2,262 matches
-
cu bătăi și înfometări ori de câte ori se ivea prilejul... Că doar el era chiaburul nr.1 din toată herghelia de gloabe bătute de vânt a cooperativei. Noroc că rasa lui nu-i pretențioasă și că el este un exemplar numai vână, răbdător ca și oamenii locului. * * * Mult s-a bucurat grăjdarul Gheo când la colectivă s-a înființat abatorul de cai, mai bine spus, un cotlon de căsăpire a acestor animale nevinovate, într-un colț mai dosnic al ogrăzii, sub două sălcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aprobe propunerea, dar până la urmă tot lui Gheo i-a dat dreptate. Păcat, mare păcat! Că așa cal blând și cuminte nici că s-a aflat în gospodăria noastră... a ținut să adauge un mulgător. Și vânjos, și vârtos, și răbdător... Vedeți voi... ceilalți cai au ajuns ca niște gloabe, de le plângi de milă, în doar câteva luni... Numai piele și os... Asta a mai rămas din bietele animale! În timp ce Roibu... Da, da! Doar că lui Roibu cumătru Bas îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de genunchi, ca tinerii la hora satului. Că animalele, de le pui la frământat, amețesc de duhoare și cad în bot, și nu le mai ridici nici cu escavatorul; în timp ce oamenii rezistă, că omu-i mai tare decât boul și mai răbdător. Tu să știi că ai dreptate, bre Tăloi! Că eu am fost de două ori prin părțile voastre acum câțiva ani, pe timp de vară și de iarnă, exact când se fabricau și când ardeau în plită turtele de tizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de fel de chestii. Sora ei este văduva lui Alex. Lovitura căzu destul de bine asupra lui. Tot avea de gând să facă ceea ce trebuia. Îi mulțumi Flaviei și plecă imediat în oraș. Odată ajuns, opri mașina în fața clădirii și așteptă răbdător să coboare Amanda. Cum bănui, ea-și urmă itinerarul obișnuit, oprind pentru masă la restaurantul chinezesc, restaurant aflat la deal. Își lăsă mașina la vale și urcă într-a Amandei. Nu dură prea mult și apăru și ea. Cum stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mi se citește frică( și plăcere), tresar, și el, citindu-mă, îmi spune: Acum te voi săruta, e bine? O.K., spun, tot temătoare. Iar el nu mai stă să răspund, întrucât deja are permisiunea mea, și mă sărută. Întâi răbdător, cu o mângâiere, apoi din ce în ce mai dulce și mai intim. Și ne uităm în ochi. Se cere o îmbrățișare, pe care el știe să o dea. Ușor, cu jind, cu drag și finețe. · Coborând în Angkor, porțile mi se deschid zâmbitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fost tot timpul împreună, obișnuiți unul cu altul, pe când voi ați stat mai mult separați, de aceea mă gândesc că Matei fie a fost repezit, fie a fost stânjenit. Stânjenită am fost eu. El a fost atât de atent, de răbdător cu mine, atât de tandru, încât ne-am dăruit unul altuia cu toată dragostea, simțindu-ne fericiți, împliniți. Mă bucur pentru voi. Acum nu veți mai pleca unul de lângă celălalt. Doctoratul l-ai luat. Nu vei mai merge în Germania
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pierdută, mâna lui o ajută și, strecurată între genunchii crispați, o desface puțin, apoi puțin mai mult, atât cât să se ghicească, în dulcea penumbră a coapselor subțiri, linia slipului satinat. Mânuind un pistol cu apă, bărbatul, după ce îi explică, răbdător ca atunci când vorbești cu un copil, că nu e nimic periculos, va simți doar puțin rece, să se lase deci, să nu se mai apere, iar ea chicotește, deja înfrântă "nu, nu, nu-mi place; vă rog, nu-mi faceți
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
deci împlinirea legii" (Rom., 13, 8-10). Iată contribuția specific creștină la etica mondială. Sfântul Pavel a exprimat puterea concretă a iubirii în prima Epistolă către comunitatea din Corint, într-un mod ce își păstrează până azi întreaga valoare: "Dragostea este răbdătoare, Dragostea este binevoitoare, Nu invidiază, Nu se laudă, Nu se umflă de mândrie, Nu este lipsită de respect, Nu umblă după ale sale, Nu se supără, Nu ține socoteală de rău, Nu se bucură de nedreptate, Dar se desfată de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
face echilibrați. Responsabilitatea fără dragoste ne face nechibzuiți; Responsabilitatea exercitată în iubire ne face prudenți. Dreptatea fără dragoste ne face duri; Dreptatea practicată în dragoste ne face conștiincioși. Educația fără dragoste ne face contradictorii; Educația practicată în dragoste ne face răbdători. Înțelepciunea fără dragoste ne face vicleni; Înțelepciunea exercitată în dragoste ne face înțelegători. Politețea fără dragoste ne face ipocriți; Politețea exercitată în dragoste ne face buni. Ordinea fără dragoste ne face meschini; Ordinea exercitată în dragoste ne face mărinimoși. Competența
