743 matches
-
venind din slava veche, datorită cohabitării îndelungate cu o populație obișnuită să trăiască pe lângă ape și să le folosească divers. În această categorie intră cuvintele gârlă (grulo); baltă (blato); răstoacă de la rastokŭ = un curs de apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la latinescul vorax = lacom
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București (În continuare, ANIC), fond Casa Regală, dosar 29/ 1900, „Memoriu asupra concentrării armatei În Ipoteza A”, București
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de familie, ia parte în 1700 la o uneltire contra voievodului și poposește pentru scurt timp în temniță. Sub Brâncoveanu nu va mai deține decât demnități mărunte (ispravnic pentru haraciul din județul Vâlcea în 1701, ispravnic al Ocnelor Mari de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, ajungând mare vornic în 1716, mare ban și iarăși mare vornic în
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
PREDESCU, Nicolae (26.XI.1834, București - 26.IV.1906, București), prozator și critic literar. Strănepot al lui Filaret, episcop de Râmnic, și văr cu Eugeniu Predescu, membru al Asociației Literare (1845), P. își face studiile în capitala Franței, după ce trecuse prin școala de la „Sf. Sava”. După o călătorie aventuroasă pe Dunăre, evocată mai târziu, în 1855 descinde la Paris, pentru a
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
de prefect de studii la internatul înființat de curând la Școala de la „Sf. Sava”. Din 1836 este profesor la Seminarul de pe lângă Episcopia Buzăului; demisionează în 1844, plecând la București. În 1845 se găsea, ca inspector și profesor, la Seminarul din Râmnic, apoi la mănăstirea Bucovăț. Fiind scos din slujbă ca urmare a participării la revoluția de la 1848, se întoarce în Transilvania. În urma intrării armatei ungare, se vede nevoit să plece iarăși, dar se înapoiază nu peste multă vreme, instalându-se la
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
în Transilvania, în suita episcopului Filaret. Cunoaște locul străbunilor de la Jina Sibiului, episcopi ortodocși ardeleni și cărturari iluminiști, printre care Ioan Piuariu-Molnar. Ajunge în Banat ca dascăl sau trăiește retras la mănăstirea Lipova. Întors peste munți în 1795, slujește la Râmnic pe lângă episcopii greci Dositei Filitis și Nectarie Moraitul, dar se va devota mai mult lui Constantie, episcop de Buzău, care îl va face protosinghel în 1802. Atras de preocupările cărturărești, nu ezită, la o vârstă matură, să devină elevul Academiei
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
cu modificări și adaosuri Istoria politică și geografică a Țării Românești a lui Mihai Cantacuzino. N. R. oferă unele știri în plus despre Cantacuzini, dar pe parcurs îl vor interesa mai mult soarta beizadelelor domnitorului Alexandru Ipsilanti sau tipărirea mineielor de la Râmnic, de care fusese legat, decât refugiul vistiernicului Mihai Cantacuzino în Rusia. De la 1774, anul când se oprește cronica lui Mihai Cantacuzino, până la 1834 cronologia domnilor este cu totul lacunară, deși se strecoară și informații inedite, ca tentativa lui Nicolae Mavrogheni
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Ioan Avramios (predicatorul Curții), iar din greacă în română e tălmăcită și tipărită de Antim Ivireanul la Târgoviște în 1713. Versiunea din 1713 avea deja diferențe față de selecția oferită de Galland și ele se înmulțesc în reeditări: în 1783 la Râmnic, prin grija lui Grigore Râmniceanu, în 1783 și 1795 la Sibiu, în 1786 inclusă în Octoihul mic, apoi în 1844 la Iași. Cele peste douăzeci și cinci de manuscrise păstrate provin în egală măsură din Țara Românească, Moldova și Transilvania, fiind copii
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
apărut în 1970. Colaborează, în afară de revistele de teologie, la „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Pe lângă studiile de teologie, P. publică și lucrări dedicate unor figuri care aparțin deopotrivă lumii bisericești și istoriei literaturii, cum ar fi Neagoe Basarab, Chesarie de Râmnic, Leon Asachi, Gheorghe Șincai, Andrei Șaguna, Miron Cristea. Bunăoară, studiul Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985) este compus dintr-un amplu portret biografic, urmat de editarea unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
de aici, segmente ale tezei de doctorat, au o structură precumpănitor comparatistă, tratând mai ales despre relația epicureului Budai-Deleanu cu stoicul M. Kuralt. Alte trei, unul intitulat Palatul crailor leșești, celelalte dedicate domnitorului literat Alexandru Moruzi și lui Chesarie de Râmnic, abordează din același unghi „cartea de înțelepciune” și două individualități ale culturii române. Întemeiat în primul rând pe o bogată bibliografie de specialitate, M. discută cu argumente provenind din mai multe discipline o problematică interesantă, încheindu-și pledoaria cu unele
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
I, partea I, 156-163, partea II, 1074-1078; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909, 55-60; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 79-81; N. Georgescu-Tistu, Folklor din județul Buzău, București, 1928, 60-62; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, II, Focșani, 1934, 51-55; C. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 70-79; Folclor din Oltenia și Muntenia, București, I, 1967, 199-203, II, 1968, 197-208, III, îngr. Iordan Datcu, 1969, 439-448, 625-627, 800-817, IV, îngr. Iordan Datcu, 1969, 211-231, 543-549; Al.
