1,145 matches
-
măcar să o știe)lăsau în urma lor un podde luminăpe pământsigur ai fi zis că octombries-a dat de trei ori peste capși toamna însăși ar fi renunțatsă respire prin noridar nu asta eramirii-aduceau cu ei o bucuriede altundevaparcă veneau ca primăvara rândunicile acasăparcă treceau printre oamenica un cântec prin grâumirii-aceștia prefăceau timpulîn rouănoi le vedeam și tăceamdoar cuvintele rostite printre chipuri de sfinține-au mișcat în nemișcarea aceea...ca Avraam...ca Sara...ca Iacov...ca Rahela......să vă iubiți...... Abonare la articolele scrise
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Vizual > MAGDALENA BRĂTESCU - PREMIERĂ LA OPERA ISRAELIANĂ DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN ȘI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Opera „La Rondine” (Rândunica) i-a fost comandată compozitorului Giacomo Puccini de Carltheater din Viena, urmând să fie o lucrare gen operetă. Finalizată în 1916, ea a fost montată pentru prima dată un an mai târziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece
PREMIERĂ LA OPERA ISRAELIANĂ DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN ŞI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375154_a_376483]
-
misiva trimisă de mama lui Ruggero, aceasta își dezvăluie așteptările de la viitoarea noră: să fie o fată pură și cuminte. Magda înțelege că din cauza trecutului său de femeie întreținută, ea nu poate corespunde condițiilor. Face mărturisiri complete și, ca o rândunică, se va întoarce la cuibul ei, în brațele vârstnicului Rambaldo, (foarte bine interpretat de bas-baritonul Vladimir Braun, o prezență scenică impunătoare și cu o voce bine pozată), lăsându-l pe Ruggero cu inima frântă. Montarea lui Nicolas Joel la Opera
PREMIERĂ LA OPERA ISRAELIANĂ DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN ŞI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375154_a_376483]
-
tăcute sunt adesea denivelate de rădăcinile vieții lor vegetale, înverșuna¬te, învîrtoșate, urmîndu-și cu încăpățînare calea spre pînzele de apă freatică. Peste tot, garduri de lemn pe care se întind invadatoare, frunzele zorelelor liliachii și florile albe, feciorelnice de rochița rîndunicii": prin astfel de segmente, proza Magdalenei Brătes¬cu documentează epoca, realizînd o remarcabilă sinteză epică a aces¬teia. Ioan Holban Convorbiri literare 20 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Ion HOLBAN - POPULAȚIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ȘI ACTRIȚA / Ion Holban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
dăruifăr-așteptări,A fi... IX. MAGDALENA BRĂTESCU - PREMIERĂ LA OPERA ISRAELIANĂ DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN ȘI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015. Opera „La Rondine” (Rândunica) i-a fost comandată compozitorului Giacomo Puccini de Carltheater din Viena, urmând să fie o lucrare gen operetă. Finalizată în 1916, ea a fost montată pentru prima dată un an mai târziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
pe nedrept, un “Lehar nereușit”! Subiectul operei se aseamănă întrucâtva cu “Traviata” de Verdi, dar în versiune simplificată și lipsită de dramatism. Deși bine primită de public și având calități incontestabile, melodii captivante și ... Citește mai mult Opera „La Rondine” (Rândunica) i-a fost comandată compozitorului Giacomo Puccini de Carltheater din Viena, urmând să fie o lucrare gen operetă. Finalizată în 1916, ea a fost montată pentru prima dată un an mai târziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
de iarbă cu proaspătă rouă ce renaște după ce-ncepe mărunt să plouă, ridicându-și brațele ei moi, firave, delicate, insuflând viață liniștită, cu gânduri culcate. Visez să fiu mugurul din prospețimea primăverii și suflarea-mi să trezească bucuria naturii, la rândunici ce se-ntorc într-o zarvă de nedescris, la fluturi ce se zbenguie-n al meu stomac și vis. Visez să fiu bolta albastră din ai tăi ochi, uitându-te la mine... te rog să nu mă deochi! Să văd
PRIMĂVARA MEA DIN VIS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372773_a_374102]
-
propria-ți părere! (Demostene). • Dumnezeu vede absolul tot... Dar nu-i mai pasa. • Penal: pe ea au sedus-o și pe el l-au abandonat... • Îl țineți minte pe Cutare? Dacă da, nu mai sunteți așa de tineri... • Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat seara, după ora 18:00! (folclor urban). • „Intelectual aproximativ"... (Liviu Antonesei). Când vorbesc cu bărbați căsătoriți, am impresia că toți trăim cu aceasi femeie! (auzită de la mai mulți). • Ești manevrat de forțe pe care nu le poți
APROXIMATIV & VEŞNIC ÎNDATORAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374743_a_376072]
-