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noastre, "vânduți" străinilor etc. etc. Iar de nu se pocăiesc și nici se-nduplecă a pricepe "stilul nou", atunci credincioșii (?) preoți, dați "pe înnoire", dărâmă bisericile adevăraților ortodocși în care au slujit tot ei până mai anii trecuți; sfarmă crucea răbdătorului Christos, în care ei nu mai cred de mult și frâng spinările bieților oameni pașnici, cu ajutorul și puștile jandarmilor, care de multe ori sunt mai miloși, decât sutanele negre și misterioase. Oamenii neputincioși recurg totdeauna la minciună, când simt, că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care nu reînsuflețește culorile șterse, care nu se străduiește, reconstituind continuumul material al suportului, să ofere unei repetări posibile unitatea plastică vie a compoziției; ci, s-ar putea spune, care face exact contrariul: care doboară și suprimă orbește ceea ce generații răbdătoare de admiratori, de meșteșugari și de artiști au făcut pentru a-i da capodoperei desăvârșirea frumuseții și semnificației sale. Iată o formă nouă de barbarie, care nu mai are la bază ignoranța și sărăcia, jaful și dorința de a poseda
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să-și șoptească vorbe dulci... Întorcându-mă acasă, mi s-a năzărit Începutul unui sonet: Veni Wales, pe infantă s-o pețească, năzuind la mâna ei regească, biet leopard neștiind că pentru-acel odor nu Îndrăzneț se cade-a fi, ci răbdător. Cum ți se pare? Álvaro de la Marca Îl privi Întrebător pe Alatriste, care abia dacă zâmbea, amuzat și prudent, ferindu-se să se pronunțe. Bun, recunosc, nu-s Lope, pe legea mea. Și-mi Închipui că și amicul tău, Quevedo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
urcând În vehicul și plecând cu toții. Treaba aceea nu mi-a plăcut defel fiindcă nu știam cine și câți erau Înăuntru. Să mă apropii nu se putea, căci riscam la sigur să fiu prins. Așa că, plin de gânduri negre, Însă răbdător cum trebuie să fie - l-am auzit spunând asta chiar pe căpitan - un adevărat războinic, m-am sprijinit cu spatele de zid până m-am confundat cu el și cu Întunericul și m-am pus pe așteptat. Recunosc că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
blaturi pentru icoane sau pânze gata pregătite. Își aduse aminte, cu nostalgie, de prima ei expoziție de pictură. Fusese un adevărat succes, prieteni, critici, ziariști, toată lumea era entuziasmată. Era înconjurată de ziariști și îl zărise pe Liviu, care se retrăsese răbdător întrun colț, în fața unei picturi reprezentând un înger, pe care o rugase să nu o vândă, căci o dorea el, voia să o păstreze acasă, pentru biroul lui. Liviu o ajutase foarte mult în pregătirea expoziției și la vernisaj făcuse
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cartea despre America. A trecut și decembrie; jumătate din ianuarie. Despre lupii albi se vorbea tot mai rar. Mulți târgoveți și uitaseră. Aveau altă grijă: vulpile; în marginea de miazănoapte a așezării apăruseră o mulțime. Zeci. Peste o sută, socoteau, răbdători, unii. De unde? Speriate, alergând de colo-colo pe zăpada înghețată, erau vânate cu ciomagul, fugărite cu câinii și prinse; cele scăpate se întorceau cuprinse de o spaimă și mai mare. Cineva prorocise lupi albi și când colo!... Târgoveții crăpau de râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
momente, o dezvăluise echipei. În fiecare sală, spectatorii - după primul sfert de oră - au însoțit proiecția cu fluierături și cu strigăte de nemulțumire, pentru ca, pe măsura scurgerii timpului, mai toți să plece. Cei rămași, interesați ori poate doar ceva mai răbdători, au fost, până la urmă, dacă nu complet dezamăgiți, oricum, derutați... La scurtă vreme însă, lucrurile s-au schimbat. Un studiou central de televiziune a inclus filmul într-unul din programele sale sub un titlu nou - Drumul pierzaniei -, făcându-i, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
desăvîrșește o asemenea operă! Ascultînd-o, devii tu însuți un fel de Ťcapodoperăť. Într-adevăr, de cîte ori am ascultat Carmen, mi s-a părut că devin mai filozof, un mai bun filozof decît îmi par de obicei: ajuns atît de răbdător, de fericit, de hindus, de sedentar... Să reziști nemișcat timp de cinci ore, iată o primă etapă spre sfințenie! Mi-e oare îngăduit să spun că sunetul orchestral al lui Bizet este aproape singurul pe care-l mai suport?" (p.
