociale ale dezvoltării: educație, sănătate, protecția mediului etc. Nivelul de trai al populației a scăzut continuu, cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autorul nostru, când într-o parte a poeziilor sale reprezintă și rezumă iubirea și ura, durerile și speranțele unui neam amenințat în existența sa. TITU MAIORESCU Țara pe care o înfățișează această poezie are un vădit aer hermetic. E un Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere nerelevabilă, cu sentimentul unei catastrofe universale. Mișcarea poeziei este dantescă și jalea a rămas pură, desfăcută de conținutul politic [...] După Eminescu și Macedonski, Goga e
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
-și realizeze visurile. Totuși, marele mit american al mobilității sociale trăiește Încă, În ciuda evidenței crescânde că ceea ce a fost odată un mare vis a devenit, pentru mulți, un coșmar neîntrerupt. Ce putem spune despre Lumea Veche, separată În clase, acel purgatoriu Împărțit În clase pe care milioane de oameni l-au părăsit pentru a Începe o viață nouă În Edenul american? Este, Încet, dar sigur, pe cale să devină noul tărâm al oportunității. Din ce În ce mai mulți emigranți aleg Europa și nu America. Ei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
arată o lume - nu crepusculară, căci "suntem în zori" - cu acuitatea în percepție a unui Emile Zola sau a lui Liviu Rebreanu. Materia corporală stăruie, strivitoare. Simțurile țărănești resimt și descriu un spațiu ce nu aparține infernului, ci mai degrabă purgatoriului; în iadul dantesc, ne scufundăm în "bolgii" tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Însă zările deschise nu ne liniștesc, căci, spune poetul: "câmpia mucedă ne hărțuie din urmă". Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce la spațiul
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest motiv, existența În chinurile durerii este raportată la Infern, după cum existența În plăcere este rezervată Paradisului. Între Infernul durerii și Paradisul plăcerii se interpune Purgatoriul, simbol al instanței de catharsis al durerii, al purificării. Ultima formă a durerii este durerea metafizică, raportată la transcendență. Ea este, Într-o anumită privință, similară durerii lumii și se raportează la „sentimentul tragic al vieții” (M. de Unamunoă. De ce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
solus și loquor semnifică mai degrabă dialogul interior de tip augustinian decât monologul solitar. Cu un stil criptic, dat de alegorismul uneori excesiv, se urmărește scenariul inițiatic dantesc al drumului parcurs în căutarea izbăvirii între infernul senzualității și al patimilor, purgatoriul contemplației purificatoare și paradisul credinței. Familiaritatea cu lumea antică se resimte și în versurile din Catulliene (2002), ce transpun imagini ale lumii moderne în ritm, metrică și chiar topică latine. Cele șaizeci și șapte de poeme, majoritatea invective, recompun parodic
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
a permis aceste izolări de lume ale indivizilor dedicați credinței în Iisus; au redescoperit deșerturile orientale, grotele galice, pădurile italice, culmile împădurite ale Alpilor și Pirineilor. Eremiții, solitarii, monaștii s-au retras, fugind de infernul social al urbiilor, pentru presupuse purgatorii speologice, silvice și anahoretice. Obsesia tuturor era mortificarea somatică în singurătate, ca o condiție sine qua non a accesului la spiritualitatea hristică. În veacurile al II-lea și al III-lea anahoreții, eremiții, monaștii n-au îndrăznit să practice imitatio
