5,766 matches
-
crezu. Era mulțumită în sinea ei că Alex ieșise cu bine dintr-o întâmplare petrecută la șantier, care putea avea costurile ei, dar se bucură și de faptul că nu apucase să se așeze pe pat pentru că era imposibil ca răsucindu-și perna, cum o făcea de obicei, să nu facă cunoștință cu jurnalul ei. - Îmi pare rău pentru tine, nu ți-ar fi stricat o oră de odihnă. În compătimirea ei era de fapt un însemn al satisfacției sale de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu mă înșelasem: era Ea. Mut de uimire și nemișcat, eram asemenea unui om care visează, care știe că visează, ar vrea să se trezească, dar nu poate. Chibritul arse până la capăt, frigându-mi degetele. Atunci mi-am revenit. Am răsucit cheia în broască, ușa se întredeschise. M-am dat de-o parte. Ea se ridică și, precum cineva care cunoaște drumul, traversă coridorul întunecos și deschise ușa de la camera mea. O urmai. Am aprins lampa, precipitat. Ca să văd că Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mai danseze o dată în fața lui, să imagineze dansul sacru al templului. Ea consimți și dansă în sunetul flautului îmblânzitorului de șerpi, la lumina torței. Mișcările pe care le făcea mama erau armonioase, încărcate de o semnificație profundă; aluneca și se răsucea ca o cobră. După ce s-a terminat dansul, tata și unchiul au fost împinși în celula în care i se dăduse drumul reptilei. În locul strigătului așteptat, se auzi o lamentație întreruptă de înfricoșătoare hohote de râs, apoi un urlet nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
bande de gardieni beți care treceau făcând glume obscene. Cântau în cor: Hai să bem, Vinul orașului Rey să-l bem! Dacă nu bem acum, Când o să mai bem? Tremurând de frică m-am dat de-o parte. Cântecul se răsucea în aer într-un mod ciudat. Se îndepărtă încetul cu încetul, apoi se stinse imediat. Nu, n-aveau nimic cu mine. Nu știau... Totul se scufundă din nou în liniște, în tenebre. N-am aprins lampa, pentru că îmi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
funinginea pe toată fața: ce cap înfricoșător! Îmi trăgeam pleoapele cu degetele ca să deschid ochii cât mai mult, apoi le dădeam drumul; îmi întindeam gura, îmi umflam obrajii, îmi ridicam barba și o fragmentam în două părți pe care le răsuceam; mă strâmbam. La ce expresii grotești se pretau trăsăturile mele! Puteam astfel să văd clar toate fantomele, toate fețele ridicole, oribile, de neconceput, care se ascundeau în străfundurile mele. Îmi cunoșteam bine toate schimonoselile; le simțeam în carnea mea, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
am izbucnit în râs, un râs mai puternic ca niciodată, care făcea să-mi tremure tot corpul, un râs cavernos, care era greu să știi din ce gaură pierdută a ființei mele ar putea proveni. Un râs dogit, care se răsucea în gâtlejul meu, ieșind din vid. Devenisem bătrânul negustor de mărunțișuri. Eram răvășit. Mi se părea că m-am trezit dintr-un somn lung și profund. M-am frecat la ochi. Eram chiar în vechea mea cameră. Se făcea aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
a zis numai atât, cu o voce stinsă: "Erau și-n zonă. Practic, le-ai făcut cadou un șlem". Eram amuțit de durere. A fost începutul sfârșitului ca să citez din clasici. N-am s-o mai lungesc. Ce rost are să răsucesc acum cuțitul în rană, amintindu-mi în amănunt dezastrul din acea noapte? Am furat-o urât de tot, iar toți ceilalți îmi scoteau pe nas punctele alea de expert, cu comentarii care mai de care mai acide. Am plecat ofticat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
expresie pe care nu o mai auzise până atunci. Dar se căzni să o bage la cap. I se părea că sună coolișor de tot. O repetă de câteva ori, în timp ce urca spre biroul lui: "Teichitizi, teichitizi, teichitizi..." Înainte să răsucească cheia în broască, renunță la repetiție și își zise cu un zâmbet ironic: Auzi la el ce să vaietă. Mi-o ajunge și mie cât alerg și cât mă zbat! Să mori tu, baros'? Uite, cin'zej dă mii de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de om? Hai, un pic de efort, nea Cosmosule! Hai că poți! Înainte să ațipesc, mi-a revenit în minte dilema mea fundamentală: ce anume prevalează, domnule, în viața asta? Chimismul sau atitudinea? M-a trezit zgomotul cheii care se răsucea