650 matches
-
conform unei vechi tradiții, (inclusiv cu cereale) unde țăranii puteau fi ușor păcăliți, dar și o parte importantă din servicii ca: stoleria, binalele, geamgeria, și altele. Nu trebuie uitate nici numeroasele cârciumi care împânzeau ca o adevărată pecingine localitățile mai răsărite numite în epocă „târgușoare” (Negrești, Codăiești, Pungești, Ivănești, Vutcani, Băcești, ș.a., care erau reședințe de plăși), precum și orașele-reședință de județ. Pe parcursul acestui mic studiu vom afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un raport scris forului superior, Legiunea de Jandarmi Vaslui, în care se spunea: „...în gara Rebricea este garat de 6 zile un tren sovietic cu repatriați URSS, în număr de 1200 care, din cauza lipsei de hrană, au devastat culturile de răsărită, porumb și fasole ale locuitorilor comunei Scânteia. Vă rugăm să luați măsuri”. Tot în această perioadă jandarmii vasluieni semnalau prefecturii apariția speculanților de ruble (în covârșitoare majoritate evrei!), care făceau „afaceri” cu repatriații sau soldații ruși, cumpărând cu această monedă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
eseuri Elucubrații (1999), definită, în prezentarea făcută de Alexandru Paleologu, ca o carte ce echivalează cu „un act de curaj pentru că înăuntrul ei sunt demolate mituri și anulate eroisme, sunt puse sub semnul întrebării faime considerate definitive, sunt defrișate dileme răsărite în punctele critice ale culturii umanității, sunt puse la zid prostia îndoctrinată și impostura mediocrității, sunt revelate perspective alarmante și, nu mai puțin, pentru că în ea sunt incluse confesiuni de o sinceritate «fără gardă»”, va aborda, de asemenea, o paletă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
poporului vor fi recunoscuți sub masca lor de cotoi călugăriți peste noapte [...] Va trebui să așteptăm pe scriitorii noi. [...] Țărănimea, muncitorii și viitorul tineret studios își vor crea scriitorii așa cum și-au creat exponenții lor politici. Ca și artiștii sovietici răsăriți din viața cea nouă a kolhozului, a uzinelor"29. Era clar: vechii scriitori nu aveau nicio șansă în noua literatură. Trebuia ca muncitorii intelectuali să nu provină din aceștia, ci să fie produse absolut noi. Ceea ce susținea Emil Dorian nu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
privind afară departe, într-un loc numai de el știut, începu cu un glas care parcă nu era al lui. „..Țân minti.. că mama rămăsese văduvă de război, cu patru copchii, tăț mititei... eu aveam 11 ani, eram cel mai răsărit. Dealtfel, mama era o femeie tare și curajoasă, anii de văduvie, sărăcia și nevoile au întărit o..” Tăcu iar, pentru o clipă.. poate, ca șă-și înghită lacrimile, apoi adaugă în șoaptă, abia auzit. „.. Mama... mama era o sfântă !.. Da, era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aduce un beneficiu, deși unul manifestat nu la nivelul interesului plantei, mai precis al cultivatorului, ci la acela al biocenozei. Anume, parazitul constituie un factor limitativ În privința impactului plantei asupra mediului, care o poate conduce chiar la autoinhibiție. În fond, răsărita e interesată să lase În urmă câțiva urmași, nu o droaie, sacul de semințe vânat de noi. Uneori, ca În acest caz, sunt deci necesare/se manifestă și mecanisme limitative, redundante la hibernala refacere a solului, ce constituie tot o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vacile cu porumb murat Întrucât calitatea lăsa de dorit. Fermierul mă ia apoi cu mașina sa și mă poartă pe câmp pentru a-mi arăta semănăturile. La un moment dat părăsește drumul și mă poartă prin lanul de grâu abia răsărit. La dvs. nu se poate așa, Îmi spune el râzând. Nu, Îi răspund, Întrucât nu e permisă călcarea semănăturilor. Mașina lui gâfâie din greu și reușim În fine să ieșim la drum. La hotel găsesc o invitație la masă, diseară
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și nu mai Încerc să redau aci cele ce am mai vizitat. Gândul Îmi era acum la drum și la teama de a nu se strica timpul. În dimineața zilei de 3 Octombrie, orientându-mă după soare, am luat direcția răsărit și peste puțin timp, mă aflam pe șoseaua paralelă cu Marna. Trecem prin Meaux și Epernay. Șoseaua e Îngustă și puțin animată. Diferența dintre circulația transoceanică și cea de aici, la 40-50 km depărtare de capitală e imensă. Intrăm În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Africa Centrală. Nu i se părea o ruptură, o incompatibilitate era aceeași chemare, poate același scop nedeslușit. Drumul devenise drept, încât mașina prinse viteză fără voia lui. Câmpul se arăta pe alocuri negru, plin de arături, sau verde de grâu răsărit. Vântul sufla, izbea botul mașinii cu furie, vuiet ce se adăuga, separat, la foșnetul neîntrerupt al roților pe asfalt. Deodată, fulgi de nea își făcură apariția în văzduhul cenușiu. Drumul era alunecos, acoperit de o pojghiță de gheață lucitoare. Aproape de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
