3,386 matches
-
doctore, nu te mai zbate atît îl temperează Lazăr, îndesîndu-i sub nas paharul cu vin. Măcar de-ar merge telefonul, dar... Nu mai instista, nu pot să beau împinge Radu paharul într-o parte, apoi își lasă fruntea pe brațele puse unul peste altul pe masă. Am și eu în rucsac o sticlă. Lazăr aruncă privirea spre gura rucsacului, vede gîtul sticlei, ghicește despre ce-i vorba și scapă un șuierat de admirație. Măcar hai și te întinde pe saltea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
împrăștiindu-le, începînd să se plimbe furios, gata în orice moment să explodeze într-o avalanșă de înjurături, dar nu reușește decît să se manifeste prin gesturi, sub privirea calmă a lui Mihai, care stă cu bărbia rezemată în palmele puse una peste alta. Ce stai ca un cretin și te uiți la mine?! explodează Vlad,observîndu-l. Ei da, sînt un prost! Un tip crescut prin bîlciuri, trăit la marginea orașelor, un vîntură lume!, n-o să fiu niciodată în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bărbații... Doamna doctor, o imploră Lazăr, gata să izbucnească în plîns ce face copilul, nevasta? Sunt sănătoși? Fratele meu omul, îl privește Maria cu un aer superior mă bucur că ai înțeles și tu care-i prima întrebare ce trebuie pusă. Iar eu, pentru că nu pot avea umorul tău întotdeauna, îți voi răspunde scurt: toți sunt foarte bine! Să-ți trăiască! Lazăr se repede spre mîna stîngă a femeii, o ia și o sărută peste mănușa din piele, apoi începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
deloc. Ești mereu abțiguit. În momentele cu încărcătură emoțională excesivă, Carol trecea la limbajul de stradă care îi caracteriza. — Nu fi vulgară, îi răspundea Dan, expectorând fără să vrea, ca și cum ar fi ilustrat categoria actelor interzise. — Mereu ești cu capsa pusă, continuă ea. La un moment dat, ne amețeam, și chiar ne făceam varză, doar ca să fim sociabili. O făceam ca un pretext... (și poate că de vină era și mediocritatea de la Llanstephan)... nu ca un scop în sine. — Eu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se curba încoace și încolo peste Notting Hill, înainte să coboare către șezutul delimitat de un tunel bifurcat de beton; unul dintre picioare atârna, pregătindu-se parcă pentru o lovitură, înspre Paddington, iar celălalt era ușor oblic, cu laba piciorului pusă ferm peste Marylebone Road. În momentul acela, mașina lui Alan ataca, asemenea unui vibrator, chiar perineul podului suspendat. Alan apreciase că e pe cale să penetreze femeia cu o forță egală cu 170 de cai-putere. Se simțea chiar bine. Vitezometrul digital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
uuu, făcea ca muzica de orgă și spunea că se vede Pământul din spațiu. S-a rotit brusc și am dat piept în piept. „Suntem atât de puțini și de singuri... Un kilometru cub de materie vie... Toți locuitorii Pământului, puși unul lângă altul și împachetați strâns fac circa un kilometru cub... Suntem o mână de oameni...” Dintr-o dată privirea lui ațintită spre nicăieri și spre mine m-a copleșit. Vorbea ca o zeitate apotropaică a Asiei extreme, acele întruchipări care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
condamnat penal. Dl Iliescu vorbește astăzi de cazul Pretor ca despre „un accident care se petrece, de regulă, în viață”. Așa e, spre deosebire de cele trei femei, dl Pretor n-a fost omorât. Întrucât dl Iliescu nu e un ministru numit, pus, ci președintele ales al țării, n-o să mai calific eu aceste declarații - alegeți dvs., stimați cititori, cuvântul potrivit pentru ce face Ion Iliescu. Libertatea uriitc "Libertatea urii" Iisus spune să-ți iubești aproapele. Apostolul Pavel vorbește cutremurător despre iubire. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
unor chestionări: întrebarea unde? (se ținea după tine prin casă, c-o figură hâtră și te-nnebunea cu problema asta a lui, unde? unde?, unde ce sau unde cine era neclar, atât, unde? unde?) și întrebarea apa asta te ia? (pusă oricui și oriunde de câte ori vedea apă, fie că era jetul de la robinet, un pahar plin, cada de baie umplută, o băltoacă pe stradă, clipocitul unei țevi sparte, stropi pe linoleum, un izvor, un râu, un iaz ori ploaia lovind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Mi-e teamă că “rotundă ca o minge” e o expresie prea blîndă. Era dezgustător de imensă și simplul efort zilnic de a căra mereu cu ea tot mormanul ăla de osînză o făcuse Îngrozitor de nervoasă. O scrofulină cu capsa pusă. Îndemnată de agitația vorace a milioane de celule hămesite, Întotdeauna apuca cea mai mare bucată din orice-i cădea În mînă, chiar dacă era plină pînă-n gît și nu mai putea decît să ronțăiască un pic din chestia respectivă. Firește, Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