nevricos în broască și boscorodeala repezită a menajerei. Eram pe pardoseală, în bucătărie. Reflexul a fost să mă ascund iute sub frigider. Dar frigiderul avea dimensiuni cu mult, cu mult mai mici decât cele pe care mi le aminteam eu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să vorbim cu Costache, ca să vedem cum o dregem în astă seară. Că odată vede nașul... Care naș și care fin, Dumitre? Păi, nașii suntem noi, iar finul sau finii, că sunt doi, sunt Hliboceanu și Mitruță. Pâcu și-a răsucit mustața și a grăit: Sunt sigur că nu-ți trece prin cap la ce m-am gândit eu. La ceva de soi sunt sigur că nu, Pâcule. Ba la ceva potrivit pentru seara asta. Dacă-i pe-așa, atunci să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și, luându-l de braț, a ieșit cu el afară, sub clar de lună... S-au așezat pe o buturugă, lângă fântână... Cu mișcări leneșe, Pâcu a pornit să îndese tutun în lulea. Hliboceanu, cu toate că nu era fumător, și-a răsucit și el o țigară din tutunul lui Pâcu, așteptând ca s-o poată aprinde de la lulea. Când fumul i-a învăluit pe amândoi ca un lințoliu, Pâcu a început a povesti: Apoi să fi fost acum vreo cinșpe ani.. Eram
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un smoc de zăpadă culeasă din zbor... Trezit din visare, a privit în jur. În clipa aceea, a văzut cum totul se mișca... Omătul moale, răscolit din locurile mai înalte se aduna în gârliciul drumului... Ninsoarea se prefăcea în fuioare răsucite în neștire, care păreau că se fugăresc unul pe altul. Îndată mersul săniilor a devenit mai anevoios. Unde nu te așteptai te întâmpina câte un mal de zăpadă... Cu mare trudă au zărit cumpăna fântânii de la Crâșma din drum. Ia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să fie și unul cu o scripcă... Și pentru că plecau vreo doi flăcăi la oaste, scripcarul o ținea numai pe struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o vreme, Vasile numai ce scoate custura din chimir și... o înfige în masă! M-am speriat și m-am sculat să plec... „Stai! Unde pleci, Ioane
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care-i mare de-amu’. Mâine-poimâine merge la școală” - chibzuia Alecu Slobodă. „Oare cum se mai simte tata, săracul? La frig o duce greu... Da’ nu scapă el la căldurică? Acușica vine primăvara! Și atunci să-l vezi cum își răsucește musteața! Umblă ca un flăcău nu alta!” - îl munceau gândurile pe Puicuță... O trosnitură pornită ca din senin a stins felinarul lui Mitruță... Dintr-un salt, Cotman a fost lângă el, l-a apucat de umăr și i-a vorbit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
În șold În fața cutiilor de tablă, cu aerul pierdut al artiștilor Înaintea lucrurilor mărețe și de neînțeles, alții, mai pricepuți, după o scurtă scărpinare În cap, se aplecau deasupra pacientului deschis, cerând cu glas sigur nevestelor șurubelnițe pe care le răsuceau apoi cu Îndemânare și rezultate nule. Urma Încercarea de resuscitare a bateriei, prin cuplarea cleștilor la o altă baterie: „Dă-i la automat!... Înc-o dată!... Las-o! E moartă“. Nu În ultimul rând, erau cei din categoria profesorilor, care emiteau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În interiorul problemei, conducând mașina pe drumul care unește punctul A de punctul B. Legat strâns de scaun, precum Ulise de catarg, v-ați trezit cu noaptea În cap și ați parcurs zeci, poate chiar sute de kilometri, alternând vitezele și răsucind volanul la schimbarea benzilor, cu ochii mijiți din cauza soarelui care a urcat, Între timp, peste linia orizontului. Numai că, În situația reală, punctul B nu este atât de ușor de găsit, chiar dacă pe caiet l-ați notat, ca și pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bucșe și-n articulații, a accelerat viguros pe liniile drepte ca un veritabil monopost de Formula 1, până a simțit că-i sar pistoanele din piept, și a sărit peste obstacole sprinten ca un ATV. Panglica de asfalt se tot răsucea Între ei, dealuri li se așezau În față, uneori se năpusteau Împreună spre soarele auriu, ca două păsărele pe care o nedeslușită taină le făcea să-și ia zborul În același timp, alteori lunecau Împreună ca picăturile de rouă În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