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
unor veritabile colecții de carte europeană, profesorii Blajului circulă în spațiile culturale învecinate sau mai îndepărtate spre a crea acel univers livresc de tip enciclopedic atât de necesar în descătușarea spiritelor. Ei întrețin legături cu Buda, Viena, Lemberg, Kiev, București, Râmnic, Galați, cu învățații greci, cu mediile universitare italiene. Prin Gh. Șincai se stabilesc contactele cu Buda, prin Grigore Maior cu Viena, prin Budai-Deleanu cu Polonia, prin Timotei Cipariu cu București și Râmnic. Bibliotecile particulare alcătuite fac dovada, tocmai datorită amintitelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
întrețin legături cu Buda, Viena, Lemberg, Kiev, București, Râmnic, Galați, cu învățații greci, cu mediile universitare italiene. Prin Gh. Șincai se stabilesc contactele cu Buda, prin Grigore Maior cu Viena, prin Budai-Deleanu cu Polonia, prin Timotei Cipariu cu București și Râmnic. Bibliotecile particulare alcătuite fac dovada, tocmai datorită amintitelor forme de comunicare, a unui extraordinar punct al interferențelor pe harta culturii iluministe din Europa Est-Centrală. Aceste colecții, care vor forma viitorul fond de carte blăjeană, sunt amintite în documentele redactate în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume de Ioan Piuariu Molnar, la Buda, în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume de Ioan Piuariu Molnar, la Buda, în anii 1804-1805. Multe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume de Ioan Piuariu Molnar, la Buda, în anii 1804-1805. Multe dintre acestea cuprind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume de Ioan Piuariu Molnar, la Buda, în anii 1804-1805. Multe dintre acestea cuprind însemnări, reflectă proveniența și circulația volumelor, evenimente politice și economice, nume de posesori, straturile sociale în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
gramatici și dicționare slavone (Mardarie Cozianul, 1649; Staicu, grămăticul din Târgoviște, 1660-1670; gramatica slavonă a lui Meletie Smotrițki, cunoscută la noi și în ediția lui Antim Ivireanul, Snagov, 1697) și românești (Bucoavna de la Alba Iulia, 1699; Bucoavnă pentru învățătură pruncilor, Râmnic, 1749; Bucvar sau Începere de învățătură celor ce vor să învețe carte cu slove slovenești, Iași, 1755; Dimitrie Eustatievici, Gramatica rumănească, 1757; Ienăchiță Văcărescu, Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orănduelelor gramaticii rumănești, Râmnic, 1787). Anul 1779 marchează
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Bucoavnă pentru învățătură pruncilor, Râmnic, 1749; Bucvar sau Începere de învățătură celor ce vor să învețe carte cu slove slovenești, Iași, 1755; Dimitrie Eustatievici, Gramatica rumănească, 1757; Ienăchiță Văcărescu, Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orănduelelor gramaticii rumănești, Râmnic, 1787). Anul 1779 marchează începutul folosirii alfabetului latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil Micu (apărută la Viena), care cuprinde și prima explicare a ortografiei etimologice, propusă de autor pentru scrierea limbii
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
lor de păcate, comedieni, joacă roluri noi sub aura nevinovăției, obrăznicie și nerușinare. Despre suprimarea vieții lui Corneliu Zelea Codreanu, a statului major legionar, a sutelor și miilor de legionari care au înroșit caldarâmurile în toate capitalele de județ, temnițele Râmnicul Sărat, Vaslui, Miercurea Ciuc, spitalul Brașov, nu suflă o vorbă și ne pregătesc noi catastrofe sub masca promisiunilor amețitoare. Legionarii sunt singurii care au gândit corect și tot ei sunt victima celor mai otrăvite acuze, dar nimeni nu ne va putea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în livadă: într un fel pictorul se claustra în răzeșia sa. Înconjurată de acareturi care fuseseră odinioară odăi pentru slugi, grajduri, fînării, șuri și cuhnii, casa avea în jur numai copaci. Sub pomi, bătrînii lui Goilav stăviliseră un izvor, tocmind rîmnic înconjurat cu sălcii. Primăvara erau năimiți niște țigani pentru a săpa grădina. Iarba creștea încîlcită iar printre ramuri înflorite lumina cobora pînă la buburuze și furnici. Dintre copaci Goilav observa gîzele care cărau dulceața fînului la stupi. Cîteodată, deasupra tuturor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
putut răsfrânge Norocul vieții‐n ei. Constantin Poenaru S‐ a născut la 4 mai 1951 în localitatea Mociu, ju dețul Cluj Primele 4 clase le‐ a urmat în comuna Sirineasa, județul Vâlcea, iar gimnaziul și cursurile Liceului nr.2 la Râmnicul Vâlcea. Studii universitare: Facultatea de Ziaristică în 1976 și Facultatea de limbă franceză‐ română la Universitatea din București în 1992. Publicist, poet și istoric literar a lucrat la ziarele „Orizont” Râmnicul Vâlcea și a colaborat la revistele „Ramuri” Craiova, „Vatra
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]