1,075 matches
-
Întrezări pe Bonatti, care se zgâia năucit la fața lui, iluminată de acea strălucire. - Lumina lui Dumnezeu! strigă Dante, continuând să se ferească de valul lucitor. Se mișcă... așa cum totul se mișcă! Forma cerurilor, acea Împărăție a drepților atât de râvnită și pentru care nu găsise niciodată cuvintele, se afla acum acolo, În fața lui, plină de strălucirea cea dintâi. În ochii lui Încă orbiți, octogonul desenat de străfulgerări parcă dansa Într-o mișcare supranaturală. - Frederic avea dreptate! strigă el. Astrologul scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cruce pe turn mi-ar construi salahorii ei de doi bani. ,, Credința creștin - ortodoxă, este singura cale spre mântuire deoarece aceasta este cea dreaptă. Spațiul pur al creștinismului dintre Munții Carpați, spațiul nostru mioritic - Grădina Maicii Domnului, a fost mereu râvnită, batjocorită și apoi schingiuită de către cei care au dorit în mod conștient și programat, distrugerea valorilor noastre creștine autentice. Oare ce se întâmplă în sufletele oamenilor și în gândurile celor ce locuiesc în acest mirific spațiu și mai cu seamă
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical înrobește pe loc, pentru toată viața, inimile lui! Este primadonă la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, cunoscută în țară și în lume. Dar, prima grădină în care a înmugurit harul melodic, râvnit și de zei, pentru Mioara Manea Arvunescu este Focșani, vatră de cetate istorică și culturală a României! În „grădina” aceasta, unde a crescut Mioara și s-a format fruct al creației și interpretării artistice muzicale, se sting cu încordarea statică
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
de vis să-mi treacă viața-n fugă! Voi fi cum ți-am promis - a inimii stăpână, Iar tu în cale-mi, prințe, o rază de lumină. În ochii-ți verzi eu fi-voi ca floarea-n primăvară Iar tu râvnitul prinț din visu-mi de fecioară, Noi, doi copii frumoși ținându-ne de mână, Ne vom păstra iubirea, curată să rămână. Cu zâmbetu-ți de jar mereu să mă dezmierzi Să-ți fiu prilej de liniști și-n ochii mei să vezi
NU VREAU SĂ-ȚI FIU O SIMPLĂ AVENTURĂ de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362307_a_363636]
-
de vis să-mi treacă viața-n fugă! Voi fi cum ți-am promis - a inimii stăpână, Iar tu în cale-mi, prințe, o rază de lumină. În ochii-ți verzi eu fi-voi ca floarea-n primăvară Iar tu râvnitul prinț din visu-mi de fecioară, Noi, doi copii frumoși ținându-ne de mână, Ne vom păstra iubirea, curată să rămână. Cu zâmbetu-ți de jar mereu să mă dezmierzi Să-ți fiu prilej de liniști și-n ochii mei să vezi
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
margine de vis să-mi treacă viața-n fugă!Voi fi cum ți-am promis - a inimii stăpână, Iar tu în cale-mi, prințe, o rază de lumină.În ochii-ți verzi eu fi-voi ca floarea-n primăvarăIar tu râvnitul prinț din visu-mi de fecioară,Noi, doi copii frumoși ținându-ne de mână, Ne vom păstra iubirea, curată să rămână.Cu zâmbetu-ți de jar mereu să mă dezmierziSă-ți fiu prilej de liniști și-n ochii mei să veziCum înfloresc
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
oglinzi ce mă-nfioară E casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitate Și răsfoiesc prin cartea cu basmele trăite Semnez aici cu mine, când ea, cu bunătate Întoarce-te, îmi spune, dorințele-ți râvnite Vor fi izbânda-ți vie, iar tu, seninătate! NOSTALGIE Citește mai mult MĂ-NTORC LA PRAGUL DE LEGENDĂMĂ-ntorc din nou, tăcută, la pragul de legendăși cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugăîn visul care poartă comoara mea
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
ploi/ În universul plin de discrepanțe.// Îmi limpezesc plină de dor, privirea/ În nesfârșirea cerului albastru/ Cu ruga sfântă de-a-mi păstra iubirea/ Îmi dărui pace-n sufletul sihastru.// Printre noian de gânduri ce m-apasă/ Caut în mine liniștea râvnită/ Și-n moliciunea ierbii de mătasă/ Mi-afund truditul gând, sunt ostenită// De-atâta zbucium și de umilință.../ Sărut cu-ardoare firicel de floare/ Și mă hrănesc cu muguri de credință/ Lăsând de-o parte orice-ncrâncenare.// Din cânt de frunze