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
tineť, răspunse el galeș./ Ce-i aia? Se răsti Frida, presimțind ceva sarcastic în moliciune vocii interlocutorului. Adică ce faceți acolo?/ - Armament" (p. 31). Personajul nu-și pierde însă speranța și își continuă această viață în ficțiune sub privirile foarte răbdătoarei Tina. La fel ca personajele lui Almodovar, eroii Alexandrei Târziu au identități incerte, ascund secrete care o dată revelate aruncă o lumină nouă asupra întâmplărilor cărții. Nimic nu este ceea ce pare să fie, totul este rodul unor jocuri ale hazardului, combinat
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
bunicului David Creangă și în fraza "mamaiei" din tren: cînd vom avea nevoie de "oarecare mîngîiere" și cînd vom refuza să înnebunim și să fim "numai așa, o vacă de muls pentru fiecare", vom regăsi, poate, cărțile: ele așteaptă cuminți, răbdătoare, voluptuoase, atingerea mîinii care să le scoată din raft și a ochilor care să le dea viață.
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
o frază care spune totul și nimic: "...Sânziene, murmură Monica silabele tremurătoare de soare ca un vers uitat de albine pe buzele copiilor." (p. 21). Prezențe blajine, care nu sînt de-adevăr, ca a bunicii Monicăi, în odăi cu ochelari răbdători, și cu mirosuri din cuhniile lui Pillat, umplu casa Deleanu. Șiruri de obiecte învechite, tocite fidel, deodată cu stăpînii lor, detalii umplînd aerul dulce, amestec peste poate de etichetă și confort, al cămărilor bătrînești. Teodoreanu insistă, pe pagini întregi, pe
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
oameni. Din fericire aveam echipamentul de cățărat cu noi, frânghii și am făcut ce am putut". El își amintește de o femeie cu părul blond care s-a lovit la spate: "I-am spus că trebuie să aștepte, să fie răbdătoare și că totul va fi bine. Mi-a dat mâna și am stat împreună câteva minute până doctorul a ajutat altă persoană mai grav rănită. Și apoi au reușit să o transporte și acel moment m-a emoționat tare. Un
Accident Muntenegru: Mărturii cutremurătoare ale salvatorilor alpiniști by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78323_a_79648]
-
Buzura, personajul central este implicat în evenimente, dar ia și o anumită distanță față de ele, analizându-le și evaluându-le într-o grilă morală. Nu mai puțin, el se încarcă de istoriile trăite de alții, istorii pe care le ascultă răbdător sau le reconstituie cu minuție documentară. Diferența relevantă față de alte contexte epice este că, aici, protagonistul își simte acut apropierea sfârșitului. E tema obsedantă din Raport asupra singurătății. Uzat de boli, cu un organism aproape ruinat, cu reacții lente și
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
știu că nimic nu 1e mai poate periclita victoria. Pînă la acea clipă preferă întunericul, anonimatul. Pe ascuns, în tăcere, stau la pîndă, atenți la orice tresărire, care i-ar putea demasca. E vreme a în care acumulează, umili și răbdători, energiile, pregătesc manevrele învăluirii care precede erupția.Un cititor avizat bănuie de îndată că mă refer la proza lui N.Breban. Despre această tac-tică de disimulare am discutat pe larg. Am examinat concepția narativă a lui N.Breban. Nu m-
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
numărul gradelor. De la bere, care se menține clamoroasă, până la whisky, care validează civilitatea frustă, mutația e sesizabilă cu ochiul liber. Adică, pe de-o parte: "Berea lenevoasă și cronofagă, dialogica și caragialiana bere, revelân-du-și natura transalimentară doar inițiaților suficient de răbdători și cu îndelungi ani de ucenicie, întrucât supa de hamei se transformă în alcool propriu-zis numai după vidarea primei duzini de recipiente, mizând deci nu pe ingerarea intensivă și abruptă a alcoolului concentrat, ci pe asimilarea lentă și în doze
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
fi cea mai mare nefericire a mea: Oh, sunt atât de multe, încât chiar nu vreau să le rostesc! (Proust: Să nu le fi cunoscut pe mama și bunica.) Ce-ați vrea să fiți? Nimic altceva decât sunt. Poate mai răbdător, mai înțelegător, mai puțin egoist. (Proust: Eu însumi, așa cum m-ar vrea oamenii pe care-i admir.) Țara în care-aș vrea să trăiesc: România - cu condiția să petrec șase luni pe an la New York, și șase la Paris! (Proust
Ați completat vreodată chestionarul lui Proust? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7170_a_8495]