pe tulpină protejează de căldură florile să nu se-nchidă. Totuși, finele zorele în văpaia soarelui se închid ca o umbrelă în bătaia vântului. Pe pământ, plină rouă, volbura-nsetată, și-a deschis splendid corola-n sidef irizată. E rochița rândunicii, elegant o-mbracă, fracu-i negru-albăstrui, coadă bifurcată. Azi trăiesc o reverie, plină de candoare, ... Citește mai mult Din grădină se audtriluluri de privighetori,și o-nmiresmată boarese ridică dintre flori. Dimineața, pe răcoare,se strecoară zorile,și-n nuanțe pastelatese
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
discret.Frunze ca o inimioară,răspândite pe tulpină protejează de căldurăflorile să nu se-nchidă.Totuși, finele zoreleîn văpaia soareluise închid ca o umbrelăîn bătaia vântului.Pe pământ, plină rouă,volbura-nsetată,și-a deschis splendidcorola-n sidef irizată.E rochița rândunicii,elegant o-mbracă,fracu-i negru-albăstrui,coadă bifurcată.Azi trăiesc o reverie,plină de candoare,... XVI. RAȚIUNE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013. Dintre lemne-n fața sobei, un șoricel s-a ițit, l-a
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
prezentă la Târgul de Carte Gaudeamus, Pavilion Central ROMEXPO Nivel 3 (7.70), Stând 345 Lansările de carte se vor desfășura după următorul program: Vineri 21 noiembrie 2014 oră 14:00 - 18:00 Antologiile Revistei Singur Colecția Anotimpuri Românești Doina Rândunica Anton Ion Toanta Nicolae Dima Gabriel Cazan Constantin Ț. Ciubotaru Dominic Diamant ... Citește mai mult Stimați prieteni,În perioada, 19 noiembrie 2014 - 23 noiembrie.2014,Editura „Singur” din Târgoviște,va fi prezentă la Târgul de Carte Gaudeamus,Pavilion Central ROMEXPONivel
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
Editura „Singur” din Târgoviște,va fi prezentă la Târgul de Carte Gaudeamus,Pavilion Central ROMEXPONivel 3 (7.70),Stând 345Lansările de carte se vor desfășura după următorul program:Vineri 21 noiembrie 2014ora 14:00 - 18:00Antologiile Revistei SingurColecția Anotimpuri RomâneștiDoina Rândunica AntonIon ȚoanțăNicolae DimaGabriel CazanConstantin Ț. CiubotaruDominic Diamant... XXXI. REXLIBRIS MEDIA GROUP - WINDOWS ON EUROPE - FILM FESTIVAL - ROMANIAN FILM PICK: „DOMESTIC”, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014. DOMESTIC SYD: Sun 23 Nov 12pm | CBR
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
această nouă renaștere. Aduc spre exemplificare: strigă: cucu, cucu, cucu,/să se facă auzit; la umbra unui crin; în acorduri de Bach; fâlfâitul nou-născutelor tale aripi; păsările își fac din nou cuib; Prin iarba verde ies la drum gândacii; O rândunică / Își spală-n baltă / Penajul sur; O toacă bate la o mănăstire; Copiii ies și ei din case, blocuri,/ Pe ulițe, prin parcuri, pe maidane; Pâraiele fug repezi; terasa înmiresmată de liliac; cădura care-mi mângâie și colorează chipul; o
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineață Și să-mi coaca merele Când e deasa ceață. Să îmi zboare rândunica Doar în cerc și-n casa mea, Să nu mă mai prindă frică Când la toamnă va pleca. Să-mi pot muta eu cu mâna Acele timpului meu, Să fiu eu, asta, păgâna, Măcar un ceas, Dumnezeu! Referință Bibliografica: MI-
MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS de DORA PASCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369172_a_370501]
-
sunt podoabele care îi stau la picioare și colinele și câmpiile înverzite cu pomi înfloriți. El ridică marea în nori și din aceștia face cele mai frumoase fresce pe cerul albastru. El dă limpezimi de cristal apei și întinde aripile rândunicii care măsoară înaltul. Și tot el naște bulgări opalescenți în inima munților topind aurul în adâncuri. Liniștea mării și clipocitul apei întregea peisajul nocturn într-o feerie peste care luna domnea ca o adevărată regină a cerului. -Magistre...sunteți un
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
construcții, foarte rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare după apusul soarelui când afară e încă lumină. Vânează aproape de adăposturi, la înălțimi mari deasupra coroanelor copacilor și a spațiilor deschise. Zboara rapid și relativ liniar, comparabil cu zborul rândunicii. Se hrănește cu gândaci și alte insecte mari. Reproducerea: Toamna formează colonii de împerechere. Perioada de gestație durează 50-70 de zile. La începutul verii femela naște de regulă doi, mai rar un singur pui pe care îi alăptează timp de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
care se bucură de regăsirea cuiburilor, a oamenilor și a locurilor dragi. „Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară cui le dai? Primăvară cui le lași?...” (GeorgeTopîrceanu, Rapsodii de primăvară) „A trecut iarna geroasă, Câmpul iată-l înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăși a sosit.” (Vasile Alecsandri, Primăvara) „Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin florile-n câmpii... Și vânturi line, calde ploi Și veselie.” (George
