1,232 matches
-
pentru copilul său? Care sunt simptomele unei probleme cardiace la copil? Dr. Mircea COTUL: De regulă, aceste malformații sunt depistate în marea lor majoritate în serviciul de neonatologie, fiindcă imediat după naștere cea mai mare parte dintre anomalii au și răsunet clinic, iar ecografia cardiacă poate stabili diagnosticul. Dacă cumva anumite anomalii congenitale mai simple au scăpat în perioada neonatală, ele pot fi diagnosticate ulterior, în urma controalelor de rutină efectuate de medicul de familie, medicul pediatru, medicul cardiolog. Rar, uneori anumite
INTERVIU INEDIT CU MIRCEA COTUL – DOCTORUL CARE SALVEAZĂ INIMI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352771_a_354100]
-
În realitate, nu au trecut neobservate, marea majoritate a pacienților știu de existența lor, dar medicul cardiolog sau cel care urmărește cazul probabil a lăsat în temporizare o soluție de tratament chirurgical, în ideea în care aceste leziuni nu au răsunet clinic. Un pacient care să scape în totalitate până la vârsta adultului... da, se întâmplă și acest lucru, dar sunt cazuri rare, depistate accidental în urma unor complicații secundare anomaliei cardiace. Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu suntem nevoiți să
INTERVIU INEDIT CU MIRCEA COTUL – DOCTORUL CARE SALVEAZĂ INIMI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352771_a_354100]
-
numai preot, era conducătorul românilor din partea stângă a Dunării. Era un purtător de cuvânt în fața autoritaților și se vede treaba că era și un om zdravăn! Ca și atunci când vorbind odată, măreț, dârz, cei care l-au ascultat au spus „ Răsunetul - ca un tunet!”. Reporter: Vă curge istoria prin sânge, minunat! Popa Șapcă va trăi veșnic prin scrierile dumneavoastră. Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Cuvântul lui lui Popa Șapcă era răsunător, impunător dar și blând. Popa Șapcă a fost unul dintre personajele
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
din iscoadă-n iscoadă Străbăteau prin regat, să audă, să vadă, Poate doar s-o găsi cineva că să știe... Fără ea, la palat, n-a mai fost bucurie. Și când toate păreau, resemnare a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița din soare
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
romantică. Anul revoluționar 1848 se regăsește ca realizare muzicală în imnul Deșteaptă-te române care are la baza melodia romanței „Din sânul maicii mele ”, a cărei notație psaltică a făcut-o Anton Pann încă din 1839 și versurile poeziei „Un răsunet”, compusă de Andrei Mureșan în 1842. Modul în care s-a petrecut simbioza dintre cântec și versuri se găsește în amintirile lui Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann și unul din admiratorii acestuia. Acesta relatează: „Am cântat multe cântece
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIȘTE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Arta scenei e aerul vieții sufletești! Și demoniac și angelic este răsunetul suplu al muzicii clasice, nemistuit, ca un tropot de clinchete, ca o lunecare de izvoare pe pietre îmbrăcate în mușchi. Cel al vocii sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
a informat lumea în mai multe limbi despre acțiunile moților. Dacă vătafii feudalismului au spumegat precum că, Horia a dorit să ajungă „rege al Daciei”, defăimându-l atât pe el cât și pe Cloșca și Crișan, Răscoala a avut mare răsunet și pe plan european, stârnind panică printre feudali. Horia ajungând în legendă precum: Până-a fost Horia împărat / Domnii nu s-au desculțat / Nici în pat nu s-a culcat / Prânz la masă n-au mâncat. Ori : Horia șade pe
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
PREȘCOLARITĂȚII, dar și tuturor copiilor implicați în frumoasele activitățile creative și recreative, le adresăm sincere FELICITĂRI, asigurându-i că eforturile lor conjugate pot fi considerate exemple de bună practică în învățământul românesc iar succesul muncii lor va deveni unul de răsunet! (GHEORGHE A. STROIA) ***2. SĂNDICA BORCHINĂ (Coordonator)* Sf. Gheorghe, jud. Covasna: MUZICA ÎN JOCURILE COPIILOR (jocuri muzicale pentru preșcolari și școlari, A4, 44 pagini) În grădiniță, conținutul educației muzicale nu se referă doar la însușirea unor cântece, ci și la
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
