5,384 matches
-
Lionel. E ud leoarcă și lasă urme de mâl din râul Maine peste tot pe unde calcă. Cele trei moștenitoare sunt stupefiate: n-au văzut până acum un notar intrat la apă. — Dumnezeule, Lionel, ce s-a-ntâmplat? Să nu răcești. Cum îndoliatele știau că prenumele notarului era Marcel, nu Lionel, se liniștesc, dar tot nu-și explică apariția naufragiatului. Lionel mai face un pas până în mijlocul camerei și se oprește. Își stoarce poalele hainei pe covorul persan achiziționat de domnul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
unde să stăm, bunicii mei de pe tată le-au oferit părințiilor mei două camere. Locuiam Într-un cartier mărginaș din [...], unde erau foarte mulți țigani... Încă mai sunt. Nu aveam cine știe ce condiții,... adică... aveam sobe pentru care trebuiau lemne, se răcea foarte repede În casă, era foarte greu, multă chinuială... Se făcea igrasie pe pereți... În fine, cu timpul ei au Început să se chinuie Într-un fel ca să facă casa... și de asta de mic copil mi-au lipsit multe
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ocupi de miezul fierbinte-fluid al pământului, pe care îl acoperi cu o crustă de magme bazaltice, să nu frigă la tălpi, îmbini cum te pricepi mai bine plăcile tectonice, ca faianța la baie, uzina suflețelului tău scoate aburi care se răcesc pe cer și apar oceane și lacuri mari, din pământ apar singuri munții, chestiune de personalitate a proaspetei tale creații, aceștia înțeapă cu piscurile lor colțu roase cerul, și din ei încep să susure izvoare, câmpia, iată, s-a în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
bine și mult, ele vor putea să te ducă departe, unde ai tu nevoie să ajungi, te vor trece liniștit munții, te vor apropia de ființa iubită, pune-ți pe guriță rotocolul de lână croșetat de bunica eta, să nu răcești, pune rotocolul de lână la guriță și în jurul gâtului tău și lasă-te tras agale de vulpi. calcul, alegere nouă în al doilea loc: vrăjitoarele rele sunt acum indignate și au început să te caute, ai grijă cum te camuflezi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu URSS pentru preluarea conducerii statelor comuniste și pentru influențarea statelor nealiniate, din grupul cărora făcea parte și Iugoslavia. Ca rezultat al acestor inițiative și a stabilirii unor astfel de legături cu Chină și Iugoslavia, relațiile bilaterale româno-ruse s-au răcit tot mai mult, făcându-se loc unei situații încordate în plan bilateral pe linia Moscova-București. Acesta era contextul ce caracteriza relațiile dintre țările CAER și se poate vedea lupta dusă de RPR pentru obținerea independenței energetice, aceasta fiind o premisă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
știu ei, săracii? Îndata mare culeg de pe unde apucă și bagă în gură tot ce le cade la îndemână... Mie nu mi s-ar fi putut întâmpla una ca asta! Să fi avut eu câțiva în grijă... MAVRICHIE: Geaba-ți răcești gura, Sisoe, că nu capeți nici un degețel de binecredincios, dară-mi-te unul întreg... Fiecare primește potrivit cu rangul și cu vrednicia sa. Unul din cei mari poate să aibă sub oblăduire câteva sute. Altul, mai mic, zece-cinsprezece. Și tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
privirile lor a înțeles că Vrăbioi a vorbit, Vrăbioi a auzit... După ce a primit acest răspuns tăcut, dar încurajator, din partea oamenilor, i-a vorbit individului. Din partea mea, poți să stai în primărie cât poftești, dar trebuie să știi că îți răcești gura degeaba . Și să zici bogdaproste că nu te-au pus sătenii pe fugă. Mai vedem noi cine are dreptate - a răspuns cu scrâșnet intrusul, ieșind cu coada între picioare. Du-te învârtindu-te și să vii când te-om
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mai bem o gură de apă și pe urmă ne-om târâi până acasă... abia îmi mai mișc picioarele iestea umflate. Uite în ce hal m-o adus blestemații iștia de bolșăvici! Luceafărul mamei lor! Nu mai înjura, Petrache. Îți răcești gura degeaba. Pe aiștia nu-i poți da jos decât cu pușca. Cu vorba nici gând... Uite-te la mine. Eu îs mai breaz? Am noroc de ciomagul ista din mână, că altfel... Au pornit călcând anevoie prin colbul șleahului
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