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Și mă hrănesc cu muguri de credință/ Lăsând de-o parte orice-ncrâncenare.// Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire/ Din nuferi gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate”. Caut în mine liniștea râvnită, Oradea, 10 august 2010). Lirica Georgetei Resteman respiră iubire prin toți porii. Și chiar dacă, după spusa poetei, „se-nghesuie în juru-mi atâtea discrepanțe” - ea biruiește pentru că: „sufletul mi-e floare, plin de-al iubirii har// Și-i harăzit să dărui
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
GRECO De-o viață întreagă ne-am certat pe Moarte, gâlceava încâlcind pe amândoi. Nu-i moștenirea mea, frământul Tău de mână? Sau numai cu-mprumut mă-ngădui înapoi? Azi Te-ai mutat albastru de departe și mi-ai lăsat râvnita brazdă-n plus. Ce pot să fac cu toată moartea-ntreagă când ai înfipt în mine șarampoi, iar numai jumătate-s Iisus? Azi Te-ai mutat în necuvânt, departe târziul din Vineri e mare și larg. El stă pe catarg
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
de ... simpatie, rudărie, coterie, veresie, sponci, ochi ... albaștri! P-ăștia din urmă, aproape obligatoriu. De data asta, fără terezie! Cu „măsuri” neortodoxe și care de-atunci au devenit „marcă înregistrată” în mâna unora. În materie de împărțit ... dreptatea cerșită, funcțiile râvnite, pădurea rărită și apoi tăiată fără rânduială și pe „șnăpăneală” în beneficiul proprietarilor de drept sau de ocazie, pământul care prea ne înghesuie dar și (încă) ne suportă, favorurile tânjite ș.a. Cele din urmă, nu prea multe. Bune și-alea
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
-le, Doamne, și ultima ușă. În prag lepăda-vor trupul lor de cenușă Și vor intra ca un abur cu un nimb de lumini, Fără răni sângerânde, fără urme de spini. Ascultă-i, Părinte, eternule Domn, Și dă-le doritul, râvnitul lor somn În liniștea sfântă a grădinii cerești. Prin ierburi vor trece aripi îngerești, Iar jos, pe pământ, când privești iertători, Vei vedea prin celule doar crucile lor. (Eugenia Indreica-Damian, „Rugă pentru cei care au murit în închisori”, p. 614
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cel mai de sus ar fi umilitor. Guvernul, era concluzia la știre, ar putea lua drept punct de reper, în evaluarea „coșului zilnic” mărunțișul din poala ne(fericitei) femei. O, tempora! • Se fac demersuri pentru botezarea liceului din Rucăr. Nașul râvnit? VICTOR SLĂVESCU, fiu al locului, eminența cenușie a științei finanțiste românești din perioada interbelică. Poate de la botez să ne vină mândria de-a fi rucăreni. Că n-am fost oricine și nici preș în spiritualitatea și știința românească. Judecând lucrurile
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
floare de cais... și trupul tău dorit și astăzi mă mai doare cutreierând livezi și dealuri, văile adânci, pădurile pe poale. Mereu m-am înfruptat din stele căzătoare din seară până-n zori, când se topeau în soare, că sânii tăi râvniți nu-i dibuiam niciunde, fiind osândiți să zacă-n margini de coline și zilnic să asude. Se cumpărau din piață ghivecele cu flori pulverizând miresme până sub ‘nalt de nori ca pulpele brumate prin parcuri și pe străzi, ca sprintenii
AH, IUBITA MEA FLOARE! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360989_a_362318]
-
oraș și în timpul nopții precum în cursul zilei, dar noi am preferat ca în timpul nopților să ne recuperăm forțele pentru orele de alergătură din cursul zilelor petrecute în mijlocul vienezilor. CONCERTUL Nu mai aveam răbdare până să ajungem la cel mai râvnit concert din lume și ne picurau în urechi sunetele orchestrei pentru care străbătusem atâtea mii de kilometri, cu atâta oboseală, cheltuială și un oarecare risc adus de iarna acestui an, gata să întoarcă lumea pe dos pe pământul canadian. Peste
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
sfâșie între ele etc. Și ce-i mai important aici este că presiunea timpului a fost definitiv învinsă: „Petrecând vreme uitată/ Într-atâta frumusețe,/ Fața lui, înnobilată/ Scânteia de tinerețe,/ Semn că timpului măsură/ îi găsise...și...dovadă/ Că-n râvnita aventură/ Îi fusese dat să șadă” (p.58). Cele trei zâne, dintre care cea mai mică îi va deveni soție, locuiau aici de la începutul lumii. E o oază unde uitarea îl face fericit. Fericirea, individuală sau colectivă, n-are însă
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
