20,576 matches
-
mortului, se îmbrăcase cu îngrijire și netulburată se dusese la comisarul de poliție să ceară să ia măsuri pentru ridicarea leșului"8, dar din punctul nostru de vedere comparația cu figura Iuditei, în contrast cu cea a Evei, are în cazul acesta rădăcini nu în Sfintele Scripturi, ci exclusiv în acel tărâm decadent al putreziciunii din care a încolțit floarea veștejită și sclipitoare a lui Mateiu Caragiale. Rașelica nu are nimic din evreica văduvă care îl seduce și apoi îl ucide pe Olofern
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
m-am îndreptat spre conturul vag al unui tufiș din stînga mea, de unde părea să vină sunetul. Acum totul era tăcut. M-am aplecat și am inceput sa pipai orbește pe sub tufiș. Mi-am prins mîinile într-o încîlceala de rădăcini, tulpini și țepușe, peste care se așternuseră frunze uscate. Deodată, degetele mele au apucat ceea ce părea a fi țesătura grosolană a unei haine, acoperită cu o substanță lipicioasa. Era sînge. O clipă mai tîrziu, am zărit conturul unui trup omenesc
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
stilistic vorbind, scrisul Ioanei Pârvulescu are certe valențe simpatetice. Așa se face că la sfîrșitul lecturii cititorul are nu doar o foarte clară idee despre realitatea politică, socială, culturală, economică a Bucureștiului interbelic, dar și sufletul plin de emoția descoperirii rădăcinilor, a legăturilor secrete care leagă viața locuitorilor de ieri ai orașului cu cea a celor de azi. Aceasta este marea revelație a autoarei care se transmite intactă și cititorilor cărții. Impresia celui care citește cartea Ioanei Pârvulescu este aceea că
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
tulburată de alte preocupări decît aceea de a scrie romanul, pe care editura voia să mi-l publice. Aflasem că și Hortensia-Papadat Bengescu avea obiceiul să se retragă la o pensiune din Brașov pentru desăvîrșirea celui mai recent roman intitulat Rădăcini la care scria. Întîmplarea a făcut să mă trezesc într-o pensiune ai cărei proprietari la ceasul acela erau în vacanță. Clădirea pensiunii care vara atrăgea multă lume, acum, în pragul toamnei, rămăsese pustie de vizitatori. M-am trezit într-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
este analizat îndeaproape, accentul căzând asupra felului în care se răsfrâng în opera eminesciană momentele esențiale ale culturii italiene, de la antichitatea romană până la romantismul italian reprezentat de Leopardi. Viziunea politică a lui Eminescu apare și ea confruntată cu "reperul italian", rădăcinile comune și similaritățile istorice dintre cele două țări făcând această pendulare între spațiul românesc și cel italic una firească. În finalul volumului este studiat un caz de epigonism literar: este vorba de Arturo Graf, profesor de litere la Universitatea din
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
o pajiște verde." (alchimie). Alteori o senzație de pace cosmică însoțește panteismul sau simpla contemplare a naturii: "Să fiu aici/ liniștită/ ca acest copac/ încremenit/ sub soarele verii/ să mă amețesc încet, încet/ bând seva groasă/ care-mi vine/ prin rădăcini/ de negru și verde veșmânt." Temele pe care le-aș numi ale femeii, precum bătrânețea, fecunditatea sau moartea, la Irina Mavrodin au interpretări enigmatice, și proiectează asupra acestor teme o lumină crepusculară, de revelație criptică: " frumos mai este chipul femeii
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
pînă să încetez să mai rîgîi după rugăciunea de seară ca după un desfrîu cu șampanie aleasă. totuși, atît de puține gînduri se bucură, parcă văd în fiece clipă un sicriu scîncind între pulpele fremătînd ale mamei/ căzînd și prinzînd rădăcini în putregaiul acestei pregătiri pentru o singură cale; scîncet ciudat, amestecătură de cîntec și plîns/ arta pierderii sufletului: un copil rătăcit într-o pustietate fără flori și ferestre rugîndu-se-ntruna în toate limbile morții!). * * * de la o vreme cămătarii își toarnă arginții
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
mai mult. Își vor intra în rol și critica, și istoria literară. Mariana Marin este o poetă extraordinară. Eugen Negrici Despre puțini poeți români contemporani se poate spune că au avut ceea ce Mariana Marin numea "curajul de a lucra la rădăcina Răului", de a rămâne cu o uimitoare consecvență și cu o încrâncenare sufocantă într-un spațiu al delimitărilor etice, unde "cucerirea de sine" recurge la confesiunea denunțătoare și la nemiloasa autoscopie. Poezia Marianei Marin este oglinda unei conștiințe neconcesive, care
