2,406 matches
-
de mânuță, iar atunci când a trebuit să traverseze râpa pe o idee de punte Îngustă, șubredă, cu scânduri lipsă și mobilă mobilă, mâinile copilului au zvâcnit În sus pentru a fi luat În brațe și ferit de adâncul fioros al râpei, gest disperat căruia Victor Olaru i se conformă imediat, ridicându-l, ascunzându-l și spunându-i părintește: Nu-ți fie frică! De-acum ești flăcău voinic și tăticu’-i cu tine! Au! Au! Au!, striga copilul ce era purtat de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
unde nu ti-am mai dus, vrei? Mergim la pădure? Aproape! Ai să vezi? Au străbătut drumul lung de câteva sute de metri, care desparte casa de pădure și s-au oprit În marginea Cociobenei, un teren foarte accidentat, cu râpi, dealuri mici și abrupte, tufișuri și mărăcini, unde pe porțiuni mai mici sau mai mari creștea o iarbă verde și frumoasă din care se Înfruptau animalele sătenilor. Cireada satului păștea În marginea pădurii, sub directa grijă a lui Ciulinel, văcarul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
verde și frumoasă din care se Înfruptau animalele sătenilor. Cireada satului păștea În marginea pădurii, sub directa grijă a lui Ciulinel, văcarul satului. Au mers Împreună și au luat din cireadă pe Marțolea și au dus-o pe fundul unei râpi unde era iarbă din abundență, așa Îi spuneau părinții Anetei: Când n-ai de treabă, te duci și iei pe Marțolea și o paști bine, să dea lapte mai mult și mai bun, că pe baza lu’ Ciulinel ... Mai la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
genunchi și strânsă În talie cu un cordon cu fundiță pe partea dreaptă. Fața sa prelungă și cu ten măsliniu catifelat, ochi mari și negri, contrastau cu verdele negru al Cociobenii, o pată de culoare frumoasă În sălbăticia dealurilor și râpilor din marginea frumoasei păduri domnești. Soarele Își trimitea căldura și lumina sa bine cuvântată peste Jdogina cu arborii cei mai Înalți, peste foișorul de observație, peste Vărărie și Poiana Rusului, peste coama pădurii mari prin care apa neasemuit de rece
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sa, așa cum aflase dintr-o poveste, privea toropit focul și printre genele ochișorilor care aveau tendința vădită de a se Închide curând, zărea limbile flăcărilor mici care creșteau până la dimensiuni nemaivăzute, se transformau În limbile de foc ale balaurului din râpă (sî nu ti duci În râpî cî ti mânâncî balauru’ cel mari!), luau forma razelor unui sore de vară care dogorea, balta cu „peti” crescuse cât ograda și În ea Înota Vizanti care se gudura prietenos, Cristofor Îl invita să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
privirea, peste locurile și oamenii tuciurii ai Rediului, peste câmpurile cu porumb, vii și livezi care străjuiesc de-a parte și de alta șoseaua Vaslui-Bacău, a tresărit la revederea pădurii dinspre Ceresteie, apoi satul Pușcași situat pe dealurile joase și râpele care-i sporesc frumusețea, Fântâna Pușcașului și cea a Moșneagului, dealul până la cooperativă și ograda bunicului Ghiorghi. În timp ce privirile-i hălăduiau cu interes peste locuri și oameni, mintea lui Va era cotropită de o durere a sufletului, un sentiment de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lungea o poveste și Începea o compilație din toate poveștile cunoscute, lampa cu cinci focuri lumina din ce În ce mai Încet, personajele Începeau să zboare lent, se Înlănțuiau Într-o horă aproximativă apoi totul se muta În neasemuita lume a viselor. Casa din râpă Înainta Încet, lipsa mijloacelor materiale reprezenta un obstacol serios, pe care „jandarmul” dorea să-l depășească Într-un timp cât mai scurt. Singura soluție viabilă era să-și Împartă timpul În două, să lucreze la roată, să facă bani și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