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în case cu bucătării luxoase - dar fără biblioteci - și își dictau scrisorile pentru că nu știau să le scrie singuri... Și totuși, conducerea științifică a muncii în instituții productive organizate riguros pe criterii de profit și eficiență a transformat acest sălbatic purgatoriu într-un paradis terestru al prosperității. La această transformare, realmente impresionantă, au contribuit, bineînțeles, și teoreticienii educației. Știința conducerii și acțiunii eficiente și-a avut companionul ei pedagogic. Încă din 1918, Franklin Bobbitt (1876-1956) a pus bazele unei științe a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o melodioasă limbă românească. În general, tălmăcirile poetului sunt remarcabile, parnasianismul său structural ajungând în spațiul acestora la maxima realizare de sine, fără ca perfecțiunea prozodică să se substituie, cum se întâmplă uneori în versurile proprii, vibrației. Romanul în două volume Purgatoriul (1922) a produs impresie la apariție, mai cu seamă prin amploare și prin noutatea tematică. Nu era primul roman cu mediu citadin, și nici primul care înfățișa capitala, dar până atunci, de la Ciocoii vechi și noi al lui N. Filimon
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Romanul - specifica o amplă notă inserată în cotidianul „România”- „e cea dintâi zugrăvire în stil larg a vieții românești de după războiul Unirii”, în al cărei cuprins „se desfășoară îndeosebi toate aspectele vieții bucureștene care sintetizează oarecum însăși viața burgheziei românești”. Purgatoriul le-a apărut criticilor ca un pandant tematic al romanului Ion de Liviu Rebreanu, editat cu doi ani înainte. Materia romanescă este coagulată de o acțiune alertă, incluzând istorii cu desfășurări sinuoase, incitante, cu deznodăminte imposibil de anticipat. Narator plat
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
a gradării efectelor, a provocării suspansului, a amânării deznodământului. Dacă pe lângă acestea ar fi avut și darul de a crea dialog, nimic nu i-ar fi împiedicat afirmarea și ca scriitor de teatru (fie și numai prin eventuala dramatizare a Purgatoriului) la cu totul alt nivel decât prin comedia în versuri Fluturi (1914). Factorul dinamic, înscris în spațiul vieții afective din tabloul de moravuri consacrat societății bucureștene, este eternul feminin. Prezent în numeroase variante, acesta e deosebit de activ prin trei dintre
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
nivel decât prin comedia în versuri Fluturi (1914). Factorul dinamic, înscris în spațiul vieții afective din tabloul de moravuri consacrat societății bucureștene, este eternul feminin. Prezent în numeroase variante, acesta e deosebit de activ prin trei dintre întrupările sale tipice din Purgatoriul: Lelia Balin, Cora Vogalski și Sanda Rareș. Nu fără a fi eficient și prin generăleasa văduvă Aspasia Dorin, retrasă un timp „la pensie”, „la reformă”, dar reintrată curând în „cadrele active” ale feminității. Primele trei personaje sunt femei nefericite, și
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Călinescu, ci adoptă psihologia lui Dan al lui Vlahuță. Erou al unui roman de dragoste, Mircea Trestian e, în același timp, personajul-martor, omolog, în această funcție, al lui Titu Herdelea, personajul lui Liviu Rebreanu. Romanescul, în totalitatea lui, este în Purgatoriul pasta din care se alcătuiesc cele mai multe personaje și care strânge la un loc diversele „scene” (cum le-ar spune Balzac) ale vieții publice din Bucureștii anilor ’20. Trestian, Sanda, Lelia, Cora, Dinu Rareș și ceilalți prânzesc și cinează în localuri
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
narator de a proiecta tablouri de epocă, înfățișând „lumea bună” în intimitate. Lui Ion Crevedia, bădăranul boierit, afemeiatul, i se urmărește ascensiunea politică până la fotoliul ministerial, ceea ce include și zugrăvirea faunei politicianiste, inclusiv a celei gazetărești. Cu merite și neîmpliniri, Purgatoriul preludează în literatura română romanul citadin de tip nou, diferit de cel de până la primul război, pregătind terenul pentru apariția cronicii romanești a secolului al XX-lea pe care avea să o scrie Cezar Petrescu și prefigurând, fie și doar
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
modele în proza artistă din epoca simbolismului (Barbey d’Aurevilly, Villiers de l’Isle-Adam, Oscar Wilde), tradițională totuși, mai toată, prin tematică și tipologie. Anumite situații și apariții feminine din scurtele povestiri antebelice anunță, în schiță, episoade și siluete din Purgatoriul. SCRIERI: Flăcări, București, 1907; Cântarea Cântărilor, București, 1908; Poezii, București, 1908; Cetatea Soarelui și alte poeme, București, 1910; O privire asupra evoluției artei dramatice, București, 1912; Venus și Gioconda, București, 1912; Fluturii, București, 1914; Neguțătorul de arome, București, 1916; Pe-
