5,132 matches
-
sincer o condamnă. Marea a îmbătrânit furtunos și dintr-o dată Iar valuri reci și înspumate salută țărmul De parcă n-au iubit-o nebunește niciodată Nisipul ud pierzându-și vag parfumul de altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur fosta și minunata vară nu-i uitată Oricâte păcate ar ispăși cei ce în toamnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi ruginii De frunze moarte ce cad în unduiri Schimbând natura în mizere nebunii Ce din această
RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ NEDORITĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378197_a_379526]
-
vă așteaptă în 19 decembrie, de la ora 7 pm, să aprindem împreună luminile bradului de Crăciun și să sărbătorim împreună Crăciunul, după datinile și tradițiile românești. Vom cânta și vom asculta cele mai frumoase colinde și cântece de Crăciun, care răsună în luna decembrie în toată America. Invitați speciali sunt membrii coralei ”Harisma” din România. ICR New York va organiza o expoziție cu desene, picturi, acuarele, colaje și scrisori către Moș Crăciun, realizate de cei mai mici membrii ai comunității românești. Aceste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93574_a_94866]
-
pe alee, fâstâcit): - E “verboten”? Scuzați, n-am știut! Măi, ai dracului, ce ordine! Unde vezi așa ceva la București? Încă plin de emoție, d. Popescu scoate o țigare, o aprinde și aruncă bățul de chibrit pe jos. Același glas grozav răsună: - Verboten! D. Popescu a înlemnit. Agentul îi arată cu degetul chibritul. Compatriotul meu și al d-lui Simionescu se pleacă umilit, ia chibritul de jos, în pune în buzunar și se retrage de-andaratele, salutând mereu și bâlbâind: - Am înțeles, să
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, fiind de față autorii - Ioan și Paraschiva Abodnăriței de la Vatra Dornei. Cu o gingașă crenguță de brad, cu tremur cristalin de clopoțel, vocea Victoriei Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, a făcut să răsune un duios colind pentru Nașterea sufletului poporului român. La Muzeul etnografic regional, Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, și gazda Olena Zatulovskaia au primit corul „George Enescu” al intelectualilor din Dorohoi, condus de Gheorghina Gușulei, originară din Ropcea. Invitați de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
În perioada 26-29 decembrie 2014 a avut loc primul turneu în Serbia, iar în februarie 2015, trupa a participat la Festivalul Balcanic de la Salonic. Sufletul Yidish (”A yiddishe mame”, ”Bei Mir bist du Sheyn”, ”Der Rebbe singt”, ”Romenie Romenie”) a răsunat cu ocazia celor mai importante sărbători evreiești: Rosh Hashana, la Căminul de Persoane Vârstnice „Dr. Moses Rosen” din București, de Hanuca la Templul Meseriașilor din Galati, de Purim la Sinagoga Mare din București și la Sinagoga din Brăila, la Palatul
Ziua Europeană a Culturii Iudaice [Corola-blog/BlogPost/93755_a_95047]
-
registratura spitalului, în pavilionul din fața lor și, pe baza numelui, este posibil să fie găsită dacă, într-adevăr, se află internată acolo. Fără a mai pierde timpul, Emanuela merse direct la registratură. Bătu grăbită și emoționată la ușă. Din interior răsună vocea unui bărbat: - Intrați! - Bună ziua, domnule! salută Emanuela de cum trecu pragul. - Bună ziua, doamnă! Intrați și luați loc! Cu ce vă pot ajuta? - Da, pentru asta am venit... Cred că m-ați putea ajuta, vă rog! Numele meu este Emanuela Romașcanu
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Citește mai mult Au murit caii, nechează călăriiFiori de mătase trec prin șira spinăriiSe revarsă noaptea peste urbeStatuile plâng pe străzile curbePe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
noaptea peste urbeStatuile plâng pe străzile curbePe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spatePrivind melancolic spre țărmul măriiCu fața prelungă ca semnu-ntrebării;De-a lungul plajei luminate și liseSuspină pierdute și moartele viseDe unde cu zorii răsună duios,Un cânt de sirenă nespus de frumos.... III. SCRISOARE DESCHISĂ, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016. Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
din 09 noiembrie 2015. te-am visat azi noapte boier Nicolescu, pajul poeziei și purtai un fes cu fir țesut din aur și aveai aură în cea mai valahă din cronici trăsură branduind arome cum e vinul vechi slove ce răsună noaptea în urechi; treceai ca un conte prin mulțimea care se adunase toată (în istorii gloata rămâne o gloată!), fără felinare așteptând să vină buzoianul care arde în lumină; împărțeai stropite cu sângele sfânt visuri, anemone, pacea din cuvânt ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