al bunicului Ghiorghi și, Într-un joc de lumini și umbre poznașe, Încălzeau și luminau fața lui Va, care simți o voluptate de copil ce ar mai fi și n-ar mai fi ... dormit. Pe când credea că urmărește țâștarul prin râpa din Cociobana și vremea era caniculară, o rază mai insistentă a pătruns dincolo de pleoapă și cu delicatețe a produs copilului o durere mică și plăcută, făcându-l să-și dezlipească pleoapele, să le depărteze puțin și să vadă razele, să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și dimensiuni, porci, câini, pisici și altele. La sugestia-obligatorie a tatălui său, Valerică Încerca să scrie cât mai mic și să ocupe judicios și economic filele primelor sale caiete reale. Peste o săptămână s-au mutat cu toții În casa din râpă, clasa a I-a a Început-o sub bune auspicii, Va era cuminte, ascultător și Învăța să scrie caligrafic, pe caiete pentru clasa a I-a. Școală mică, sărăcăcioasă, vremuri grele, copii și părinți săraci, domnul și doamna Silion, Învățătorii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu puișori. Victor a receptat semnalul diamantului său ca pe o nedumerire și a spus: Știi unde ne aflăm, mânzule? Pe Zare, dar mai Încolo nu mai știu. Ne apropiem de Blanaru, mai precis de satul Fântâna Blanarului, aici pe râpele acestea este Șapte draci... Sunt, nu ...este!, Îi tăie vorba Va Începând cu corectura și dârdâind de frică la gândul că la câteva sute de metri sunt șapte draci „negri cum Îi ...catranu ’, cu coarne, cu coadă și cu ghiare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
plăcut impresionat când a găsit cinci hribi tineri, concluzionând că acela era un loc bun de reținut pentru ca În viitor să revină și să culeagă „di adivărati-lea”. Pe partea dreaptă a drumului, Îngust și colbăit, cobora o alternanță lungă de râpe, gropi și dealuri, mușuroaie, mărăcinișuri și arbori pitici, niște locuri impresionante dar, cu denumirea „satului ” În gând, Va nu a reușit să vadă și partea frumoasă a acelor priveliști de baladă, a considerat locul ca fiind unul sinistru și, amintindu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bine să știe băiatul că Anetei Îi crescuse În mod vizibil burta, În timp ce bunica se jura prin tot satul că Aneta are o problemă cu indigestia), a decis că locul acela este și ... necurat! Cercetând și dincolo de Îndepărtatul fund de râpă, privirea lui Va admira mulțimea ogoarelor și livezilor, a viilor și pomilor disparați, care acopereau o mare parte a pantei ce urca lin către vârful unui deal mare. Când căruța cu mica sa Încărcătură a ajuns În dealul Dăreștilor, denumirea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
doar de el știute, unde ciupercile se adunau parcă la ședințele de partid. Avea vaga impresie că acele locuri tăinuite îi aparțin de drept și ar fi fost foarte supărat dacă cineva le-ar fi descoperit. Torenți proaspeți au săpat rîpe noi și drumul a devenit mai greu. Moș Bulgaru nu se gîndea decît că-i va fi greu la întoarcere, cu sacul plin de ciuperci. În pădure, soarele pătrundea greoi și o umbră deasă întuneca puțin drumul moșului. Se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ciuperci multe. Într-o poiană, un cal paște liniștit pe lîngă o căruță. Privind atent, moșul observă patru saci plini să crape, puși în căruță. Voi sînteți bandiții! Las' că vă învăț minte! Cu mare viteză, cară sacii într-o rîpă și acoperă totul cu frunze și pămînt. Cu un sac în spate se îndreaptă spre sat. Noaptea cară și restul sacilor, care apoi au luat drumul spre piețele ieșene. Le-am arătat eu, bandiților! După cîteva luni, povestea sătenilor pățania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mahala și, din acest motiv, mă fac arici. Stimată doamnă, n-am tratat pe nimeni, niciodată, așa cum ziceți dumneavoastră. Am primit în audiență pe absolut oricine, cu respect și înțelegere. Femeia fentează răspunsul și continuă cu vehemență. În spate, în rîpă, avem 400 m². Alături de noi a fost moșia lui Bejan, care a donat pămîntul Universității. Universitatea l-a dat la Silvic. La Silvic știți ce bandiți sînt? Nu răspund, dar mintea mi se luminează puțin cîte puțin. Nu mă interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și în scurt timp camioane enorme au început să care cenușa la vreo 15 km de halda lui Zăbavă. Pe lîngă transportul la 60 km se plătea și un dolar de tonă. Locul pentru viitoarea fabrică de cărămizi era o rîpă, inutilizabilă din punct de vedere agricol, dar în calea torentelor. Rîpa a fost cumpărată de la un țăran cu prețul exact de cinci milioane hectarul. Cînd cenușa a fost cărată pe jumătate și plata se făcuse integral, apare garda de mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la vreo 15 km de halda lui Zăbavă. Pe lîngă transportul la 60 km se plătea și un dolar de tonă. Locul pentru viitoarea fabrică de cărămizi era o rîpă, inutilizabilă din punct de vedere agricol, dar în calea torentelor. Rîpa a fost cumpărată de la un țăran cu prețul exact de cinci milioane hectarul. Cînd cenușa a fost cărată pe jumătate și plata se făcuse integral, apare garda