366 matches
-
și în șireți Iar visurilor noastre viclenii le dau preț. Sămânță roditoare se cade ca să sameni, Ca să te-nnalți se cade să-i iei adânc pe oameni, {EminescuOpIV 540} Omoară fericirea unui popor, alungă A țărmurilor pace pe vreme îndelungă, Întinde pustiirea cu vîrfu-a mii de săbii Și moartea-n mii de forme o-ncarcă pe corăbii... Vei fi erou... și mare te vor numi toți orbii Pe când pe-adevărații eroi coboară corbii! Invidia și ura botează-le virtuți, Numește brav pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
între oameni, acum, când am gândul permanent al apropiatului sfârșit, îmi este împăcată liniștea, rugăciunile mele vin nechemate anume de mine. Vin, parcă, odată cu sângele clipelor mele, odată cu ticăitul inimii. Dar nu sunt pure. Nu le simt că vin din pustiirea sufletului, din pustia lui, în care biruind toate relele pot crede că am curățenia necesară implorării Domnului. Dar poate Lui nici nu-i plac astfel de rugăciuni. Poate mult mai plăcute Lui sunt spaimele sufletului meu, tremurul gândului în nopțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ori nu te va atinge răul. 20. El te va scăpa de moarte în vreme de foamete și de loviturile săbiei în vreme de război. 21. Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea. 22. Vei rîde de pustiire ca și de foamete, și nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului. 23. Căci vei face legămînt pînă și cu pietrele cîmpului și fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine. 24. Vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
răul. 20. El te va scăpa de moarte în vreme de foamete și de loviturile săbiei în vreme de război. 21. Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea. 22. Vei rîde de pustiire ca și de foamete, și nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului. 23. Căci vei face legămînt pînă și cu pietrele cîmpului și fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine. 24. Vei avea fericire în cortul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care... a fost dată de sfântrăposatul domn Petru (Șchiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire... din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în mâinile călugărilor de la Zograf, pentru ca ei singuri să aibă grijă de astfel de lucrări, și îndată ce a fost terminată,... cei de la Zugraf, au lipsit de acolo și, din nebăgare de seamă a unora,... această sfântă mănăstire,... a ajuns la pustiire”. Cu alte cuvinte, călugării de la Zografu, îndată ce au sfârșit de ridicat biserica Mănăstirii din Țarină - cum însuși Ieremia Moghila voievod spune - “au lipsit de acolo”. ― Nu ți se pare că aici se potrivește ca o mănușă spusa: “hoțul strigă prindeți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine ca aceasta, la atâta proastă stare, cum iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
grije de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de agiutorul ce ave de la acest metoh al său Aaron Vodă. Apoi că și mănăstire de la Halchi încă se află însărcinată cu grele datorii și dări de iaste spre pustiire, domniiasca i creștineasca noastră datorie nu ne-a lăsat a vede și a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
te-or fi mințit. Rogu-te să ne spui și nouă cum - doar după o lună de zile; o lună doar, mărite voievod! - “s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă” și “s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemenea ca aceasta, la atâta proastă stare,... pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit și s-au prăpădit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să-ți fie de bine masa. Ce ne-am propus noi să despletim astăzi din încâlcita istorie a mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte? ― După ce ieri am parcurs șirul necazurilor prin care a trecut Mănăstirea din Țarină până la “cea de istov pustiire”, mi-am pus în gând să găsesc și altă mănăstire care a trecut prin aceleași necazuri. ― Și ai găsit? ― Dintre multe altele, am ales mănăstirea Galata. ― Apoi să pornim la drum, fiule. ― Nu știu cum se face, părinte, dar ne întâlnim din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
impresia unei schimbări În care Însă nu mai credea nimeni. Mulțimi de condamnați pentru vini născocite prin legi anume făcute ca să asigure stabilitatea, permanența regimului care-și mutilase propriile idealuri afișate, fură puși În libertate. Acum, după 18 ani de pustiire, această libertate nu mai deranja Puterea, căci țara Întreagă devenise Între timp un perfect lagăr de concentrare, greu de recunoscut de către un călător străin din lumea liberă, care În legăturile lui sporadice cu cei de aici, nu afla decît un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
va răci. 13. Dar cine va răbda pînă la sfîrșit, va fi mîntuit. 14. Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrșitul. 15. De aceea, cînd veți vedea "urîciunea pustiirii", despre care a vorbit proorocul Daniel, "așezată în locul sfînt" - cine citește să înțeleagă! 16. atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munți; 17. cine va fi pe acoperișul casei, să nu se coboare să-și ia lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Alexandru voievod fiul lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască”. Despe „Galata de Gios” aflăm din actul de la 1 mai 1738 (7246), în care se spune: „Asemine dar și domnie me, luînd aminte și prevind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios”... (precum spune Grigore Ghica Voievod). Ai spus tu multe, vere, dar nu mi-ai lămurit de unde până unde numele de Frumoasa dat acestei mănăstiri? Apoi nu ți-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nimic, stătea singură mănăstirea pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfînta mănăstire cade în mare pustiire a început să dreagă... și a făcut turn și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la pămînt, și a izbutit în ce a început. 13. Am auzit pe un sfînt vorbind; și un alt sfînt a întrebat pe cel ce vorbea: În cîtă vreme se va împlini vedenia despre desființarea jertfei necurmate și despre urîciunea pustiirii? Pînă cînd va fi călcat în picioare sfîntul Locaș și oștirea?" 14. Și el mi-a zis: Pînă vor trece două mii trei sute de seri și dimineți; apoi, sfîntul locaș va fi curățit!" 15. Pe cînd eu, Daniel, aveam vedenia aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
