1,696 matches
-
neputincioși». Și totuși se bucură de viață atât de mult...” Vorbește, cum știm, Prostia, acum despre „acei care se așteaptă la o faimă nemuritoare de pe urma faptului că scot cărți. Toți scriitorii de felul acesta, spune ea, îmi aparțin...” Despre călugări: „...râvnesc totul după o anumită regulă (...). Atâtea noduri să aibă sandala, cingătoarea să aibă culoarea cutare...” Etc. Nu e nevoie să fie călugări. Pot fi și mireni, când sunt și bucureșteni. T nu se duce o dată la biserică fără să se
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
când au puțin liber se adună într-un loc și povestesc întâmplări sau bucurii din cele ce au făcut în zi de sărbătoare. Eu rămân numai cu tine, dragă, și mă înțeleg de minune. Nici nu ne certăm nici nu râvnim la ce e al altuia cum se ceartă unii pe aici. În definitiv, cine mi-ar produce mie mai multă bucurie decât cea care a avut încredere întotdeauna în mine? Sau cui aș putea să spun eu tot ce mă
O scrisoare de dragoste scrisă FIX acum 68 de ani by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18928_a_20253]
-
fiorii iernii mă vor înzăpezi te voi aștepta în serile mai reci în miezul nopții pragul să-mi treci. Drumețule, privesc lumea prin zăbrele și fantoșele mânuite de sfori și curele lumina se pierde prin tenebre în șaluri pofte rebele râvnesc în iatacuri . Drumețule, îți flutură faldurile hlamidei, vântul te duce departe despică cerul și pământul rostesc în gând o rugă și cer iertare îngenunchez pe nemuritoare altare. DRUMEȚULE... IV. Drumețule ,sunt prizonieră în gând, același gând, veșnic flămând, cu durere
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
stătea bine cu auzul, pricepu că se aduc grave acuzații șefului său. - Sigur că nu-i prost! N-ar fi poposit unde-i acum. În apropierea lui se afla Gilda, care, stârnită de vârtejul vorbelor, completă: - În Orientul Mijlociu. Cel care râvnise să ajungă președintele yankeilor bănuia că relațiile dintre fosta ziaristă și ambasadorul itinerant se deterioraseră și se grăbi să-i facă plăcerea. - Nu-și putea amâna afacerile. Ele, înainte de orice! Omul care simulase turmentarea deveni cel mai lucid membru al
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
în lume, totuși niciuna din ele nu este fără sunete înțelese. Dar, daca nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește va fi un străin pentru mine. Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii. De aceea, cine vorbește în altă limbă să se roage să aibă și darul s-o tălmăcească. Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
armonie să se-nchege Prin duritatea ei autodistructivă , E necesară cea mai dură lege... 19. Doctus cum libro (Savant cu cartea) Deștepți, cu har și minte strălucită Se nasc destui, dar prea puțini au parte De aura de lauri mult râvnită De nu devin savanți, totuși, cu carte... 20. Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar și un fir de păr are umbra sa) Diversitatea lumii-i cvasiinfinită, Și-i unic individul prin genomu-i, Ne e până și umbra diferită, Ci
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
ei Laur. Spre turnul de fildeș, (Hai, cântă cobzare!) îi cere castelul și-n piatră și-n floare. Pe vârful pe unde n-ajunge zgripțorul, s-arate Izvanei ce-nalt urcă dorul. Că n-a fost prințesă în zări de-Anatolii râvnindu-i din lespezi crin alb de magnolii. Grădinii de piatră, apus ca tabacul, sculptată-i lumina cu dalta și acul. „Hai, spune-mi domniță ce inima-mi strigă! În land miazănopții și zilei sunt rigă. Dă-mi mâna regină, curat
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei nu frâul, ci-aripi de văpaie. Zi-i: Turnul de fildeș, dorinței semețe, pe soare-l apune cu-atâta frumsețe.” „Dar ea îți ceruse, nu doar giuvaierul, de turn
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
chiar timpul lor se-oprise ca sub descânt de lotuși. „Castel cu turn de fildeș - nici gândului putință, ce mi-ar dori Domnița ca ultimă dorință?” Cea pajurei spre seamăn se-adumbră-ntru tristețe: „Aș vrea în cupa noastră eterna tinerețe. Cândva râvnisem turnul ispitei de-a-mi fi mire, dar azi îmi ești preasusul luminii din privire. La ce folos o turlă cum nu s-a scris în carte când îi lipsește treapta vieții fără moarte? Și ce-i de-o fi crăiasă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