avu impresia că o femeie care intrase pe aleia dintre blocuri ar fi Ema, dar se înșelase. După un timp, care i se păru Ginei deosebit de lung, soneria curmă așteptarea. Îi deschise larg ușa și o mustră dulce: S-a răcit și mama cafelei, draga mea, pe unde umbli? Stai așa, nu e cazul să te alertezi. Eram la tine la fix, dar pe când treceam prin piață, în hală tocmai venise pește proaspăt! Știi, eu după pește!... Mori! Nu-mi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
din casa lor? Simona își cumpărase și ea un reșou ca toți muritorii de rând. Îl întrebuința pentru gătit, dar folosința de bază era să ridice cu câteva grade căldura din garsonieră pentru ca micuțul ei, înfofolit în așternuturi, să nu răcească. Toate diminețile Simona și le petrecea cu băiețelul. Îl îmbrăca gros, îl hrănea, se juca un timp cu el, ca în preajma plecării ei la școală să-l așeze în pat pentru somnul de după amiază. Improviza cântece din care nu lipsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
deși a cunoscut bine situația în care mă aflu, nu m-a lăsat să fiu sfâșiat de hiene. E un lucru extraordinar să găsești un Om în jungla asta în care trăim. Hai, ia o gură de cafea că se răcește, mai spuse Geo, prefirând un zâmbet în care se putea desluși bunăvoință și curtoazie colegială. E rândul meu să-ți mărturisesc că intenționam de mai mult timp să te întâlnesc dar, ba ai fost plecat la un congres internațional, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
semnul că firul de ață al vieții se subțiase până într-atât, încă se rupsese. S-a stins părintele tău, se adresă Nana Floarea Monei, și se grăbi să-i pună o lumânare aprinsă în mâna care avea să se răcească în curând. Privindu-l încă o dată, aceasta spuse: ,,a plecat!"... bietul de el... ,,a plecat!" Apoi, luându-l ușurel pe băiețel de mână, îl scoase din încăpere. Din prag, mai adăugă: oooo, și cât te-a mai așteptat, cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
candele care au vegheat să nu li se termine undelemnul niciodată, pentru că știau, că de lumina lor depindea viața sau moartea noastră. Aceste două candele au luminat pașii mei din fragedă copilărie până acum, au încălzit sufletul meu atunci când se răcea, au topit sloiul de gheață, atunci când reușise să-mi cuprindă inima, făcând-o nesimțitoare. Ei au fost Dragoste și Iertare. Au fost bucuria sinceră pentru succesul meu și suferința sinceră pentru căderea mea. Doar ei s-au rugat și au
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Așa și zise, că fusese la colegul său de grădiniță. L-am certat bine pentru fapta lui și el îmi promisese că nu va mai face. Când se facu ora de culcare, copilul începu să se simtă rău. Bănuiam că răcise, deoarece ieșise îmbrăcat ușor. I-am dat câteva pastile contra răcelii și părea că se liniștise. Îi zisesem soțului să se culce, pentru că el muncea și avea nevoie să se odihnească, iar eu voi rămâne cu copiii în acea noapte
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu pe cineva din cei ai casei mele... Peste o oră și jumătate, veni soțul, îmi zise să mă liniștesc că pericolul trecuse. La spital i se făcuse niște injecții, după care copilul adormi. Medicul îi spuse soțului că micuțul răcise așa de tare, încât organismul lui nu putea suporta durerea ce o avea. Îl întrebă unde răcise copilul așa de tare. Ce putea să-i răspundă? Nu avea nici el habar de unde și cum. Ne liniștisem și ne culcasem pentru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să mă liniștesc că pericolul trecuse. La spital i se făcuse niște injecții, după care copilul adormi. Medicul îi spuse soțului că micuțul răcise așa de tare, încât organismul lui nu putea suporta durerea ce o avea. Îl întrebă unde răcise copilul așa de tare. Ce putea să-i răspundă? Nu avea nici el habar de unde și cum. Ne liniștisem și ne culcasem pentru a ne odihni, căci până se făcea de ziuă mai era puțin. Dimineața, ne-am trezit și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
candele care au vegheat să nu li se termine undelemnul niciodată, pentru că știau, că de lumina lor depindea viața sau moartea noastră. Aceste două candele au luminat pașii mei din fragedă copilărie până acum, au încălzit sufletul meu atunci când se răcea, au topit sloiul de gheață, atunci când reușise să-mi cuprindă inima, făcând-o nesimțitoare. Ei au fost Dragoste și Iertare. Au fost bucuria sinceră pentru succesul meu și suferința sinceră pentru căderea mea. Doar ei s-au rugat și au
