538 matches
-
a făcut loc printre noi, si ca nu vom putea să scăpăm de ea decât dacă facem ceva care să îndrepte această situație: plantarea de copaci, renunțarea la distrugerea pădurilor și în special a celor ecuatoriale, consumarea în cantități mai putine de curent, să călătorim mai puțin cu mașina, iar toate acestea vor fi pașii mărunți pe care îi vom face pentru că știm că pic cu pic se face mult și că această planetă are nevoie de noi, oamenii să o
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
are o structură asemănătoare cu fr. futaille „vas pentru vin, lichide etc.” (cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă, butuc etc., fiind și ele făcute de butnar. Strachină este cuvânt românesc cu baza în latină. Fără sufixul -ina ajungem la (ex)traho „a scoate, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222 a râma, 46 râu, 131 reavăn, 131 a regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să reducă incertitudinea mediului. Dar aceste obiecte exterioare nu se vor lăsa folosite fără a-și consolida, la rândul lor, o poziție de putere față de organizație, a cărei constrângere va fi cu atat mai evidentă cu cat organizația are mai putine alternative la dispoziție. În esență, "de même que le fonctionnement "interne" d'une organisation doit être conceptualisé comme le produit d'un ensemble articulé de jeux dont leș règles contraignent leș acteurs y participant et à travers lesquels s'opere
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
dar bine că le zice tată. Pe atunci, viile erau foarte îngrijite, se făcea cel mai bun vin, de toate nuanțele și gusturile, cum era vinul de tămâioasă, vinul negru, roz, ce vinuri erau, ce struguri alegeam și puneam la putină în vin și mâncam toată iarna, sau îi agățam la grindă, în pod, sau îi întindeam să se stafideze, încât aveam toate bunătățile. Veneau apoi cofani de la câmp cu căruțe și butoaie, cumpărau vin și localnicii luau bani frumoși. Deși
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe de altă parte mizează pe câștigul unor alți cititori, care de regulă nu se lasă câștigați chiar așa de ușor. Să spunem celebra evadare din literatura română a vârfului numărul 1 care era Petru Dumitriu se datorează, și foarte putini oameni știu acest lucru, faptului că tocmai atunci îi apăreau primele două volume din "Cronică de familie" în Franța. Petru Dumitriu a crezut că succesul românesc fiind atât de mare se va răsfrânge automat și asupra succesului francez. În realitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
trebui să facem polocanie, să spălăm străchinile și lingurile și să le urcăm în podul Palatului Victoria, ca aceia care vin, să nu se înfrupte, să mănânce de post, meniuri de criză, și, când va fi să spele și ei putina, să folosească un detergent obișnuit. Cum de s-a ajuns la această situație? Întâi și-ntâi că s-au urcat în căruța puterii prea mulți, ca în căruța lui moș Vasile din Vama, unde au nimerit niște tineri ieșiți dintr-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea metalelor, a fierului, obținerea din minereu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul de ciolane, i-a pusă oasele la loc, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe amândouă cu câte o oală de lapte, fiecare acoperită. El a citit și s-a rugat și apoi le-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În oala femeii de la a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1 lada mică,1 față de masă etc. 3.Obiceiuri la înmormântare Că majoritatea oamenilor simpli, țăranii vârstnici din Tanacu par resemnați în fața morții. Menirea hainelor de înmormântare și a celor trebuincioase pentru ceremonie, este ca urmașii să aibă cât mai putina bătaie de cap. Începând cu serile de priveghi, cănd rudele, prietenii, și vecinii stau în jurul celui mort, arzând lumânări și vorbind despre calitățile și viața celui plecat, tot ritualul e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