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
București, 1916; Pe-aicea nu se trece (în colaborare cu Mircea Dem. Rădulescu), Iași, 1917; Majestatea morții, București, 1918; Sărbătoarea pâinei, București, 1919; Autori și actori, București, 1920; Povestiri, București, 1921; Povestea vistierului Statori, București, 1921; Căderea Rinului, București, 1922; Purgatoriul, I-II, București, 1922; ed. îngr. Julieta Moldovanu, pref. Dumitru Micu, București, 1983; Poezii, București, 1924; Poezii, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1966. Traduceri: Guy de Maupassant, Mica Roc, cu ilustrații de Francisc Șirato, București, [1912]; Corneille, Poliect, București
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Micu, București, 1983; Poezii, București, 1924; Poezii, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1966. Traduceri: Guy de Maupassant, Mica Roc, cu ilustrații de Francisc Șirato, București, [1912]; Corneille, Poliect, București, 1916 (în colaborare cu D. Nanu). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Purgatoriul”, ALA, 1922, 107; Mihail Dragomirescu, „Purgatoriul”, „Viitorul”, 1923, 4566; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 74-76; Perpessicius, Mențiuni, I, 69-70, 122-126; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 321; Călinescu, Ist. lit. (1941), 574-575, Ist. lit. (1982), 646-648; Ciopraga, Lit. rom., 283-287
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Poezii, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1966. Traduceri: Guy de Maupassant, Mica Roc, cu ilustrații de Francisc Șirato, București, [1912]; Corneille, Poliect, București, 1916 (în colaborare cu D. Nanu). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Purgatoriul”, ALA, 1922, 107; Mihail Dragomirescu, „Purgatoriul”, „Viitorul”, 1923, 4566; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 74-76; Perpessicius, Mențiuni, I, 69-70, 122-126; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 321; Călinescu, Ist. lit. (1941), 574-575, Ist. lit. (1982), 646-648; Ciopraga, Lit. rom., 283-287; Streinu, Pagini, V, 188-190; Corneliu Moldovanu
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
memorie (1972, 1974), ezită între memorialul de călătorie, în stilul mai vechi al genului, reflecția morală și o discretă poezie a timpului. Sala hipostilă de la Karnak îi dă o idee morală, iar ideea îmbracă numaidecât formele unui limbaj inflamat: „Un purgatoriu pentru trufiile netrebnice... da, printre aceste coloane capabile să susțină fiecare un secol ar trebui pedepsiți să treacă și să facă o cură de umilință toți obstinații ridicoli sau grotești ai suficienței agresive, să se rușineze și să plece smeriți
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
maladiilor istorice" After such knowledge, what forgiveness? Think now, History has many cunning passages, contrived corridors And issues, deceives with whispering ambitions, Guides us by vanities. T.S. Eliot, Gerontion (1920) Timpul perfecttc "Timpul perfect" Nu este nevoie să trecem prin purgatoriul spovedaniei pentru a descoperi că uitarea este mai dificilă decât cea mai subtilă artă a memorizării. Știm totodată că docta ignorantia, în care se consumă miraculos iertarea, se obține mai greu decât darul profeției. Pentru orice ascet, lupta minții cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
azur, Brăila, 1935; ed. (Epopeea aripei), București, 1935; Flăcări, Brăila, 1935; Epopeea pământului românesc, București, 1936; Brăila prin veacuri și în zilele noastre (în colaborare), Brăila, 1937; Povestea lui..., București, 1940. Traduceri: Dante, Divina Comedie. Infernul, pref. trad., București, 1975, Purgatoriul, pref. Alexandru Balaci, București, 1978. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un traducător al lui Dante, LCF, 1970, 21; Alexandru Balaci, O nouă traducere a „Infernului”, R, 1975, 8; Șerban Cioculescu, „Infernul” lui Dante într-o nouă tălmăcire, FLC, 1976, 1; Dan
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]