1,324 matches
-
divulga sub chinuri ascunzătorile din deșert și se risipiră deci care încotro văzură cu ochii, lăsând pustii peșterile și ascunzătorile în care stăteau, sau luând în fugă ce se mai putea, dispăruseră care pe unde apucaseră fiindcă dacă erau prinși răstignirea îi aștepta la primul copac întâlnit în cale, fără ca cineva să se mai obosească să facă bârne de lemn. Acum însă, în ziua hotărâtă a morții sale, el, Baraba, scăpase pe treptele pretoriului datorită condamnării învățătorului Iisus. Dismas și Hestus
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului La talpa crucii tale mi-am aplecat cuvântul Și trupul meu de humă împovărat de vremi, Pe fruntea mea căruntă, bătută azi de brumă, Cu semnul biruinței Părinte să mă-nsemni! Pe crucea răstignirii să moară tot păcatul, Durerile din lume să se prefacă-n scrum, Din noaptea de tăciune să se ivească zorii, În clopotul învierii să ne trezim acum! Cu semnul crucii Tale să biruim vrășmașul, Toiagul rugăciunii ne-ndrumă pe poteci
CRUCEA BIRUINŢEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349958_a_351287]
-
fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani, harfă pentr-un nou Orfeu, să mă strecor, Doamne, prin ani. mi-ai risipit viața-n zadar, limane trecute sub seri pieriră, nu mi-ai dat, Doamne, în dar, decât răstigniri pe liră. miercuri, 9 iulie 2014 Referință Bibliografică: litanie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
amintește de tragediile antice, așa cum este în ”Tristețea”: ”moartea s-a hotărât, demult.../ să mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt/ de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În orezărie). În aceste condiții, devin cât se poate de firești întrebarea și mirarea din același poem mai sus amintit
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
a Paștelor, adică Lunea din Săptămâna Luminată a Sărbătorilor sfinte. Bunicii dinspre tata, Marin și Maria împreună cu feciorul Constantin și fiica lor Constantina tocmai se odihneau după venirea de la Biserică unde s-a oficiat Prohodul Domnului, adică Patimile Sale și Răstignirea Sa. După terminarea slujbei, toți creștinii se întorc la casele lor în costumele sobre de culoare închisă, simbolizând doliul pentru Răstignirea Mântuitorului, dar cu lumânări aprinse, cu tămâie și cu multe flori adunate de pe giulgiul Domnului din Biserică, unele flori
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
lor Constantina tocmai se odihneau după venirea de la Biserică unde s-a oficiat Prohodul Domnului, adică Patimile Sale și Răstignirea Sa. După terminarea slujbei, toți creștinii se întorc la casele lor în costumele sobre de culoare închisă, simbolizând doliul pentru Răstignirea Mântuitorului, dar cu lumânări aprinse, cu tămâie și cu multe flori adunate de pe giulgiul Domnului din Biserică, unele flori fiind rupte din glastrele gospodinelor, puse imediat în apă și apoi în ghivece se prind toate și înfloresc. Cum ajung acasă
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
sculare, spălare, mâncare,... votare și, din când în când, călare, deși ar fi vrut cât mai des, dar de unde atâta belșug? nu, nu mai vrea nimic. și nici nu vede vreun rost al vieții. chiar și cu această poveste, cu răstignirea lui Iisus... i se pare că nu prea se leagă, întrucât El știa dinainte ce-avea să pătimească și atunci care-i gheșăftul?? așa că el își consideră tot traiul de până acum o veritabilă golgotă, dar nu vrea sub nicio
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
dragul nostru cititor, dacă ai fi legat cu cătușe de un calorifer, în sediul poliției? Adrian Burghelea a fost arestat și închis în urma furturilor pe care le-a comis. Adrian Burghelea: Fiind acolo încătușat, mi-a venit în minte scena răstignirii Mântuitorului. Atunci am fost îngrozit de faptul că Dumnezeu va scoate într-o zi la iveală tot ceea ce am făcut. Chiar acolo mi-am mărturisit viața păcătoasă înaintea lui Dumnezeu și L-am rugat pe Domnul Isus Cristos să vină
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]
-
își poate transcende și propria Sa transcendență, atingând infinitul Dragostei, îngăduind omului chiar și libertatea de a-L nega. Sfinții Părinți definesc libertatea lui Dumnezeu ca pe o „nebunie a iubirii”, ce-și are în Cruce o ultimă expresie. Prin răstignirea Sa, Mântuitorul își însușește toată robia păcatelor lumii, cu moartea în toată plenitudinea ei spirituală, ca chip al separării, al urii, al crimei, al suicidului, al absenței lui Dumnezeu, al constrângerii (legea lumii căzute), „ca plată a păcatului”, ca chip