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Stella Vinițchi Rădulescu Seară de prisos În brațe nimic. În ochi întrebări. Copacii se-nclină la rădăcina Nopților fără sfârșit. Frunze uscate-ntre degete. Ușile-nchise nu se mai deschid. Ușile deschise-au murit. Țări întristate cu-o mână aspră Sunt șterse de pe hartă. Orașele, au existat oare? Pe unde se-ajunge la soare? Mai avem doar
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
curge, se revarsă în lume; Seară de porțelan Rămasă pe buze, Răsfrântă-n ape de cenușă - Clipe sălbatice, clipe pustii Cresc din tăcere, se-ncolăcesc, se-adună În mii de galaxii Și eu am viețuit Și eu am viețuit la rădăcina caisului, Am supt apa, am supt lumina, Am fost mâncată de viermi și de clipe, Am așteptat secole să vină primăvara, Am înnodat nopțile fibră cu fibră. Ploile mi-au întins sforile, Umbrele mi-au ținut scara; Azi florile mele
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
gării, iar aceasta, adăugându-se la cele care tocmai întâmplate 1), m-a făcut să-i dau, în sinea mea, dreptate domnului din Germania cu care călătorisem de dimineață: Bucureștii erau, cu siguranță, un oraș unde civilizația nu prinsese încă rădăcini; deodată însă, birja dădu colțul, intrând pe strada principală a orașului, și totul se schimbă. Magazine strălucitoare se întreceau în a da străzii, printr-o excelentă iluminare cu gaz, un aspect cât mai sărbătoresc și mai frumos cu putință. Din
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
de grohotiș. Rio escondido, râul ascuns: îmi amintea de un film mexican care făcuse prima breșă în cinematografia de la noi, până atunci exclusiv sovietică. Și, doar cu două zile înainte de Pobreajen scociorâsem cu mâinile goale după lipani pe sub maluri, printre rădăcinile de salcie, și nu am observat ca în maluri să fie niscai peșteri minuscule în care apa să facă bulboane gălăgioase. Uooommm! făcuse în sfârșit și a treia oară. Primele două gemete le comentasem în fel și chip - aproape mă
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
făcea, dimpotrivă, alergici la orice exagerare a conotațiilor etnice; înjuram, solidar, evrei și neevrei, regimul care ne sugruma deopotrivă aspirațiile la o viață liberă, vindecată de minciună, duplicitate, constrîngeri și lipsuri de tot felul. Luînd act mai apoi aici de rădăcinile mele și izbindu-mă de diverși oameni, toți de un neam cu mine, am avut la un moment dat tendința de a absolutiza trăsăturile negative ale celor pe care i-am întîlnit: dacă atît de mulți dintre ei au fost
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
ipostaze, cu costumul sexy de menajeră Mimi”. Așa scrie pe un site de produse erotice, în dreptul unui costum de menajeră, conceput special pentru întâlniri amoroase. Prețul costumului? Doar159,89 lei. Locuitorii Romei Antice nu foloseau costume de menajeră, ci țelină. Rădăcina ei era întrebuințată pe parcursul ceremoniei căsătoriei, iar frunzele se foloseau pentru decorarea patului nupțial. Invit-o azi pe menajera Mimi într-un pat presărat cu așa ceva și o să te trezești că pleacă cu frunzele la bucătărie, să facă o supă
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
fiecăruia ce i se cuvine și să ne facem temele. Sunt lecții simple, dar contează enorm să le primești la vârsta potrivită. Dumnezeu s-o țină în lumina! În rostul meu, tu m-ai lăsat uitării Și mă muncesc din rădăcini și sânger. Trimite, Doamne, semnul depărtării, Din când în când, câte un pui de înger, Să bată alb din aripa la lună, Să-mi dea din nou povața ta mai bună.” Privesc o fotografie cu ea de la sfârșitul clasei a
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
cea din Piață Ch de Gaulle nr 3, una dintre cele mai frumoase din piață. 4. Se pierde o perdea verde multiseculara: Atât lucrările subterane cât și amplasamentul nefericit al ieșirilor din parcare și al scărilor de acces vor distruge rădăcinile arborilor care fac frumusețea și unicitatea pieței, cea mai verde și mai spectaculoasă din București. Brazii pieței sunt multiseculari și trebuie ocrotiți cu orice preț, căci fac din piață Ch de Gaulle, după spusele tuturor străinilor, una din mândriile orașului
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
Dragoș Bucurenci Campania de reîmpădurire „România prinde rădăcini” da startul la voluntariat într-o nouă rundă a plantarilor de toamnă, în județele Teleorman și Timiș. Dacă vrei să dai o mână de ajutor la plantari, te poțiînscrie direct pe site-ul maimultverde.ro și te prinzi voluntar Maimultverde