atmosfera s-a mai răcit. Doar o minoritate Își exprimă deschis idealul unirii cu România. Un referendum a consfințit existența Moldovei ca stat independent. Nu pare o țară așezată pe baze prea solide, dar nu e singura de acest gen răsărită În această parte a Europei (ce să mai spunem de Bosnia?). Fapt este că Moldova nu seamănă cu România. Minoritatea ruso-ucraineană (o treime din populație) Îi conferă un profil aparte (ponderea rusofonilor e și mai mare În fâșia de dincolo de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
precizarea că sărbătorita "e mai tânără ca oricând!" Scriu aidoma, fiindcă exact așa-i.. O demonstrează atât prezența în mai toate ungherele presei culturale românești, dar și în revistele din Capitală, alături de faptul că nu lipsește de la nici o manifestare mai răsărită, de la Constanța, la Săpânța; cine o cunoaște personal s-a obișnuit de mult cu neastâmpărul juvenil, ubicuitatea-i proverbială și agitația colocvială ca adevărată stare de agregare. Până și ritmul fragmentat și nervos al textelor sale trădează o ne-stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
într-o cască militară germană găsită pe șanț. Blasfemie! La cererea Mitropoliei ieșene, a fost interzis imediat filmul "Păcat" (după Caragiale) ceea ce, în zilele noastre, nu prea-i cu putință (vezi cazul "Evangheliștii"). De altfel, trecând în revistă titlurile mai răsărite ale cinematografiei române din 1950 până în 2006 și punându-le în relație cu rigorile cenzurii carliste, este clar că marea majoritate a filmelor turnate și-n comunism și după n-ar fi primit aprobare de proiecție în perioada interbelică nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de vreme ce la Budapesta sunt 11 străzi Petöfi, 4 cartiere Petöfi, un pod peste Dunăre Petöfi, o piață Petöfi, un post național de radio Petöfi; chipul poetului s-a aflat din totdeauna pe bancnota de 10 forinți, în fiecare localitate mai răsărită veți găsi o stradă Petöfi și, de regulă, o statuie a scriitorului (detalii în Wapedia) ba există și un asteroid Petöfi! Dacă s-ar încerca, în Transilvania, o recenzare a școlilor, grădinițelor, caselor de cultură, cinematografelor cu numele Petöfi, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Mă iau nemții dacă rămân! Mă iau nemții!” era leit-motivul gemut printre suspine și lacrămi. Nu știu dacă era la mijloc numai teama (se zvonise nici mai mult nici mai puțin, că „nemții” taie mâna dreaptă tuturor băieților ceva mai răsăriți!), sau și un dram cam mare de dorință de necunoscut, de aventură, oricum, am fost convingător: tata s-a hotărât să mă ia și pe mine, așa că m-am liniștit și m-am îmbrăcat de drum. La Iași, unde nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
brotac buburos la vreo patru ani, doar În chiloți, ca tăvălit prin cenușă și spoit tot de dâre de muci uscați pe obraji și pe pântecul bombat. Îmi spuse că ăla-i al lui Pepino, iar ceilalți păreau ceva mai răsăriți și mai curați și se strângeau treptat În jurul lui Pepino-junior. Râdeau de el și probabil că-l Înghionteau rău, că din toată zarva se distingea limpede zbieretul lui. Avea un țignal de se zbârlea carnea pe tine. Andrei deja intrase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cari înflăcărează tineretul și pregătește generația de mâine. Din punct de vedere politic: Bucureștiul este liberal.15 La Brăila, ca și la București, erau unele moravuri și deprinderi de care nici că ne putem da seama astăzi. Fiecare familie mai răsărită avea medicul ei curant, plătit cu abonament anual. Prețul abonamentului era 1 galben 16 pe an. Fiecare familie avea și preotul său plătit tot cu abonamentul de 1 galben anual, preotul trebuia să vină în fiecare sâmbătă să facă slujba