folos fără susținere, ci un țel lipsit de izbândă. În orice prilej, prin mijloacele de presă scrisă și televiziune, în cadrul diverselor activități, cu ocazia fiecărui eveniment din orizontul tematic al justiției, vocea Asociației Magistraților din România, prin reprezentanții săi, este răsunetul tulnicelor care comunica odinioară peste crestele dealurilor și munților vestind că se apropia o primejdie. Acest aspect denotă o credință neclintită, ca stânca, în sfințenia independenței justiției, și transmite un mesaj eroic, cu atât mai mult cu cât și-l
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
și prin discreția sărutului furat, încercând să reînvie o tradiție a sincerității și a nevinovăției erotice. În partea de sus a panoului pe care sunt expuse mărțișoarele se află citate despre dragoste: „Sărutul fără mustață e ca oul fără sare.”; „Răsunetul unui sărut nu-i ca cel al tunetului, însă ecoul lui stăruie mult mai mult.”; „Surâse și apoi din adâncul inimii m-a sărutat...n-a fost nicicând sărutul mai suav.”; „Câte sărutări, perechi desperecheate/ Câte priviri strecurate/ Din ochi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe rușii imperiali de la o mare rușine. Generalul Cerchez, cel căruia i s-a predat Osman Pașa, tot de pe malul Bârladului este. Ca și la Peneș Curcanul statuia (bustul) a
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca întotdeauna în astfel de cercetări, partea de ipoteze și de experiențe personale este destul de întinsă. Dar dacă, pe baza lor, cercetarea
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
aburind a taină poarta înălțată din voci și stânci cuvinte șiroaie stropite de păstrăvi lacrimi de izvoare acolo trece ziua prin inelul nopții amintirea încrestată într-o palmă de nisip pescărușii țipă la sfârșit de august când timpul mângâie fără răsunet și nisipul galben se suprapune în straturi ca brațele prefăcute în niște valuri lampioane strălucind în noapte ca nasturii pe haine ponosite frunzele se îmbuibă în clipe mărunte măturate din viață cu indiferență petale cățărate pe ramuri sfârșesc în apă
SĂRUTAŢI DE PLOAIE, NE DESPRINDEM PE RÂND de SUZANA DEAC în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357035_a_358364]
-
despre ținuturile de obârșie, făceau ca ochii lui Dumitru Sinu să aibă o strălucire aparte. Venea dintr-un loc încărcat de istorie și legendă; împrejurimile Sibiului au constituit de-a lungul veacurilor scena pe care s-au desfășurat evenimente cu răsunet în istoria neamului. „Atestarea documentară a localității nu se cunoaște cu exactitate, însă, o serie de documente despre Sebeșul de Sus, datând încă din timpul dominației austro-ungare se află la Viena, Budapesta, Cluj și Sibiu. Multe dintre acestea, tipărite la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Artă „Trei culori”, asociațiile „Busuioc” și „Fronteiras Encantados - Associçáo de Imigrantes”. Cea mai importantă și prestigioasă răscumpărare a spectacolului susținut în grădinile Museu da Cidade Campo Grande 245 Lisboa, a fost o largă și admirabilă audiență urmată de un prelung răsunet care a preschimbat însemnătatea zilei calendaristice în multă puținătate din tandrețea fiecăruia dintre românii plecați în străinătate, cărora le pasă și românii rămași acasă, care așteaptă. Ce pasăre, chiar vultur de-ar fi, e aceea fără cuib, ce cuib, oricât
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
precum că autorul muzicii ar fi chiar Andrei Mureșanu, poet, jurnalist, traducător. În realizarea muzicii, Anton Pann s-a inspirat din minunatul imn religios „Din sânul maicii mele”. În al doilea rând, versurile aparțin lui Andrei Mureșanu, din poezia „Un răsunet”, iar versurile poeziei „Din sânul maicii mele” nu aparțin nicidecum lui Anton Pann, ci marelui poet Grigore Alexandrescu. Oricum, din iarna anului 1989, „Deșteaptă-te române” a devenit Imnul Național al românilor, eliberați de sub ideologia comunistă, iar din 1998, în
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
are tangență, dar și în scrierile sale literare. Poet de acum consacrat prin apariția în reviste literare importante din țară si din străinătate, cercetător-etnolog, cu volume de studii deja aflate în rafturile biliotecilor, Menuț scrie zi de zi la cotidianul Răsunetul, acest ziar făcând parte intrinsecă din viața sa. Cultura județului BN ar fi mult mai săracă fără inserțiile de culoare și tinerete pe care, ca un profesionist bun, Menuț Maximinian le găsește locul potrivit în pagină, le promovează cu generozitate