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
eu sunt cel mai mare dușman al meu”. (Valeriu Gafencu „Martirul și Mărturisitorul întru Hristos”) „Dragostea aceasta atotprisositoare și atotdăruitoare a constituit esența Revelației Fiului lui Dumnezeu întrupat și ea a pus și temelia pe care s-a ridicat Crucea răstignirii și a răscumpărării”. (Părintele Constantin Galeriu) Una din experiențele cele mai profunde și universale ale omului este jertfa, cea care deschide comuniunea și împlinirea prin dăruire. Cele trei elemente esențiale și indisolubil legate ale Religie sunt Dumnezeu, omul și jertfa
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
printre dărâmături multă suferință și jertfă, dar și zeci de mii, sute de mii sau milioane de eroi, mărturisitori și martiri, consolidând astfel și mai mult comuniunea euharistică a creștinilor. Minunata Taină a Întrupării Domnului, dar și înfricoșătoarea Taină a Răstignirii lui Hristos, dă sens suferinței și jertfei umanității întregi. Crucea Răstignirii Mântuitorului înmugurește a viață-făcătoare, devenind astfel scopul și sensul Întrupării Domnului, scopul și sensul întregii omeniri. Iisus Hristos ne-a lăsat pe Cruce Testamentul Vieții Sale dumnezeiești, din care
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
sute de mii sau milioane de eroi, mărturisitori și martiri, consolidând astfel și mai mult comuniunea euharistică a creștinilor. Minunata Taină a Întrupării Domnului, dar și înfricoșătoarea Taină a Răstignirii lui Hristos, dă sens suferinței și jertfei umanității întregi. Crucea Răstignirii Mântuitorului înmugurește a viață-făcătoare, devenind astfel scopul și sensul Întrupării Domnului, scopul și sensul întregii omeniri. Iisus Hristos ne-a lăsat pe Cruce Testamentul Vieții Sale dumnezeiești, din care a țâșnit Duhul împreună cu apa și sângele Său, apă a Botezului
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
am văzut catalogul școlii noastre, îl strigam eu și ea răspundea...absent! Și i-am spus visul Costinei-Agnes, de față cu asistenta: „Mâine vei merge pe drumul Crucii, iar Duminică vei primi Lumina Înviereii”. Și așa a fost. Era Vinerea răstignirii Domnului Iisus, când Costina a făcut a doua operație. Înainte m-a întrebat: „Doru, ne mai vedem !?”. I-am zis: „Ne iubim și ne vedem”. Și așa a fost. A continuat să ne vedem până în ziua de Miercuri dimineața, din
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
mântuirea. Ea a fost cea care s‑a despărțit cu greu de Domnul Iisus, plecând ultima de la înmormântare și revenind prima la mormânt. Aleasa prețuire a Mariei față de Domnul, atât cât a fost în viață pe pământ, cât și după răstignire, sentimentele sale de nezdruncinată încredere în Hristos planează acum deasupra noastră, ne stârnesc admirația deosebită și ne stăpânesc mai presus de noi. Dragostea ei nețărmurită și încrederea în Domnul au fost aceleași, chiar și atunci când Iisus a fost răstignit, când
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
pe-ale ei șine timpul greu și-atât de rece care vine. Zice clopotul din limbă sumețindu-se spre noi: - Toți vă zbateți în noroi, numai dorul se mai plimbă printre voi. Și din ceruri mai cad stele amorțite, fără glas... răstignirile-au rămas să colinde vise grele câte-un ceas. Ne pornim apoi din vreme către cerul din nadir trecem prin al vieții fir, că sunt glasuri să ne cheme în zefir. Dar cât sunt sub calda rază răsărită peste fire
ÎNCĂ MAI CRED de LEONID IACOB în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365344_a_366673]
-
nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc să-mi păstrez Sfânta Lumină primită din „Începuturi”, Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare Din Săptămâna Patimilor, Când cânt plângând Prohodul, Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce! IOANA STUPARU Referință Bibliografică: Îmbinare divină / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 991, Anul III, 17 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioana Stuparu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎMBINARE DIVINĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365052_a_366381]
-