salvat spectacolul. Expertiza de specialitate i-a dat undă verde - avizul favorabil pentru premieră și toate spectacolele care au urmat cu opera „Boris Godunov”. Aplauzele melomanilor i s-au adresat deopotrivă celui care de atunci devenise artistul scenograf Dumitru Popescu, râvnit de-acum și de alte teatre din oraș și nu numai... Semnase pentru o stagiune scenografia pretențioasă la spectacolul „Carmina Burana” de Carl Orff, muzicianul însuși fiind un novator în teatrul liric european. Popescu începuse atunci o colaborare cu talentatul
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
regatul domniei tale, înainte ca tata să prindă de veste, că i-ai încălcat hotarul și ai îndrăznit să-ți urmărești vânatul în Muntele Sacru și cel mai grav și de neiertat lucru în ochii lui ar fi, că îi râvnești fiica! În mânia sa regele te-ar pedepsi cu moarte și eu mă tem pentru viața ta. - Prea frumoasă prințesă Shokuktany crezi oare că viața mea, va mai fi demnă de a fi trăită fără tine? Pentru mine pedeapsa aceasta
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
VÂNTUL ȘI PLOAIA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor ! Chem vântul. El suflă sălbatic, smulgându-mi sărutul. Apoi, îl adaugă ploii să-l cearnă pe tot ce râvnesc. De-l vei primi sau nu, copacii, florile, sau iarba în urmă, vor ști cât te iubesc și-mi vor reaminti că mi-e dor. *** Ciclul ~ Ucenic în alb ~ Referință Bibliografică: Sărută-mi vântul și ploaia / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
SĂRUTĂ-MI VÂNTUL ŞI PLOAIA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384490_a_385819]
-
ca Homer care să o fi popularizat. Ea cultivă vitejia haiducilor care jefuind îmbogățiții vremii împart necăjiților averile dobândite. Totodată cântă eroismul țăranului, îndeosebi a păstorului care singur singurel își paște mioarele pe creste muntoase, împotriva unor hrăpăreți răuvoitor care râvnesc turma. O mitologie pastorală plină de farmec și duioșie. In contrast mitologia gotică are două aspecte. Cântarea nibelungilor cultivă eroi ca acei descriși de Homer care-și apără nu numai Dulcineele de ocazie ci populații întregi năpăstuite, Al doilea val
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
și mari, Adunături de șpringari, La putere se rotesc Și zic că ne cârmuiesc. Partidele cu-artistc har Se unesc majoritar, Frățește împart ciolanul Numai ca să iasă banul. Partidele în opoziție Fac mereu o coaliție, Și cu veto își fac planul Râvnind mai avid ciolanul! Partidele în număr mare Prin vot primesc atestare, Să conducă prin rutină Țara-n drum către ruină! Partidele prinse-n vrie Fac de român bășcălie, Că-i supus și mereu mitic, Blând, fricos, dar mioritic! Referință Bibliografică
MÂNDRIA ŢĂRII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384573_a_385902]
-
să spună nu răului, va reuși să depășească ostacolele spirituale și ispitele de acum. Desigur că tensiunea și presiunea este mare, însă constrângerea diavolului a fost mare întotdeauna. Tânărul trebuie învățat să nu dorească ce are celălalt, adică să nu râvnească la bunurile aproapelui său. Colegul și-a luat mașină, vreau și eu una, cel puțin la fel, celălalt are un anumit computer, vreau și eu unul, cel puțin ca acela. Ei, felu acesta de gândire să știți că îl distruge
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințata de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi aparate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitimă pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
care se comportă teroriștii. Una-două scoatem bazuka! E suficient să ne întoarcem în timp pentru a vedea cum s-a comportat civilizația europeană cu semenii lor de pe planetă. Sunt numai vreo 2.300 de ani de când Alexandru cel Mare a râvnit la bunurile altora, atentând grav la legile de bază ale actualului program Homo sapiens (3). Program tot mai puțin respectat, deși e cunoscut de tot atâtea mii de ani. A trecut timpul și noi, civilizatorii europeni, ne-am impus punctul
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