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
candele care au vegheat să nu li se termine undelemnul niciodată, pentru că știau, că de lumina lor depindea viața sau moartea noastră. Aceste două candele au luminat pașii mei din fragedă copilărie până acum, au încălzit sufletul meu atunci când se răcea, au topit sloiul de gheață, atunci când reușise să-mi cuprindă inima, făcând-o nesimțitoare. Ei au fost Dragoste și Iertare. Au fost bucuria sinceră pentru succesul meu și suferința sinceră pentru căderea mea. Doar ei s-au rugat și au
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Copiii erau mai tot timpul plecați, hotărât lucru, s-a îngropat într-un cavou. Se furișează în vârful picioarelor ca să nu afle ceilalți că a sosit. Nu are energie să afle și astăzi că e de vină pentru că s-a răcit mâncarea, e de vină că s-a rupt un scaun, e de vină că are alergie, că e bolnavă, că e palidă, că e, are toate cusururile din lume, pentru că, "nu știe decât să cânte toată ziua la vioară", aude
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
înghețata topită și scursă între degetele ei. — ți-am luat de ciocolată. Știu că nu-ți place vanilia. Mușcam cu poftă din înghețată ca să ajung la cornet înainte să-mi curgă și mie între degete. Era dulce și fină, îmi răci rapid cerul gurii și coloră dinții și buzele maro. Un șervețel de hârtie îmi șterse colțul gurii în timp ce eu vorbeam întruna despre viitorul nostru și al lui Ovi și nu am băgat de seamă că șervețelul îmi întinsese rujul peste
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
incapacitate de plată. Ca să poată ieși la liman i-a cerut concubinei să-și vândă apartamentul. Evident, și pe bună dreptate, aceasta a refuzat. De aici - marele război! și ziua și noptatea. Permanent! Ceva de nesuportat. Copilul împlinise opt luni. Răcise. Mama nu voia să-i dea apă de chiuvetă ci, l-a rugat, pe concubin, să coboare până jos, la parter, pentru a cumpăra o sticlă cu apă minerală, plată. El a întors către ea niște priviri de om turbat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sfintei Românii - strălucea, pe văioaga dinspre pădure, incitând la gândire profundă și dragoste strămoșească. Moș Costache, bătrân și frumos ca un stăpânitor de mulțimi, pe tron, chema, în stânga și în dreapta: urșii! Au sosit urșii. Veniți repede; anunțați-vă, că se răcește de tot, brânza. Hai, copii, veniți la urșii moșului. Luați. Spuneți bogdaproste și mâncați. Să fie în sănătatea mea! Nu doar copiilor erau adresate repetatele chemări, ale lui Moș Costache Enescu, moșier, tată al vestitului muzicolog de mai târziu, George
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-și maseze ușurel grumazul. Constată: "Mamă, ce-am amorțit". Frisonă ușor: "Și s-a lăsat și frigu', al dracu'. Trebuia să mă bag înăuntru, la căldurică". Strănută vârtos de câteva ori, apoi își trase zgomotos nasul, mârâind: Acu' poate și răcesc..." Intră în odaie și aprinse becul ce lumina cât de cât curtea interioară. Aruncă o privire asiguratorie în jur, pregătindu-se să se culce din nou. Abia atunci zări bidoanele răsturnate lângă canal. Înlemni cu ochii holbați la ele. Când
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
păhărel pe gât, îl încondeie din nou cu privirile mult mai decât lipicioase, arătându-i desuurile frumos împachetate pe căpătâiul de lângă perete al dormezei: Cum o să plec așa, goală pe dedesubt, acasă, scumpul meu soț? Nu te gândești că pot răci? Prefăcându-se că nu ar fi auzit replica aceasta cu atât mai deșănțată, cu cât el, Sima era sigur că soția lui nu putea și nu poate fi o femeie ușoară, se sculă și ieși împreună cu Ilea. Ha, ha, ha
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe acest pisc al tentației de a risca, fusese chiar fata pictorului Bogdan. În fracțiuni de secundă, în timp ce-i povesteam de-a fir-a-păr tot, ca mamei mele, mă gândeam cum urma să reacționeze Relia în următoarele zile, cum se vor răci cu siguranță relațiile noastre și ceea ce va rămâne din noi poate va fi doar o simplă iubire. Platonică. Folosind însă empatia cu o deosebită originalitate, adică fără a o afișa și fără a epata cu ea, Relia dădea de înțeles
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]