pe ea o văd întâi. Citește mai mult te-am visat azi noapte boier Nicolescu,pajul poeziei și purtai un fes cufir țesut din aur și aveai aurăîn cea mai valahă din cronici trăsurăbranduind arome cum e vinul vechislove ce răsună noaptea în urechi;treceai ca un conte prin mulțimea carese adunase toată(în istorii gloata rămâne o gloată!),fără felinare așteptând să vinăbuzoianul care arde în lumină;împărțeai stropite cu sângele sfântvisuri, anemone, pacea din cuvântca un pom din care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
a renunța la erezia lui, noi, juriul orașului Genova, îl dăm pe cel condamnat să fie ars pe rug! Soldați, treceți la treabă! În acel moment, ceva nemaipomenit și nemaiauzit se produse. Din spatele mulțimii privitoare la condamnare, o voce puternică răsună. - Frate Lucas! Nu ești singur! Sunt alături de tine! Un tip puternic, bine clădit fizic, ieși din mulțime și se repezi spre scena rugului. Dădu la o parte pelerina de pe el. Aruncă și pălăria neagră, cu boruri. Rămase doar în cămașa
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
la tine în adâncuri. Înspre fundal, pictez iubire În tonuri verde de smarald, Desprinse din a ta privire În care vreau iar să mă scald. Și-atunci întreb, de ce se-adună ? De ce deodată îmi sporesc Dureri ce-n inimă-mi răsună Și liniștea îmi risipesc ? Iar un ecou răspunde-alene: Mergi, spune-i simplu: Te iubesc ! Ce e păcatul ? Ce e păcatul? Nu-i parfumul florii! Deși, nici ea, străină nu-i de asta, Căci prea ades mi-a-ndestulat fiorii, Din plin făcând
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
mai bună se naște-n tăcere. Și plânge și plânge în mine destinul în timp ce în sânge-mi sporește seninul. Și-adie și-adie o dulce răcoare în lumea-mi pustie ce-a viață tresare. Și totul e pace ce dulce răsună de-o vreme încoace când ninge, când tună. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și totul e pace / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382159_a_383488]
-
amarnic strigă, planează țintit către prada simțită, văzută. Se lasă-n căderi amețitoare și iute pun stăpânire pe animalul doborât, sfârtecându-i puterea vieții cu oțelul încovoiatului cioc. Săltând-o în chingile ghearelor, duc mai apoi captura la stăpân. Îndemnuri răsună pe rând. Zboruri de acvile se-ncrucișează semeț. Glasuri sparg tăriile, unele ciudoase, altele învingătoare. Într-un chiot prelung se unesc și vocea de om, și vaietul ucigaș al păsărilor, și urletul căznitelor fiare... Trufași se arată acei ajutați de
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului vineri 30 oct. 2015 Câtă bucurie!.. beție-n culoare, Pe ritmul -Rockului- atât de săltat. Muzica li se așterne la picioare, Țâșnesc efluvii tandre pe neașteptat. Bolta clubului vechi puternic răsună, E-atâta viață expusă-n visul târziu! Joacă, fericiți, ținându-se de mână Copiii vremii cu râs dulce argintiu. .............................................................. Cineva-i strânge de gât, parcă, cu șaluri!... Să iasă în noapte mulți nu reușesc, Tavanul fulgeră văpăile-n valuri, Tinerii
NOAPTE DE SODOMA de LIA RUSE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382218_a_383547]
-
târziu! Joacă, fericiți, ținându-se de mână Copiii vremii cu râs dulce argintiu. .............................................................. Cineva-i strânge de gât, parcă, cu șaluri!... Să iasă în noapte mulți nu reușesc, Tavanul fulgeră văpăile-n valuri, Tinerii bâjbâie, fug și se rătutesc... Clipele răsună de plâns și suspine Pașii cad cu zgomot pe dalele vechi, Moartea-ncet alege din rugile pline Legănând copiii cu gesturi străvechi. O,..toți sunt înecați în negura de fum, Scânteia firavă crește dintr-o dată Moartea chiar dansează, sub triluri
NOAPTE DE SODOMA de LIA RUSE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382218_a_383547]
-
de căpătuială. Acestea fiind spuse, își luă armele și calul și părăsi împărăția, ducându-se încotro vedea cu ochii, numai să nu mai audă de însurătoare. Venind ziua stabilită pentru bal, ia-l pe împărat de unde nu-i! Palatul împodobit răsuna de muzică și de zarva invitaților, cele patru zâne așteptau la masa împodobită sosirea lui Petruș, nădăjduind fiecare ca ea să fie aleasa, în timp ce păsările îl căutau în toate colțurile pe stăpânul lor. Numai cucul, cocoțat în vârful unui turn