nu vor avea atîta putere. 23. La sfîrșitul stăpînirii lor, cînd păcătoșii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără rușine și viclean. 24. El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuși; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici și chiar pe poporul sfinților. 25. Din pricina propășirii lui și izbîndirii vicleniilor lui, inima i se va îngîmfa, va pierde pe mulți oameni care trăiau liniștiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
stîrpit, și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea și sfîntul Locaș, și sfîrșitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărît că războiul va ține pînă la sfîrșit și împreună cu el și pustiirile. 27. El va face un legămînt trainic cu mulți, timp de o săptămînă, dar la jumătatea săptămînii va face să înceteze jertfa și darul de mîncare, și pe aripa urîciunilor idolești va veni unul care pustiește, pînă va cădea asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
statutul de foederati ai Imperiului. În același timp, în vremea sa, au organizat un atac longobarzii și vizigoții, în alternanță cu avarii și slavii. În 566, pornind din zona Dunării și Dobrogea, avarii au invadat teritoriul din sudul fluviului, iar pustiirile lor s-au dovedit devastatoare. Sub Tiberiu II (578-582), s-a încheiat o pace între cele două părți, bizantinii plătind subsidii ridicate, iar avarii promiteau să apere linia Dunării. Curând a urmat însă năvălirea slavilor în sudul Dunării, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bătălia de la Nedao. Apoi, hunii se risipesc și dispar treptat ca popor din istorie, rămășițele hunice ce au supraviețuit s-au reîntors în stepele din nordul Mării Negre, unde cu timpul se vor contopi cu bulgarii de pe Volga înrudiți cu ei. Pustiirile provocate de huni au fost de mari proporții, necunoscute până atunci în Europa, multe orașe au fost literalmente distruse, fiind refăcute abia sub Justinian și mulți oameni au fost uciși sau luați în robie. În regiunile aflate sub stăpânirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
necunoscute până atunci în Europa, multe orașe au fost literalmente distruse, fiind refăcute abia sub Justinian și mulți oameni au fost uciși sau luați în robie. În regiunile aflate sub stăpânirea lor directă, printre care și teritoriile Daciei, distrugerile și pustiirile au fost simțitor mai reduse, hunii nu s-au așezat statornic, ca popor de păstori nomazi, decât în regiunile de stepă, mai ales în cele nord-pontice și în pusta panonică. Structura social-economică a societății hunice presupunea existența unei populații agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fac salturi de-a dreptul în moarte”. Un perisabil resimțit acut, destinul fracturat, lecția morții cu firescu-i tragic („Eram mereu atrasă de pământul/ aproape locuit, aproape tânăr/ brusc înserat crescut la loc”) se proiectează ca durate ale vegetalului. Starea de pustiire se amplifică, translând, cu urme expresioniste în limbaj, seismele din imediatul existenței, într-o tendință de cosmicizare a climatului „absenței”, cu asumarea - privilegiată în final - a complementarităților spre care se aspiră („Râs și lacrimi, în adânc bolțile se-mpreună”). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
râurilor deosebea câțiva oleandri, dar fără un strop de apă, iar puținele vaci păreau să fi supraviețuit foamei celei mai negre. Se oprise să vorbească cu câțiva țărani pentru a se informa și mai bine asupra acelei paragini și și pustiiri, să-i întrebe dacă grajdurile mai aveau ceva fân sau boabe uscate, să afle de la ei ce credeau despre acel dezastru. Cum de s-a ajuns la toate astea? E pedeapsa lui Dumnezeu. Nu plouă niciodată și, ca și cum asta n-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
O. Iosif, G.Tutoveanu, Ecaterina M. Sadoveanu), la simboliști (Ovid Densusianu, Cincinat Pavelescu, Oreste). După corbul sol al iernii își face loc corbul simbol al îndoielilor: „Despotică stăpînă e ’Ndoiala/ Pe o țară de dureri și grozăvii/ în care-al pustiirii vînt se plimbă/ Prin creieri, ca prin scorbure pustii.// Lugubri corbi, năpîrci, prădalnici vulturi/ Pe stînci se suie la porunca ei,/ Să sfîșie din inimile negre/ A mii și mii de sumbri Prometei”9). Sau semn al înăbușirii speranței: „Privirea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a Început domnia În Împrejurări grele pentru Țara Românească, În timpul unui Îndelungat razboi Între turci și austrieci. Noul domn, printr-o diplomatie deosebită, a știut să Întrețină legături de prietenie cu toți, pentru ca țara să fie ferită de jafuri și pustiiri din partea unor oști străine. În astfel de Împrejurări favorabile, cei 26 de ani de domnie reprezintă o perioadă de maximă strălucire culturală și artistică. S-au zidit acum biserici și mănăstiri, s-au deschis școli de toate gradele, s-au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Iahweh.” Și continuă cu coloana X: ,, Cît timp voi viețui, întipări-se-va porunca lui pre limba mea... La plecarea se-rii și a dimineții rosti-voi poruncile sale... La începutul groazei și al spaimei, Atunci cînd se așterne teama și pustiirea, L-oi binecuvînta pentru minunățiile sale nespus de mari... Pînă în ziua răzbunării, Mînia nu mi-o voi abate de la nelegiu- iții oameni. Nu le voi arăta bunăvoință cît timp nu-i judecata pronunțată.” În același text la Vlll,12
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]