schimba niciodată. Poate că viitorul nu-mi rezervă nimic. Poate că asta merit, pentru că nu am riscat niciodată nimic, și nici nu am de gând să risc ceva vreodată. Poate că voi deveni un personaj, acel „Eu“ din romanele lui Puși Dinulescu, sensibil și imbecil și gândind mereu aceleași gânduri. Poate că nu voi înțelege niciodată mai mult decât înțeleg acum, și recunosc că nu înțeleg prea multe. Poate că nu voi scăpa niciodată de senzația că mereu, în toate, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
rău să mă piardă și mi-am deschis o măcelărie chiar lângă Gaborone. Poate chiar ați trecut pe lângă ea pe drumul care duce spre Lobatse. Se numește Măcelăria Cu Mâinile Curate. Măcelăria merge destul de bine, dar n-am bani mulți puși deoparte. Și asta din cauza soției mele. E o femeie în pas cu moda, căreia îi plac hainele elegante și căreia nu-i place să ridice un deget. Nu mă deranjează că nu muncește, dar mă întristează faptul că aruncă banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
că Mma Badule e plictisită, dar crezi că mai e și altceva în afară de asta? Mma Makutsi se încruntă. — Cred că este ceva la mijloc. Primește bani de undeva, aproape sigur de la un bărbat. Plătește ea însăși taxele școlare cu banii puși deoparte. Mma Ramotswe fu de acord. — Deci tot ce ai de făcut este s-o urmărești într-o zi, să vezi unde se duce. Ar trebui să te conducă direct la acest bărbat. Apoi, vezi cât de mult timp petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
chișcarii, plevușca proastă care-nghite și cârligu’ gol, fără mămăligă, ăia pe care-i strângi cu sacoșa găurită din gârliță. Le dai mațele-afară cu unghia. N-are nevoie de noi, ne-aruncă-napoi în apă, ba cred că-i și cu capsa pusă, ce ne tot îmbulzim și nu stăm în bâltăul nostru, de ce nu-l lăsăm să prindă somnul? Ce mai vor guvizii ăștia? Mai pun o țuică? - Mai pune, nea Vasile! - Fii atent la mine... Poate-ai să zici că-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe plajă, acolo, chiar În locul unde văzuse cu ochii lui cum vaporul i se scufunda pentru totdeauna. Toți opt au nasul meu și trăsăturile mele, dar nu-mi amintesc să-mi fi petrecut mai mult de cîțiva ani din viață, puși cap la cap, acasă, dacă socotesc toate zilele În care am dormit acolo - se jucă În nisip. Femeile din satul meu urăsc marea... „Marea”, zic ele, „o tîrfă cu ochii verzi care ne fură bărbații...” CÎnd nu Îi devorează, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Germán de Arriaga, avea mai multă putere și personalitate decît acel Pacific stupid, mereu plcictisitor, mereu plat, ca și cum un strat gros și invizibil de grăsime ar fi potolit pentru totdeauna furia lui, ca și cum ar fi fost numai o oglindă uriașă, pusă acolo pentru a răsfrînge razele soarelui. Dar ce era acea mare fără personalitate? O mare fără alt semn de viață În afară de acel curent tăcut și trădător, care Încerca să-i Împiedice, ca o mînă de ciclop, să se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
răspuns. Vedea din ce în ce mai limpede cum răspunsul se contura, acum încă era învăluit într-o ceață albăstrie, dar nu exista scăpare, îl va vedea într-o ultimă clipă nespus, paralizant de clar. Și, o dată cu deslușirea răspunsului, se limpezea întrebarea, o întrebare pusă ca într-o oglindă. De o parte scena ce este viața?, iar în reflexul ei întrebarea era ce este moartea? Iar el, chiar el era oglinda, luciul din ce în ce mai mat, mai tulbure, așa încît întrebările se amestecau. Rămînea doar amintirea gestului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mintea lui sclipitoare a calculat posibilitățile. Dacă va fi chemat nu se va duce, dacă se invită, partida e cîștigată. S-a invitat. Chiar într-un fel în care îi dădea dimensiunile triumfului acțiunii: a acceptat fără să crîcnească condiția pusă cîteva zeci de minute. Nu se grăbea, nu era ocupat, nu mai era!, dar a pipăit terenul, era solid, putea păși cu nădejde. Dacă l-ar fi chemat, lucrurile s-ar fi precipitat. Bătaie de cap, să fugă, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un gospodar din alte vremi, lăsînd impresia unui bonom, a unui caracter simplu, deschis, de încredere deci, inevitabil, conservator. Un conservator în cea mai bună înțelegere a cuvîntului, tradiționalist și constructiv. Pe unul ca Mihai Mihail o vișinată de casă pusă chiar de mîna princiară îl putea cîștiga definitiv. Oamenii cu care avea de a face în general directorul Serviciului erau labili, parșivi, lunecoși, plutind ca frunzele, după cum bate vîntul și curge apa. Iar acum, dintr-o dată, altceva, cu totul altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