cineva de sus (Ioan 3, 7), spunând «de sus» ar dori să se înțeleagă nașterea din Duhul“. Pentru Sfântul Ioan Scărarul, legile ascezei sunt deja o participare la patima lui Hristos: „Izvorul apelor lacrimilor se naște din lemn, adică din răstignirea trupului cu patimile și poftele lui“. Izvorul lacrimilor a curs din coasta străpunsă a Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce, făcând să înflorească viața și deschizând astfel calea restaurării tuturor celor al căror suflet e secătuit de păcat. Harul străpungerii este
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
nu departe de albia Trotușului și de Palatul Ghica, singurele repere mai acătării ale orașului în care își caută încă „lecția de supraviețuire“ printre florile „săpate în stânci“, nisipurile „spălate de valuri“și zâmbetul senin al cerului, trasând „drumuri / spre răstigniri și temeri, / sau spre lumina / ce se cerne / din aura sfinților“ ori construind din „hârtia cuvintelor“ păsări cu „aripi firave“, „căprioare /cu ochi verzui de căprui sau albaștri“și alte minunății izvorâte din sufletul său „mereu călător“, mereu însetat de-
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi de Vineri. Și...lemnul crucii fă-mi-l lujer ca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire. Referință Bibliografică: Să nu mai fie mâine zi de Vineri / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI, 01 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Blănariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SĂ NU MAI FIE MÂINE ZI DE VINERI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366580_a_367909]
-
nu departe de albia Trotușului și de Palatul Ghica, singurele repere mai acătării ale orașului în care își caută încă „lecția de supraviețuire“ printre florile „săpate în stânci“, nisipurile „spălate de valuri“și zâmbetul senin al cerului, trasând „drumuri / spre răstigniri și ... Citește mai mult Dragi prieteni, public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest.Barcagiul iubirii„Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
nu departe de albia Trotușului și de Palatul Ghica, singurele repere mai acătării ale orașului în care își caută încă „lecția de supraviețuire“ printre florile „săpate în stânci“, nisipurile „spălate de valuri“și zâmbetul senin al cerului, trasând „drumuri / spre răstigniri și ... X. LEURA ȘI URMĂNAȘ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015. Leura și Urmănaș Pe la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi de Vineri. Și...lemnul crucii fă-mi-l lujer ca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire. Citește mai mult Mi-e greu și doare ghebul vieții dintre umeri,umeri roșii, umeri goi de-atâția maci ucișiși-atâtea ploi venind povara să mi-o poarteîn fiecare zi de Vineri.Aruncă-n lume, Doamne, busuiocși pune grădinarii să altoiască
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
să se-ntâlnească,că-n ritual de seară-s învățatăsă-nchei o zi de trudă și de viațănu doar într-o anume zi de Vineri.Și...lemnul crucii fă-mi-l lujerca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire.... XXIV. DE ZIUA MEA ... MI TE-AȘ FI VRUT AICI...., de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015. De ziua mea....mi te-aș fi vrut aici... Să-mi fie Toamna toamnă Nu doar un anotimp
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
morții, ne oferă o imagine terifiantă: În frig și noroi Trec hoții-n convoi câte doi Cu lanțuri târâș la picioare, Muncindu-se parcă-n mocirlă de sudoare. „ O șchiopătare de vulturi căzuți din stele/ Prin oțățitul întuneric tare/ O răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele Rod în ciurciuvele Pe la trei Vin păduchii mititei Pe la cinci Ploșnițele cu opinci
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Vestea nașterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea și bunăvoința pomilor și dobitoacelor”, „Crăciun și Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe și slujba în mănăstire”, „Slujba în mănăstire”, „Mănăstirea și corabia”, „Vânzarea lui Iuda”, „Răstignirea Lui Iisus”, „ Originea grâului, vinului și mirului”, „Sobor de sfinți”. Insistăm pe acest capitol deoarece fondul tuturor colindelor noastre, scripturistic, ilustrează în primul rând contemplația religioasă, aspecte ale principalelor sărbători creștine cum ar fi Nașterea Domnului, profețită în scrieri vechi
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]