se găsească unii pe alții oriunde ar fi fost așezați. Asta i a băgat în cap însă ideea că altul are și el nu are, că el are mai puțin și altul mai mult și aproape toți au început să râvnească considerând că ce are altul trebuie să aibă el și ce are el nu trebuie să aibă altul și așa au început să se ia la bătaie pentru umbra unui pom la început, pentru o sămânță găsită pe jos, apoi
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
creat un organism perfect. În plan social influențe arhaice încă măsoară individul și colectivitatea cu forme de manifestare care nu definesc întotdeauna ființa umană ca exemplu ceresc, suprem de evoluție a viului. Încă se fură, încă se minte, se omoară, râvnește, înșală, păcălește. Caracteristici dobândite de ființa umană ca mijloace de adaptare la condițiile existenței. De ce nici știința, nici religia nu pot răspunde la aceste întrebări simple, de ce Viul continuă să își complice existența ? Sunt întrebări care rămân iar răspunsul se
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
ochi, mai rar. Femeia înoată ca o pisică de mare cu aripi fluide adulmecând languros peștele de distracții avid, acum, dinspre viață spre moarte se-nchide mâncând molfăit capul masculului gravid. Apare un alt pătrat, din altă constelație, în timp ce barbatul râvnește la albastrul de sus căruia ar dori să-i dea o altă inclinație, însă nu poate pentru că-i doar un măgar mus. AL DOILEA COȘMAR AL PRIVITORULUI S-a deschis o poartă spre cerul dinlăuntrul tău prin care focurile vremii
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
cel cu floare, Sau să-ți fiu cântecul din nai Vântul ce-adie ca o boare ... Să-ți fiu minunea zilei, vrei, Ce pleoapa tandru ți-o deschide Și din a nopților scântei Să-ți fiu, eu, gândul ce-ți râvni Iubirea? Trăire prinsă-n înălțări, Cireșul alb care o ninge ... Poeme scrise în cântări, Ființa toată îți atinge ... 8 sept 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: SĂ-ȚI FIU ... / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08
SĂ-ȚI FIU ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383838_a_385167]
-
ȘI DESTINUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mereu ascult, iubito, șoaptele-ți din ploaie, picură-n ispite, târându-mă-n șuvoaie. Mă vrăjești și stărui, să-mi calc peste credință, râvnești la trupul meu, mă-mbeți cu-a ta dorință. Adorm cu tine-n gând și mă trezesc în noapte, te mângâi blestemând, crezându-te departe. Visat-am raiu-n tine și-acum să ard în el, eu ți-am lăsat un
VIAȚA ȘI DESTINUL... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383381_a_384710]
-
creat procese imaginare. În București, unul dintre vechii mei prieteni a ajuns la închisoare, cu toate că era total nevinovat. S-au făcut procese în care oameni nevinovați au fost dați afară, închiși, deportați, doar pentru că erau evrei și pentru că alții le râvneau poziția. Eu am cunoscut doar unul, dar au fost zeci, sute de evrei care au avansat, pentru că erau buni, ca apoi să fie dați afară prin procese, pentru că nu puteau să-i dea afară altfel. Au fost lucruri foarte, foarte
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
în adâncurile vrăjite ale unei cărți, dar ne place și să privim dinafara ei, să o cântărim, să reflectăm asupra valorilor ei și să îi fixăm locul cel mai potrivit în biblioteca inimii noastre. O carte bună este un privilegiu râvnit de multă lume, cerut de nestăvilita sete de a trăi emoții izvorâte din frumos și adevăr, de înrâurirea modelatoare de spirit și de etica ce o are asupra noastră. Lectura e o binecuvântare și pentru că are efectul detensionării chiar și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92502_a_93794]
-
de ani. Condeier cultivat, rafinat, cu un spirit inteligent, acid și chiar autoironic, Ion Pena da scrierilor sale concizie și finețe. Antibolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în revistă „Păcală”, al cărei motto era: „Iar cand la Patria Română / Râvnește hidra bolșevica / Nesățioasa și păgâna, / Ia și o armă, că nu strică!” În UNIVERSUL LITERAR, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, UNIVERSUL, Ion Pena era catalogat „Un poet plin, de un talent robust, original și format
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]