de mediu. Aici va fi fabrica, explică Datcu. Dar n-aveți nici un aviz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Doamne, cine pe cine împrumută cu seninătatea Edenului? Astăzi sunt o privire limpede, privesc cu toată carnea răsăritul. În sufletul meu înfloresc panseluțe. Petru, un noiembrie în plus. Toamna curgea la cișmeaua din curtea liceului, frunzele lichide inundau Copoul. De la Râpa Galbenă până la Agronomie, râu galben luneca între două cimitire. Doliul nu este o fâșie de noapte făcută fondă și prinsă în piept cu un ac, doliul este o firimitură din chipul celui care poartă moartea în ochi. Toamna, o hepatită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de somnuri. De ce râzi? Am spus greșit? Când stăteai la internat, îl ascultam și pe al tău. Lăsam geamul deschis: până în zori, câte o pasăre pentru fiecare vis, în fereastră. Fiecare trezire, zbor în cer. Lăpușneanu, Sărăriei, Gheorghe Ghica, de la Râpa Galbenă până la Agronomie castanii erau ca niște mărgele verzi înșirate pe ață. Parcă dansează, îi vezi? Parcă dansează. Eu sunt cel de lângă poartă, tu în dreapta mea. Se țin de mână și anul trecut se țineau. Au înflorit struguri albi. Castanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
De ce, Doamne, de ce? Genia, de ce ? Eu sunt... Eu... Staaaaaai!.. Eu sunt copacul tău, tu Genia mea... Doamneeee, Măicuța Domnului... Genia mea... a mea... a mea... a mea... a mea! Nuuuuuuuuuuuuuu!.. Valuri de sânge se despleteau pe Copou, până la Universitate, până la Râpa Galbenă, până în Pasajul Unirii, apoi ca un reflux, în carne și iar în jos, pe șina de cale ferată, pe trotuar, prin văzduh, valuri de sânge... Floarea castanilor, galbenă, violacee. Venele statuilor, precum șanțurile pe timpul ploii. Pașii celor care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Carul mare a tăiat șotronul în două, roțile de fier i-au retezat venele, oiștea i-a desfăcut coastele, osia, ca un glonte de lumină, i-a străfulgerat tâmpla. Sângele șotronului se despletea pe Copou la vale, pe lângă Universitate, pe lângă Râpa Galbenă, până în Pasajul Unirii și înapoi, reflux. Câțiva oameni grăbiți culeg bucățile de viață și le așează pe targă ca pe un puzzle, cineva desenează pe asfalt cu o cretă albă... șotronul! Nu-l călcați, vă rog nu-l călcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la punctul de adunare. „Ia să auzim ce ați observat În acest timp?” - ne-a Întrebat căpitanul. Fiecare am prezentat raportul. ― Cum se vede rușii nu prea erau precauți - a remarcat Nicu. Inamicul nu deținea controlul asupra dealului despicat de râpă. Asta se arăta la suprafață, dar noi nu știam care-i adevărul... Așa că trebuia să trecem prin acea crăpătură, ca un duh! Pe urmă, văzând și făcând... Ce ne interesa În mod deosebit era transportul auto al inamicului pe acea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
săreau <comandiriiă În aer dacă nu priponeam Încărcătura cu pumnalul În firul șoselei? Nu prea cred” - a răspuns el. ― Mare meșter și acest Păpădie - a apreciat Nicu. ― Când am simțit că putem să ne continuăm drumul, am pornit să căutăm râpa prin care am venit. Se ghiceau zorile deja și noi eram Încă departe de gârla salvatoare. Am luat-o spre stânga, să găsim drumeagul spre gârlă. Mergeam pe zăpadă neumblată și asta Însemna un mare pericol pentru noi... Deocamdată, nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mama Maranda. ― Nici n-am terminat de vorbit, că uruitul Îndepărtat al unui avion ne-a pus În alertă. Eram noi echipați În costume de camuflaj, dar umbrele noastre și urmele pe zăpadă puteau să ne dea de gol... Până la râpa salvatoare mai era ceva cale. Se vedea gura văii, dar era departe Încă. „Dacă apare avionul, adăpostirea și să nu mișcați nici dintr-un deget!” - a ordonat Toader. ― Mă trec fiori de frică, dragule - i-a șoptit Maria lui Gruia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
plecăm de aici, că dacă ne-a văzut se Întoarce cu ajutoare și ne am găsit beleaua” - și-a spus părerea Toader. Am sărit ca arși și am plecat În pas alergător... Din cauza zăpezii, Înaintam destul de anevoie... Ne gândeam la râpă ca la Sfânta Fecioară. Poate că mai erau vreo două sute de pași până la intrarea pe făgașul gârlei, când tot dinspre soare a apărut un alt avion. Acesta Însă era de vânătoare... Asta Însemna că ne „mirosise” observatorul de pe avionul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]