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
drept surse de inspirație istoria și folclorul. Scrise între anii 1864 și 1875, legendele sunt, s-ar putea spune, frânturi de epopee. Ciclul, nu tocmai omogen, înmănunchează romanța și oda, elegia și istorisirea galantă, nutrindu-se din fabulosul poveștilor (Legenda rândunicăi, Legenda ciocârliei), cultivând narațiunea vitejească (Dumbrava Roșie, Dan, căpitan de plai) și pe aceea plină de grozăvii, cu crime și monștri (Grui-Sânger). Subiectele sunt desprinse dintr-un Ev Mediu de poveste, cu eroi supradimensionați, așa cum apar ei în închipuirea rapsodului
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
echivoc: „Tare mi-s dragi zilele babii / Ninsori cu soare pe din două / Sclipiri de ger, obraz de rouă / Văzduh cu mâncărimi de scabii. // S-a zăpăcit în spațiu timpul / Din clipă-n clipă altfel pică / Când uliu și când rândunică / Nu-și știe ceasul anotimpul.” Schițată în linii mari, copilăria abia trecută este rechemată uneori patetic, cu vagi urme din imagistica tradiționalistă, copleșite însă de savoarea încrâncenată a clipei, înrudită cu maniera lui Tudor Arghezi (poet prețuit, de altfel, de
ANDRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
trebuie să se afle jos În partea din spate și să fie ușor rulat. 3. Nici o licență a modei nu poate permite unui om cu gusturi delicate să adopte posteriorul luxuriant al unui hotentot. 4. Siguranța constă În cozile de rândunică ale fracului. 5. Bunul simț al unui gentleman nu se afirmă nicăieri mai bine ca În inelele lui. 6. Cu anumite restricții, omenirii i se poate permite să poarte veste albe. 7. Pantalonii trebuie să fie extrem de strânși pe șolduri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
specii animale și vegetale sau forme de relief, sunt produsul blestemului: fratele incestuos și sora nefericită sunt transformați În Soare și Lună, morarul cel lacom În urs, un popă zgârcit În cârtiță, maștera cea rea În stâncă, fata nefericită În rândunică, salcie, ciocârlie sau floare. În plan ritual, blestemul este declanșat de câteva tipuri de actori sociali: mamele supărate de faptele copiilor, iubita părăsită, vracii sau babele care vor să alunge boala sau alte puteri malefice (D.H. Mazilu, 2001, pp. 198-232
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
l'avenir. (Bois africain) (Miclău, 1978 : 481) Arama grea că vinul părul [...]. (Portret) (Blaga, 2010 : 388) Airain lourd țel le vin leș cheveux [...]. (Portrait) (Miclău, 1978 : 519) În cuibul de-argilă, sub streșini, stau puii ghirlanda de capete. (Cuib de rândunica) (Blaga, 2010 : 508) Dans le nid d'argile, sous l'auvent, se trouvent leș hirondeaux guirlande de têtes. (Nid d'hirondelles) (Miclău, 1978 : 601) Nous avons remarqué qu'il y a aussi des situations où le tiret n'acquiert pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
583, Izvorul (La source), p. 585, Dorul-dor (Le désir-désir), p. 587, Mirabila sămânță (La merveilleuse semence), p. 591, Ceasul care nu apune (L'heure qui ne décline pas), p. 597, Creaturi de vară (Créatures d'été), p. 599, Cuib de rândunica (Nid d'hirondelles), p. 601, Printre lacurile de munte (Parmi leș lacs de montagne), p. 603. BIBLIOGRAPHIE 1. Corpus Anthologie de la poésie roumaine, sous la direction d'Alain Bosquet, Éditions du Seuil, Paris, 1968. Anthologie de la poésie roumaine, avant-propos par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Craiova, 1984; Împărații, București, 1985; Nunta, București, 1986; Întoarcerea, Craiova, 1987; Poveste de dragoste, București, 1988; Părinții, București, 1989; Apărătorul și zeița, Craiova, 1992; Femeia, precum un șarpe, Craiova, 1992; Noaptea lupilor, București, 1993; Pasărea albă, Timișoara, 1997; Cuibul de rândunică, București, 1998; Duminica Floriilor, Timișoara, 1999; Gura lumii, Drobeta-Turnu Severin, 2000; Telurice, Craiova, 2001; Poezii, Drobeta-Turnu Severin, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Romulus Cojocaru, „Stihuri”, CNT, 1982, 48; Mircea Iorgulescu, Oltenește, RL, 1985, 19; Ovidiu Ghidirmic, „Ristea împărat”, R, 1985
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
sau imaginativă a impresiei pe care orașul o lasă asupra ei există ceva care ar putea fi interpretat ca o formă de consimțămînt auctorial față de comportamentul Emmei: În sfîrșit, casele de cărămizi se apropiau, drumul începea să răsune sub roți, Rîndunica luneca printre grădinile în care, prin ostrețele gardului, se zăreau statui, cîte-o movilă plantată cu viță-de-vie, tise tunse și un scrînciob. Apoi dintr-o dată apărea orașul. Coborînd în amfiteatru și înecat în ceață, orașul se lărgea nedeslușit dincolo de poduri. Cîmpia
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]