eficient, convingător chiar, partea lor de plan. Din documentația oferită de Bîlbîie, găsise o sursă extraordinară, provenită chiar din cătunul, așezarea aia de la capătul lumii, se vedea clar că experimentul reușise. Era pregătit aerodromul pentru aterizarea lui Caraiman, locuitorii încazarmați, puși să bată pasul de defilare fără nici o comandă, își strigau singuri "pas-marș, privirea la dreapta!", zona era împînzită de formațiuni paramilitare și pe toți îi năucise un val de supunere devotată, bezmetică în lipsa ei de gîndire și inițiativă, le plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și păstrată, pentru nevoile expediției. Dar nu va mai fi bună de nimic dacă trece Marara peste el. Răspunsul fu rece și dur, desi bătrânul îl rosti aproape cu scârba: — Când o să treacă Marara peste el, pielea va fi deja pusă bine. Hinói Tefaatáu va avea grijă de astă. Se lasă o tăcere grea, în timp ce toți cei prezenți se uitau unii la alții, crezând că nu au auzit bine și îngroziți de ceea ce într-adevăr auziseră. În cele din urmă, tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
își punea pentru prima oara această problemă. S-ar putea ca, navigând spre nord, să dăm iarăși de frig. — Ar fi de-a dreptul absurd, punctă RoonuíRoonuí. Ar fi ca si cum am accepta că deasupra lumii noastre ar exista încă una, pusă invers, în care susul e jos, iar josul e sus. Nu era nici locul, nici momentul pentru ca niște oameni care nici măcar nu știau cu precizie ce înseamna frigul adevărat să rezolve probleme geografice complexe, mai ales dacă ținem cont că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ăsta care se joacă de-a tinerelul E așa de dulce, are un suflet încă atât de tânăr. Dulcele, tembelușul domn Whittier, cu datul lui pe net și revistele lui de snowboarding. Cu CD-urile lui de hip-hop. Cu șapca pusă invers, cu cozorocul la spate. Ca un puști de liceu. O versiune îmbătrânită a propriilor lor copii. Nu se pot abține să nu-i răspundă la flirt. N-au cum să nu-l placă puțintel, cu țeasta lui pătată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
își turna picăturile în ochi și înainte de a ațipi lăsa să-i scape un oftat sonor, prelung, înveninat, ce se lățea în toată încăperea fulgerând respirația Carminei, a mamei. Se auzea cum jarul mușcă încetișor din bucata de lemn abia pusă în sobă. Pagina cărții întoarsă de Carmina foșnea asurzitor. Seara, la cină bărbatul mânca fără să scoată o vorbă, mama pregătea acum foarte des friptură la tavă și răcitură, se uita la figura lui acrită cu un fel de triumf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu e o treabă superficială, Toni, mie îmi place mult de tine, trebuie trepănată pe viu și servită la masă cu lingurița ca din pepene galben, și dacă nu e dragoste, nu e, trebuie întoarsă și mușcată din coadă și pusă iar pe șina lumii, risipitorii de viață trebuie uciși, inutilii care mănâncă aberant și aliniază planetele ca să scuipe-n Univers cu otravă, cu respingerea magneților, cu decăderea și marele râs, cu batjocura din hohotul lui pe spate căzut în nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
opinii de critică literară. Fiind o compoziție, organizarea materialului, ordonarea ideilor, alegerea exemplelor și argumentelor sunt la aprecierea elevului, ele constituind totodată criterii de referință pentru profesor în evaluarea lucrării. Cerințele generale ale oricărei compoziții se aplică și la cele puse aici în discuție: lucrări de control, texte de verificare, teze, lucrări de olimpiadă. Prima și cea mai importantă însușire a oricărei comunicări rămâne claritatea. Ea decurge dintr-o temeinică și cuprinzătoare cunoașterea subiectului care urmează a fi tratat, dar și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]