răspuns. Ne-ar interna direct. — Să ne-ntoarcem? — Nu. Orice s-ar Întâmpla, mai bine mergem Înainte. Am demarat spre Napoli. Eu conduceam. În dreapta, Anna privea țintă Înainte, spre șoseaua ale cărei indicatoare anunțau că ne apropiam de oraș. Am răsucit butonul radioului. Celentano cânta Il tempo se ne va. Totul era bine. Crezi c-am visat? am Întrebat-o, la rândul meu. Ce importanță mai are? a spus ea, punându-și capul pe umărul meu. Dac-a fost așa, am
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care asigura sprijin aerian, și un consilier de război. Spre seară, În cazul utilizării corecte a produselor livrate, granițele legitime erau deja restabilite, iar comunitatea locală se strângea pe fostul teatru de operațiuni să-și Îngroape cetățenii lipsă și să răsucească un proțap la focul cu străluciri de napalm. Dar astea se Întâmplau departe, fie În rezervațiile pe care ONU le destinase conflictelor internaționale, fie În țările pentru care Societatea Imobiliară Globală nu garanta securitatea și confortul. Pe deasupra acestor furnicare mărunte
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mirare pentru un produs Microsoft, după cum anunțau siglele aflate la tot pasul. Noi, dependenții de sexul virtual, nu eram singurii prizonieri de-acolo. Camera noastră era doar una dintre cele câteva Încăperi identice situate la marginea unui coridor care se răsucea plictisit În jurul unei săli de formă pătrată, unde se aflau dușurile. Peste tot domnea aceeași obsesie bolnăvicioasă pentru simetrie, un amestec Între geometrie și neorânduială pe care-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi după decolare, când
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
despre o femeie“. Deși anumiți congeneri de-ai noștri precum Casanova, Howard Hughes sau Mick Jagger au depus lăudabile eforturi În acest sens, Întregul gen femeiesc nu va putea fi posedat niciodată. O singură carte e extrasă din pachet, filată, răsucită pe toate părțile și așezată pe masă, În timp ce gemetele, mișcările și acțiunile ei sunt redate cu lux de amănunte auditoriului masculin. Fișa de parcurs a fiecărei călătorii e completată cu o minuțiozitate incredibilă, având În vedere că e plină de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai rău. Un domn serios, membru al câtorva comitete de binefacere, care mi-a povestit În șoaptă detaliile unei aventuri din tinerețe cu o cunoscută actriță, a dispărut a doua zi dimineață fără urme. Odată, fostul lider mondial se pregătea, răsucind Între degete nelipsitu-i trabuc, să ne povestească o pățanie din Biroul Oval, dar s-a oprit brusc, ciulind speriat urechile, și a schimbat vorba pentru a ne expune planul său de pace din Orientul Mijlociu, un plan evident nefuncțional, pentru că evreii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nimeni nu spunea nimic. Splendoarea a zâmbit și și-a ridicat adorabilul posterior de pe tăblia biroului, iar apoi s-a Îndreptat Încet către fereastră. Purta o rochie superbă, care-i dezvelea spatele, umerii și câteva organe vitale. Când mergea, se răsucea ca o tornadă, magnetizând orice ființă de sex bărbătesc aflată În raza ei de acțiune. Dacă Venus din Milo ar fi avut brațe, ar fi aplaudat-o până și le-ar fi pierdut din nou. Până și peștele Îmbrăcat În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
orice. Spuse: — Dumnezeule, parcă s-ar fi prăbușit un ozeneu! Din poziția În care se afla, Pablo nu-l mai vedea pe David. Erau doi sau trei metri Între ei. Cu mîinile legate la spate, ar fi trebuit să-și răsucească trupul și să stea pe burtă, ridicîndu-și cît mai mult capul, dar deocamdată nu avea motive să facă un efort atît de complicat. Stătu o vreme ghemuit pe o parte, cu fața lipită de pămînt, pînă cînd Își simți brațul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În Cuba e cald tot timpul, glumi maiorul, Însă imediat după asta gluma i se păru lui Însuși deplasată. Prietene, ce-i cu tine, ți-e rău? Mai Întîi, Pablo Își Întinse mult picioarele, apoi le strînse brusc și se răsuci pe o parte În fotoliu, făcîndu-se covrig și ținîndu-se cu amîndouă mîinile de burtă, ca și cum ar fi avut o criză de apendicită sau ocluziune intestinală. Trupul Îi Înțepeni. Tremura din ce În ce mai tare, iar pe tîmple Începură să i se prelingă broboane
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]