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
fără să știm că de la inceput erau pierdute. Imaginea ta ratacita-n infinit cu greu o mai regăsesc , ca o cenușă s-a risipt spre asfințit , nici în inima speranțele nu mai cresc. Îmi spulber privirea prin vântul nepăsător, unde răsună iubirea că un tremur de suspin, prin amintiri caut alinarea unui nor ca să-mi alunge gândul îndurerat...de lacrimi plin. Tresărim ,cănd recunoaștem între noi despărțirea că o mustrare a iubirii ce-a trecut , doar pentru o clipă mai rătăcim
DOAR PENTRU O CLIPA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382241_a_383570]
-
pocnește în foc. - Cred că am visat! Privește ceasul de pe perete ridicând din sprâncene. Mai am încă vreo trei ore bune de somn! Se trântește la loc pe saltea și trage cu putere pătura. - Moooșuuuleeee! Eliberat de sub pătură, strigătul spiridușului răsună în ecouri de-a lungul pereților împodobiți. - Of, bată-te noroacele Petrică, aici îmi erai? - Moșule, avem un mare necaz! S-a aprins grajdul de la felinare și sania a ars cu totul! Trebuie să găsim imediat un mijloc cu care
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
IRINEU, ne-au încălzit sufletele din trupurile pline de frig și ne-au făcut să credem că „EROI AU FOST ȘI VOR MAI FI” și că va veni și „ZIUA DREPTĂȚII” celor mulți. Colindul străbun „O, CE VESTE MINUNATĂ” care răsuna din piepturile înflăcărate a mii de patrioți-pelerini, ne-a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni și pământ străbun. Și totuși, în
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
să strigăm - Jos Tirania Acelor ce forța, corupția, pumnii Le foloseau în discursuri pompoase Să aibă ei totul, pe mese luxoase Să fim solidari, români, este ceasul Cînd neamul se-așazâ în albia lui Aprindeți în suflete candele, glasul Poporului liber răsune de-a pururi MIHAl BĂRBULESCU Crizanteme în mitraliere Uluitor spectacol. În mîinile celor ce trebuiau să tragă, să ucidă, în mîinile fiilor țării aflați sub drapel, al copiilor noștri, puși să ucidă părinții și frați, sclipeau în soarele de primăvară
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
cînd, în masă, aceștia pornesc, alăturîndu-se demonstranților care aplaudă. Dinspre Piața Unirii se îndreaptă o coloană purtînd pancarta “Ceaușescu nu uita, a venit și vremea ta”. Într-o disciplină impresionantă manifestanții îi lasă să treacă scandînd’ “Vin muncitorii”. Întreg centrul răsună de urale. Ora 17, din nou tancuri. La 17.30 alte blindate pătrund în mare viteză, zdrobind zeci de oameni în fața sălii Dalles. Încep împușcăturile. “Asasinii, ucigașii”. Ora 17,45 se aprind torțe și luminări. Ora 17.50, trec alte
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
de marele eveniment istoric de la 1859, care l-a avut în centru pe A. I. Cuza, omul care a gândit la rece și a înfăptuit ceea ce nu oricine poate: unirea. Versurile binecunoscutei poezii Hora Unirii, scrise de V. Alecsandri, încă mai răsună în urechile românilor iubitori de țară. Un pic de respect ar trebui să manifeste și politicienii, căci datorită unor personalități mărețe trăiesc într-o țară pe care vor s-o vândă bucată cu bucată celui care dă mai mult. Jalnic
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
noastră limbă. Cât timp în lumea zgomotoasă / Va fi suflare românească, / De-a pururi, sfântă și frumoasă, / Să dăinuiască limba noastră. // Sortită-n veci de-a nu apune, / Cu-a sa rostire dulce și măiastră, / Mereu sub soare, mândră să răsune, / Ca o cântare, vechea limbă-a noastră. // Deci crezul meu sub zarea-albastră, / O veșnicie să rămână: / Eu nu mă las de limba noastră, / De limba noastră, cea română!”. Despre „partea noastră de veșnicie”, care-i limba, rostea îndemn pentru urmași
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
începător") acoperit de puf, prin etimologie populară (pufan), substituție sau adăugare de afix (pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și joc de cuvinte (pufarin). Forumurile din internet indică o circulație destul de largă a unora dintre acești termeni - "Cazărmile, la rândul lor, răsună de scrâșnetul din dinți al celor care sunt pufani și trebuie să rabde umilință din partea celor care poartă grade" (iru.ro), "dacă în dormitoare se înghesuiau altădată 60 de soldați, acum stau cel mult opt Ťpufaniť într-o cameră" (timpolis
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]