la mașină nu am. Tata vrea un camion de deșeuri de lemne pentru foc și niște bocanci numărul 46... Am să-i fac rost, plus cîteva kilograme de brînză de burduf, că-i place, asta îi amintește de brînza de putină; apoi o sută-două de lei pe lună găsesc eu de unde să-i trimit... Eu n-am nevoie de mare lucru; haine mai am, la mîncare nu-s mofturos, de băut m-am lăsat că parcă mult mai beam! -, hîrtia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Bovo s-a uitat la mine în timp ce mesteca ultimul dumicat de azimă, după care a dat din cap. - N-am făcut niciodată rău cuiva și nici n-am de gând să fac. Voiam să-i fur banii pelerinului ca să șterg putina din locurile astea. Dacă-mi dai banii ăia, mă duc la spitalul de la apa Padului, la călugări. Am un văr acolo. Părea sincer. - Familia ta nu-i aici? l-am întrebat. A dat din nou din cap. - Au murit toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
te-ar întreba dacă poate sta o noapte la tine, pentru că are probleme, ce i-ai spune? Darcey se opri cu paharul în aer. Luă o gură de vin și puse paharul înapoi pe masă. —I-aș zice să spele putina, hotărî ea. Și asta aș și vrea. Gemenele schimbară o privire, dar Tish fu cea care vorbi. Și zici că a apărut? întrebă. La Global Finance? Darcey se uită la ea surprinsă. Prezența lui Neil la firmă îi era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
câteva astfel de studii, concluzionând ca mai mult de 50% dintre copiii cu autism care au participat la programe ABA complete de grădinița s-au integrat ulterior cu succes în școli normale, mulți dintre ei neavând nevoie decât de foarte putina terapie în continuare. DESPRE METODA ABA ( APPLIED BEHAVIOR ANALYSIS ) Copiii care suferă de autism nu învață în mod natural pe baza informațiilor primite din mediul înconjurător așa cum fac copiii tipici. Nu capacitatea de învățare este deficitară în cazul acestor copii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
enunțuri propriu-zise) etc. Dezechilibrul apare și întrucât, conform izomorfismului, unitățile aflate la un nivel superior ar trebui să fie mai numeroase decât cele de la nivelul imediat inferior. Or, frazeologismele nu sunt mai multe decât cuvintele, ci, din contră, mult mai putine" (Munteanu, 2013, pp. 18-19; cf. și Munteanu, 2007, p. 142). 3.3.4.5. Mai rămân câteva probleme de lămurit, dacă tot am deschis aici și subiectul frazeologiei. De pildă, am putea să ne întrebăm în ce relație s-ar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
81); haine(65); rufe(59); curată(31); apă(30); curăță(24); a curăța(20); săpun(14); detergent (11); vase(11); murdar(10); igienă(9); mașină (9); șterge(8); vesela(7); curăți(6); curățare(6); alb(5); mașina(5); mîinile(5); putina(5); a curăți(4); dezinfecta(4); bani(3); capul(3); clătește(3); haină(3); mîini(3); usca(3); baie(2); clăti (2); curățat(2); curățire(2); dinții(2); duș(2); freca(2); haina(2); lene(2); miros(2); murdări(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acestora. Este mai ales șituația unor intervenții delicate În care autoritatea sa ar stânjeni sau ar fi respinsă. Intensificarea ritmului de creștere duce la apariția de momente mai numeroase de neatenție ce au tendința de a se exprima prin mai putină disciplină și tendințe spre reverie, distragere de la ore, pierderea timpului de făcut lecțiile, abdicarea temporară de la mici sarcini familiale sau școlare. In aceste condiții reacțiile de admonestare sau sanctionare sunt privite ostil. 2.2.3.Caracteristici afective. Unii adolescenți
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Ori de câte ori simte că riscă să fie luat ostatec în numele iubirii aproapelui ori al procreării speciei, Karl își ia tălpășița. America e un mic tratat de artă a fugii, cu infinite variațiuni stilistice pe tema dorului de ducă. Noii veniți spală putina, o șterg, o iau la picior, evadează, gonesc dintr-o parte într-alta, precum chelnerii Hotelului Occidental care nu pot fi opriți sub niciun pretext, deoarece par „a nu avea altceva de făcut decât să alerge, să alerge mereu.” Potrivit lui
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
cercetătorii numesc factorii orosenzoriali ce trimit semnale de saturație către creier,ajutându-te să te simți mai satul cu mai puțină mâncare,conform cu un studiu german. Participanții care au mestecat cu 3 secunde mai mult au ajuns să consume mai putina mâncare. Evita să fii distras în timpul mesei Este probabil să consumi mai multă mâncare și să mănânci pentru o perioadă mai lungă de timp când ești distras de televizor ,muzica ,calculator. Mâncatul în timp ce ești distras, întrerupe semnalele de saturație dintre
Transformă foamea în aliatul contra kilogramelor în plus by Mihai Andra () [Corola-journal/Journalistic/65766_a_67091]