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în luna lui mart un șerpe să-i taie capul cu o para, să-i puie un grăunte de usturoi în gură și să-l îngroape. Firul de usturoi răsărit să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea toate femeile fermecătoare, care nu pot să intre în biserică deoarece au coarne. Diavolul stă în colț și înseamnă în catastiful și pe pielea sa de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o rețea de sanctuare urbane, suburbane și extraurbane, care antrenau procesiuni rituale din centru spre periferie, care modelează însuși pământul, teritoriul, conform unei ordini religioase, marcând o simbioză între oameni și glie, din care cei în cauză se considerau primii răsăriți, autohtoni.40 Mai mult, se reamenajează fostele monumente funerare miceniene în care se celebrează eroii mitici, fondatori, diferiți și față de zei (care sunt nemuritori), dar și față de oamenii de rând (mai mari decât aceștia, mai frumoși, și obligatoriu dublați de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Pleșu (n. 1948) sau Ioan Petru Culianu (1951-1991). Profuziunea inteligenței românești interbelice se datorează vitalității acestei instituții fundamentale care, de la jumătatea secolului al XIX-lea încoace, a fost revista culturală. Citite de magnați, educatori, funcționari sau chiar de țărani mai răsăriți, revistele au exercitat în cultura română o influență majoră asupra educației generale. Dacă pentru intelectuali ele au avut o funcție catalizatoare - racordând dezbaterea internă la agenda internațională -, asupra cititorilor simpli au avut efectul sănătos al oricărei lecturi comparate. Predica scrisătc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Poporului, pentru înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului, Înainte!”. La liceu, multe, prea multe ore cu profesori ratați, dar fericiți să urgisească orice „vlăstar” tânjind după oxigen moral. Etica resentimentului și a prostiei galopante se năpustea asupra oricărui ins mai răsărit, care avea - auzi tu? - îndrăzneala dubitației. Filozofic, asta se taxa drept idealism subversiv la adresa bunei orânduiri socialiste; politic, chestia te-ar fi putut costa cel puțin câteva anotimpuri pe marile șantiere de lucru ale patriei. Cei cu mari ambiții profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
continuă drumul. Capitolul l MIGRAȚIILE ȘI REGATELE BARBARE ÎN OCCIDENT (SECOLELE V-VIII) Înghesuiți la frontierele Imperiului Roman, barbarii formează două grupuri foarte diferite: populațiile germanice venite din Scandinavia care ocupă partea centrală a Europei pe de-o parte; nomazii răsăriți din stepele Asiei Centrale, care se stabilesc în estul continentului, pe de alta. Începînd cu secolul V, presiunea acestora din urmă declanșează invaziile germanice, care vor distruge Imperiul de Apus, în 476. Pe ruinele Imperiului se înfiripă regate barbare (regatul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Nu mai există/ "Aproape" sau "Departe". Dar stăm pe o fâșie/ Invizibilă" (XXI. Ultima ușă a vorbelor, în ed. cit., p. 47). 4 "Timpul și spațiul albesc departe" (VI. De ce atâtea priviri?), Și nu mai e miazănoapte nici miazăzi nici răsărit nici apus" (XIX. Somnambul), în ed. cit., pp. 17, 35. 5 Căci "orb de cuvinte, poetul cântă mai frumos" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 6 "O pace veșnică" (ibidem). "Paradis plutitor, aureolă" ce "strălucește în slavă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sfeclei, poate apărea această boală care produce pagube însemnate, de până la 15 %, la producția de rădăcini și de 25 % la conținutul de zahăr. Butașii seminceri infectați putrezesc în timpul păstrării lor în silozuri. Simptome. Boala se poate instala pe sfecla abia răsărită, când pe acestea se observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor (fig. 61). Simptomele clasice apar însă pe plantele semincere, unde pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din poducție. În anul 1996, în Moldova au fost înregistrate pagube de 7080 % din producția așteptată. Simptome. Boala afectează rădăcinile, tulpinile, pălăriile și semințele, fiind favorizată de cantitatea mare de precipitații din toamnă, deși pot fi atacate și plantele abia răsărite. Primele simptome se observă pe tulpina tânără, unde apar pete galben-brune ce pot înconjura tulpina și în acest caz tânăra plantulă putrezită cade și piere (fig. 67).. O a doua fază de atac se observă când plantele au 90-100 cm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperci 5.1.1. Arsura inului Olpidiaster radicis Arsura inului este răspândită în vestul Europei precum și în URSS, Maroc. La noi în țară ciuperca a fost semnalat de Ghimpu V. în 1932 pe Begonia. Simptome. Boala apare pe plantele abia răsărite și se observă sub formă de vetre de atac, în care plantele se îngălbenesc și se usucă. Vârful plantelor se ofilește, se îndoaie, apoi întreaga plantă se usucă. Vetrele de atac vor crește în diametru, dacă vremea este umedă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]