Pe unde gînd profan nu trece Și n-ai de nici o grijă parte: Hai, suflete, cît mai departe, Pămîntu-n noapte să se-nece! Să ne-avîntăm în infinit... Sondînd superbă înălțime Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei infinit, Uita-vom sumbră adîncime. Osuflet, duh ales și pur, Săltînd din pămînteasca țină, Să-ți rupi cătuși de vizuina; Deci, lasă-ți corpul, beci obscur, Și vino în eternul pur, Să facem baie în lumina. O
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
trupul unui nor. Tu taci și treci pe-aceeași veche-alee Deși de alb ți-e sufletul flămând Nu vezi pridvorul nins cu azalee Când lăcrimează-amurgul peste gând. ÎNSÂNGERAT AMURG Sărută marea țărmu-ncins de-arșiță Talazurile-i amuțesc pe stânci Tărâm râvnit de zei - o insuliță - Retortă a tăcerilor adânci. Îți simt suflarea rătăcită-n mine Pe buze sarea ta săpându-și vad Însângerat amurg... și seara vine Cu trena prinsă-ntr-un inel de jad Un orizont pictat de curcubeie Încet
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
general, furturile și violențele)”, iar „o teorie generală a deviației nu este suficientă pentru explicarea specificității crimei în calitate de comportament sesizat de drept. În ultima sa formă, sociologia specializată încearcă să se limiteze la o simplă teorie a oportunităților: orice țintă râvnită și slab protejată își găsește întotdeauna agresorul, cu alte cuvinte ocazia îl face pe hoț.”[8] Un drog precum tik s-a dovedit a avea puteri malefice, criminale. Dacă iau „în lucru” un organism și un psihic slabe, predispuse la
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
pare în alb învăluită, viața ce-a trăit în puritate un suflet ca de înger fără de păcate de n-ar fi blasfemie aș jura, să știi, că îngerii n-au aripi ci sunt ființe vii și viața-i veșnicia mult râvnită. 16. Amor aprins ... Când tainic gura ta cobori pe pleoape parfumul pielii tale înflorește și carnea mea pe loc o amețește trezindu-mă din somnul meu pe ape. Tu ești șireată, nu rostești o vorbă doar trupul tău din haine
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
care a unit sufletele lor îndepărtate de țară, le-a făcut necazurile mai ușor de trecut și totodată, bucuriile vieții să fie savurate la maxim... De la „cloșar” - la inginer! Chiar dacă vântul libertății i-a purtat în barca vieții spre mult râvnitul Vest, n-a fost ușor pentru niciunul dintre emigranții români în vremurile acelea. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la „integrare” nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
cele ale lui Spiro Panu, negustor de pergament adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de mătase Caraiani și Zecca, ce au adăpostit în subsolurile lor aurul mult râvnit de turci al fostului Domn Constantin Brâncoveanu. Jupân Manu Apostolu, ca mare om de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
scrum Rămâne-le-n urmă, regrete târzii... Iluzii și taine în stele ascunse Pribege prin spații mereu insipide Molitve de gânduri și vise pătrunse De-aceleași simțiri, ce efemeride! Caline, pândind în zadar în eter S-apară din nouri seninul râvnit Se sting ca steluțele-n zori și pe cer Văd dâre din sufletul lor răvășit. Privesc uluită scenariul trist În vița de vie zăresc aguride În colț, la o masă, același artist Se miră zâmbind: ce efemeride! Limassol, Cyprus 24
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
clasele gimnaziale. Niciodată nu va uita cum unii dintre copii râdeau de el, că este fiul lui tanti Gheorghița, femeia de serviciu, de aici a pornit și ambiția sa ca la terminarea cursurilor gimnaziale, să se înscrie la cel mai râvnit liceu din capitală chiar dacă trebuia să traverseze zilnic Bucureștiul să ajungă la școală și acest lucru i-a reușit cu brio. A învățat carte în ciuda lipsurilor materiale, terminând numai cu medii mari, iar la examenul de admitere în liceu a
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
priveliște unică a răsăritului. În fiecare dimineață, “câinele deșteptător” din amintirea mea, mă trezea. Cerul era roșiatic la 6,21...iar la 6,26 tot globul sângeriu era pe buza mării. Niciodată nu m-am gândit cât de puțin durează râvnitul răsărit de soare, la mare. De ce ne plac lucrurile efemere? E răsăritul un fapt efemer? Raportat la durata zilei...poate. Dar în ziua următoare, e la fel...și peste 10 și peste 100...1000 de ani. Mă gândesc la Bibi
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]