1,502 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Încerc în fiecare zi să lupt din răsputeri cu dorul, Care mă poartă vagabond printre-amintiri, M- agăț timidă de prezent și chem alături viitorul, Dar dorul mă acoperă și-mi intră în simțiri... Mi-e dor de lumea pierdută în abisul trecutului, De lumea în care asemeni florilor
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
mulțimea de oameni,petarde si artificii.Ne ferim să nu ne scoată ochii cei care le lansează într-o veselie greu de exprimat .Ne dăm până la urmă seama unde e scena, dar nu-i vedem pe cei care încearcă din răsputeri să capteze atenția mulțimii dezlănțuite.Căutăm din mers o poziție cu mult mai bună.Dar ,nici pe partea dreaptă nu-i mai bine . Așa că...înapoi pe stânga. Și tot așa vreo două ore. - Îți place mamă? întreb eu, pe ton
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
băiețel frumos, plin de energie și cu trăsături asemânătoare tatălui. În sfârșit tânăra mamă răsuflă ușurată cu gândul la soțul ei care cu siguranță de această dată va fi fericit. A doua zi la aceeași fereastră apare Alexandru strigând din răsputeri: -Sper că ai făcut băiat! -Da, răspunse Magdalena fericită, e băiețel. Cum o să-i punem numele? -Dinu, așa o să-l cheme și țopăind într-un picior trage o dușcă din sticla de votcă. Apoi pleacă pe aleea plină de frunze
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
sănătos. Pe ulița noastră era unul, nea Ghiță, care avea un măgar foarte sănătos, de vreme ce-i punea în spate sarsanale care îi îndoiau spinarea. Pe deasupra, nea Ghiță îl alinta pe sănătosul lui măgar cu o bâtă noduroasă, lovindu-l din răsputeri, și cu urlete fioroase, care-i însoțeau ciomăgeala: dii, afârâsachee! Vasăzică asta mă așteaptă: sarsanale, ciomege și urlete! Nu, nuu! Nu vreau! De frică să nu ajung un măgar sănătos, mi-a trecut febra foarte repede și a doua zi
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
crescânde la tehnicitate a factorului uman. Și aici stă și o parte din răspunsul la întrebare, a participării factorului uman ,,tânăr”, pe care îl admirăm, îl susținem, dar, rămași în urmă, ne simțim uneori, chiar des poate, frustrați și, din răsputeri încercăm să rămânem în rând cu ei. Există însă și situații, în care, succesele părinților, obținute în tinerețe, sau chiar la o vârstă înaintată, ridică un zid, între generații, o atitudine de frustrare a tinerilor, manifestată sub masca ironiei sau
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
-l”! Eu îl „lucrez” pe șofer. Ia suflă aici,domnu’! Bietul Mototolea începu să se smiorcăie și să-și ceară iertare. Că „e prima dată”, că „nu mai fac niciodată”, dar un pumn în ceafă îl făcu să sufle din răsputeri. Plutonierul Gigel fluieră a uimire: --Păi, dumneata știi că ești un pericol social? Cum ți-ai permis să te urci la volan în halul acesta? 22-Întorsătura Imobilizat de cătușe și „liniștit” de pumnii lui Bârneață, Buhăianu își dădu seama că
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
Și piu... Închisese telefonul. Așa era sora lui. Era o fată bună, avea un suflet mare, dăruia totul din suflet și niciodată nu accepta vreun refuz din partea cuiva. Întodeauna își punea punctul ei de vedere în fața tuturor și lupta din răsputeri ca voința ei să fie lege pentru toți apropiații, mai ales pentru familia ei. Era căsătorită, dar nu avea copii. Acesta era singurul ei necaz, dar în rest, era fericită și bucuroasă să aibă câți mai mulți oameni în jurul ei
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
de fapt fițe și că nu vreau să mă duc la recalificări, că nu mă doare nimic chiar dacă plângeam de durere în sală și din ianuarie până în ultima săptămână înainte de primul concurs mi-am tot rupt gamba fiindcă încercam din răsputeri să îmi revin să ajut echipa la test event. Oare cine a fost nebuna care s-a apucat să facă sărituri direct în concurs la recalificări încât era să își rupă picioarele, numai să mai bage un punct în plus
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
Geanina Lisenchi este o mamă de doar 31 ani, care se luptă din răsputeri să trăiască și să nu-și lase fetița de 7 ani singură în această lume. Geanina a fost diagnosticată cu tumoare cerebrală malignă și după prima operație, RMN-ul arăta că tumoarea nu a recidivat și se va face bine
Strigăt de ajutor al unei mame: “Nu vreau să-mi las copilul singur în această lume. Vreau să trăiesc!” [Corola-blog/BlogPost/92912_a_94204]