Căutăm voluntari din Teleorman şi Timiş by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82685_a_84010]
-
voluntariat într-o nouă rundă a plantarilor de toamnă, în județele Teleorman și Timiș. Dacă vrei să dai o mână de ajutor la plantari, te poțiînscrie direct pe site-ul maimultverde.ro și te prinzi voluntar Maimultverde la „România prinde rădăcini” din toamnă lui 2009! Sâmbătă, 7 noiembrie 2009, va avea loc plantarea de la Sfințești - Teleorman. Înscrierile se fac până în data de joi, 5 noiembrie 2009, ora 15:00. :: detalii pe maimultverde.ro „România prinde rădăcini” este o campanie Realitatea Tv
Căutăm voluntari din Teleorman şi Timiş by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82685_a_84010]
-
voluntar Maimultverde la „România prinde rădăcini” din toamnă lui 2009! Sâmbătă, 7 noiembrie 2009, va avea loc plantarea de la Sfințești - Teleorman. Înscrierile se fac până în data de joi, 5 noiembrie 2009, ora 15:00. :: detalii pe maimultverde.ro „România prinde rădăcini” este o campanie Realitatea Tv susținută de Petrom, cu sprijinul MaiMultVerde și în parteneriat cu RNP Romsilva , cu scopul reîmpăduririi zonelor afectate de viiturile și inundațiile din iulie 2008. O să vin și eu cu câțiva prieteni De ce toate chestiile mișto
Căutăm voluntari din Teleorman şi Timiş by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82685_a_84010]
-
Dragoș Bucurenci EvZ: Ar schimba ceva din percepția pozitivă a românilor faptul că Antonescu nu are rădăcini românești Neagu Djuvara: Nu, vreau să spun altceva. Și aici sunt neconsecvent cu mine însumi, pentru că am făcut și eu războiul în Răsărit, iar mintea mea era lucrata de propagandă. Credeam și eu ca facem o cruciadă împotriva bolșevismului și
Pogromul românesc de la Odessa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82672_a_83997]
-
că ajungeți și voi în iad, n-aveți grijă, băi, pămpălăilor!!! Băi, da' tu nu ai HBO? ("La contactul uman îi mai trag și un zîmbet"... repetam, obsedat, o expresie auzită aiurea.) Pe urmă chiar a început ploaia...copacii cu rădăcinile în dușumele nu se mai văitau, se liniștiseră, la subțioara crăcilor forfoteau fluturii , ciorchini de aripi, lîngă trunchiuri ciupercile își schimbau pălăriile între ele, izvoare rotunde șlefuiau prunduri colțoase... mă gîndeam că parcă aș fi în... Pădurea Albastră...nu fusesem
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
de soare să-ți primenești aripile și să-ți amintești de versurile unui poet ce scria în ioniană și era rudă cu Herodot. 6. Te-ai mutat pe vechea noastră cadă de baie ajunsă în curte, la umbra liliacului. La rădăcina acestui ciudat obiect doarme umbra pisicii Lucky de care atît te-ai temut și încă te mai temi încît deși mă privești nu mă mai vezi. Cum ne mai orbește spaima, păsări și oameni deopotrivă. 7. Pe zidul înalt unde
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
și ridurile ți se vor netezi când le voi rosti au să-ți înmugurească dinții de lapte. poemele tale vor crește și vor fi la casa lor. eu voi fi atunci mult mai departe cel mai departe crescând în pământ rădăcină întoarsă mult mai adânc. tu vei fi mult mai departe o linie albăstruie brăzdându-mi inima de la un cap la altul. o linie albăstruie în care cineva de mult și-a citit numele visele viitorul. ce călător într-o noapte
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
oglinzi... Cer risipit, tezaurul ce arde Părea să fim doi îngeri spre înaltul Cer al splendorii-n grația divină Că vom purta în suflete lumină Și nu vom fi străini unul de altul. Părea să fim un pom și-o rădăcină Un trunchi râvnind mereu pe celălaltul Nălțând coroana cerului cum psaltul Spre Dumnezeu liturgic se închină... Părea să fim nedespărțiți și-n moarte Când părăsi-vom viața deodată... Dar care clipă s-a-ntinat cu mască Și ne-a numit simțirile deșarte
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
vremii din urmă să mă poarte Precum tu în androgin mă transmuți. 28 oct. 2003 Ochii în omul singur devin străvechi și tulbură Prin foamea lor de dragoste și adulter Cu cei morți care au Verbul în cuplu, Dorință de rădăcini dezgropată de cer. Dar e o foame de sub ceruri de apă Unde înghițită istoria rând pe rând, Fulger în fulger carnea o adapă, Cel mort e-n viul din împrejurul blând Al apei și-l cheamă printre mângâieri Prea târziu
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]