-
nu mai are loc în preocupările noastre căci, incontestabil, epoca pare tot mai dispusă să se abandoneze Uitării (Vergessen). Deloc întâmplător istoricul englez Tony Judt (profesor la New York University) își mărturisea surprinderea în fața insistenței perverse cu care contemporanii încearcă „..din răsputeri mai degrabă să uite decât să-și amintească.5” Iată așadar problemele la care a devenit imperios necesar să reflectăm profund: Educația, Memoria, Uitarea! Dan Anghelescu / UZPR
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
ca să înțeleagă. Și încep : „am venit și eu odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să...mai vin, boieri mari să vă găsesc!” Repet răspicat : Unu! Unu! De dincolo... câinele lătra mai înfuriat. Înciudat și îndârjit, strig din răsputeri, dând cu bățul în poartă : -N-auziți, băăă! Sunt unu! Unuuu! După un timp, iese gospodarul înfuriat : -Care ești, mă, acela...unu? -Eu sunt, eu sunt! Sar imediat, bucuros că am reușit. -Măi, dar amarnic mai ești, mă! Unu, dar faci
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
calea mea, mă? Cum te-am găsit eu, mă? Să-mi pierd toată noaptea pe drum... Când am ajuns acasă, m-a dat jos din brațe, a început să bată-n poartă cu bățul meu și să strige furios din răsputeri : -Vasileee! Ieși, bă, afară că ți-am adus băiatul! A ieșit bietul tata : -Aoleu! Unde l-ai găsit, Ioane? Mă-sa a plâns toată noaptea și, până acum, ne-am certat din cauza lui. În loc de răspuns, omul îl luă : -Bine, mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
că stăteau ascunși de teama furiei mulțimilor, fără a se gândi la noi, cei pe care până în acea zi îi supravegheau și îi urmăreau ziua și noaptea. Seara a venit soțul cu ultima cursă. Era optimist și se străduia din răsputeri să mă asigure că totul va fi bine acum, după ce am scăpat de odiosul dictator și de „savanta” lui consoartă. - Ce fac? Cade comunismul, ce rost mai am eu aici?, l‑am întrebat neliniștită. Îl iau pe Mișu, câteva lucruri
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
vor devasta Cazinoul și vor împărții caii de la Hipodrom. Vor jefui Banca. Îi vor sparge capul Romancierului deoarece va încerca să se opună. Îl vor cotonogi pe Actor pentru că îi va lua apărarea. Voi fi ucis fiindcă voi striga din răsputeri: „Criminalilor!”. Poate că, după aceea, vor citi, urmărind cu degetul, un rând din Tratat - „Toleranța e un semn de slăbiciune” - și vor fi satisfăcuți... ROMANCIERUL. Scriitorul e un reformator. Deformator! Dacă aș avea putere în măsura în care îmi doresc, aș face din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să izbească În scânduri cu spadele. Stejarul Învechit rezista, descompunându-se Încetul cu Încetul Într-un nor de așchii. Apoi, trosnetele sporite semnalară că structura era pe cale să cedeze. Îndepărtând oamenii cu un gest, Dante Începu să Împingă mobila din răsputeri, fără să Îi pese de ultimele vase de ceramică, care se prăbușeau pe dușumea, spărgându-se cu mare zgomot. În cele din urmă structura cedă, rotindu-se spre Înăuntru, În timp ce priorul, Împins de propriul său elan, cădea În cămăruța Întunecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
li se Împleticeau pe culoarele Înguste. Mai curând decât să Îi fie de ajutor, Îl puneau În primejdie, acționând ca niște hăitași Într-o vânătoare stranie. Se aplecă pe vine, Încercând să ia o poziție de apărare, strângând daga din răsputeri, așteptând ciocnirea cu masa care se năpustea asupra sa. Dintr-o dată, orice mișcare se opri la câțiva pași distanță, ca prin farmec. Omul rămăsese nemișcat. Poate că Își lua elan pentru a-l ataca, se gândi Dante cu teamă. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sub ureche, dar arma fusese respinsă de ceva. Probabil că Veniero purta un guler din oțel care oprise lovitura mortală. Dintr-o săritură, poetul ridică din nou mâna, de astă dată țintindu-l mai jos, În dreptul inimii. Împlântă pumnalul din răsputeri. Dar celălalt izbutise, smucindu-se amarnic, să se elibereze din strânsoare, și din nou lama rată, deviind dinspre inima spre care se Îndrepta și afundându-se În mușchiul umărului. Simți cum forța adversarului său cedă pe neașteptate, ca și când spiritele vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o Întâmplare, o pură Întâmplare, m-a rugat un prieten din Anglia... - Profesorul Robert Blacke, știm... N-am rămas cu gura căscată În momentul În care Zoran a pronunțat numele universitarului englez doar pentru că Îmi propusesem și mă forțam din răsputeri să par impasibil, indiferent ce s-ar fi Întâmplat. - Văd că știți foarte multe despre mine... - Mult mai multe decât vă imaginați, ar fi timpul să vă obișnuiți cu acest gând. - Cu atât mai bine, mă bucur. Probabil știți la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai rău, să-l rănesc, sau să mă abțin În speranța că, pe parcurs, ordinea Întâmplărilor se va reface de la sine, În virtutea logicii povestirii? Observasem după ambele incidente, cum le numise el autoprotector, că se simțea stingherit și Încerca din răsputeri să le facă uitate - din pudoare, din orgoliul de bărbat care nu admite că ar fi bolnav, nu știu. Mi-am zis că, În Împrejurări de-astea, un compromis dulceag cu adevărul nu poate pune În pericol echilibrul universului, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în dreapta Drăguțeștilor, aproape de Vodă, ședea vel-logofătul Samoilă, marele strateg al acelor timpuri, cu fiica sa Despina. întrucât, după două-trei încercări de a nimeri centrul farfuriei, vel-logofatul renunțase la mâncare, cei din preajmă îl ascultau respectuos cum povestește, străduindu-se din răsputeri să nu facă zgomotul specific sorbirii la care ei aveau dreptul, fiind văzători. Și cum vă spuneam - continuă Samoilă vorba începută - era ceață. Dacă-ți întindeai puțin mâna, n-o mai vedeai. Să atac așa orbește nu-mi venea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de șase-șapte anișori și se juca în nisip cu trupșoru-i grăsuliu lângă un stejar, pe undeva pe lângă Borzești. Desena cu un bețigaș triunghiuri, cerculețe, mulțimi vide, rățuști. Deodată, pe cerul senin, apăru întunecat un stol de corbi grămadă croncănind din răsputeri: „Vin tătarii! Vin tătarii!” Micul Metodiu se sculă pe piciorușele-i rozalii, își puse mâna streașină la ochi și văzu în zare pâlcuri-pâlcuri de călăreți galopând pe niște cai micuți, ca niște jucării, drept spre stejarul său. Atunci stejarul zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pregătire de atac, intenția constituirii unei falange, a unui azimut... Nimic! Pur și simplu stăteau tolănite, acesta e cuvântul, tolănite într-o rână, dar într-o perfectă ordine, în șiruri drepte asupra cărora privirea lui bătea perpendicular. Căpitanul încercă din răsputeri să se trezească, se zvârcoli în pat, dar o forță mai presus decât puterile sale îl sili să stea în vis. Atunci încercă să se retragă din fața lor, se dădu de-a-ndărătelea, se întoarse... Era prins ca între două armate despărțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
surprinzătoare. Gacel nu fusese prea mult la școală, dar moștenise inteligența ascuțită a tatălui său și viața îl învățase multe lucruri, pe care știuse să le folosească la timpul potrivit. Băiatul ce ajunsese acolo ca un fugar și muncise din răsputeri la construirea puțului devenise bărbatul care începea să-și pună întrebări cu privire viitorul anevoios al micii sale familii. Sclavii fuseseră eliberați, servitorii plecaseră unul câte unul, iar în tabără rămăseseră doar mama și frații săi, care aveau puține șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lui, pentru ca apoi să se întoarcă fără grabă la adăpostul sigur din munți. Când Julio Mendoza îi comunică lui Bruno Serafian vestea proastă că pe fundul butoiului mai rămăseseră doar câțiva litri de apă și cinci gloanțe, armeanul încercă din răsputeri să se controleze, ca să nu le transmită cumva oamenilor săi panica ce se înstăpânise dintr-o dată pe sufletul său. Doar în câteva minute, datorită unei îndrăznețe lovituri cu adevărat neprevăzute, ajunseseră de la o poziție dominantă la o situație cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ar putea să fie și mai rău, și nu e vreme de pierdut. Armeanul șovăi câteva clipe, dar apoi ridică brațul și, în timp ce bolborosea ceva, făcu un semn hotărât, indicându-le să avanseze: — Ce-o vrea Dumnezeu! Apoi strigă din răsputeri: — Desfășurați-vă! Repetă ordinul prin radio, pentru ca al doilea grup, care aștepta pe partea cealaltă a muntelui, să se pună în mișcare în același timp. Începea asaltul. Fiecare pas părea o victorie, deoarece fiecare dintre ei era convins că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]