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
județului BN ar fi mult mai săracă fără inserțiile de culoare și tinerete pe care, ca un profesionist bun, Menuț Maximinian le găsește locul potrivit în pagină, le promovează cu generozitate. Cei obișnuiti să citească ziarul de dimineață al bistrițenlor ( Răsunetul) nu pot trece cu vederea cronicile literare, întâmpinările de carte, pe care Menuț le semnează cu harnicie și discernământ de fiecare dată. Este un puzlle uriaș și peisajul editorial pe care l-a construit Menuț Maximinian, prin scrierile sale critice
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
Grup Media SINGUR, Grigore TIMOCEANU Parteneri Media ai Proiectului „Întoarcerea poetului risipitor” FDL.ro (Fabrica de Literatură, site, București), Glasul Maramureșului (ziar, Baia Mare), Bocancul Literar (site, București), Noua Provincia Corvina (revistă de cultură, Hunedoara), Oglinda Literară (revistă de cultură, Focșani), Răsunetul (ziar, Bistrița-Năsăud), Palia Literară (revistă de cultură, Hunedoara), Caiete Silvane (revistă de cultură, Sălaj), Agero (site, Stuttgart), Impact literar (revistă de cultură, Târgoviște), Proiectul Cititor de proză (site, Londra), Pagini Românești în Noua Zeelandă (revistă de cultură, Noua Zeelandă), Sighet on line
PRIMII AUTORI TIPĂRIŢI ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357950_a_359279]
-
și lume. Dar, în iezerul de foc al încercărilor, Dumnezeu le-a binecuvântat suferința împletind-o din tăria faptelor lor mărețe, mistice, deosebite, într-o Scară a biruinței spirituale rezemată cu capătul de cer, ipostază harică ilustrată în poezia de răsunet patriotic, NOI: Suntem pământul roditor al unui dacic neam/ Profeții marilor căderi de azi/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ și ne-ngropam martirii camarazi. Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni/ Când
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
decât sosirea Indilei la București în seara lui 7 decembrie! O seară de vis, cu flăcări în ochi și scântei împrăștiate în inimă, o seară mirabilă cu Indila! O seară în care va luci frumusețea spectacolului înnobilat de cântecul sensibil. Răsunetul melodic orientalo-parizian va învălui în catifea publicul și-i va pulveriza steluțe minuscule în oglinzile privirii. Un vis va lua chip viu, o chemare interioară va primi răspunsul aievea: Indila va concerta pentru români și va lăsa îndrăgostiți în urma ei
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
dirijor și critic muzical francez, sugerează imagini și stări sufletești prin jocul de lumini și umbre, prin nuanțe armonice vaporoase, prin subtile diferențieri dinamice și fluctuații ritmice, toate însumând un lirism discret. Debussy a fost promotorul impresionismului, curent de mare răsunet în cultura muzicală, strâns legat de pictura lui Monet, Manet, Renoir, Cezanne etc. și de poeții Verlaine, Mallarmé, Valery, Baudelaire, Rimbaud. În timp ce Germania și Austria cunoșteau la acea vreme experiențele expresioniste, Franța aducea în cultura europeană muzica impresionistă, fiind mai
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
al Colegiului Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, profil Matematică-fizică, al Școlii Postliceale de Informatică din cadrul Grupului Școlar de Informatică, al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, secția română-etnologie, cu masterat în Etnologie la Universitatea de Nord Baia Mare. Director editorial la cotidianul Răsunetul, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, al Societății Scriitorilor Bistrițeni Conexiuni, al Ligii Scriitorilor din România, al Societatății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, al Cenaclului „George Coșbuc”. Este redactor Radio Renașterea și colaborează la ziarul “Realitatea”, revistele EuRoCom și “VIP” din București, “Agero
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi se spun E o furtună de spasme și urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim, mimam fără sunet Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite din oase de robi Faraoni ce fură și ochii la orbi Otravă ți-e dată, fără să vrei o absorbi ... Citește mai mult Cad lemne
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
acestui referendum, eu cred că nereușitele lui provin și din faptul că, abordând o adresă prea largă și cam neclară, discursul politic al lui Crin Antonescu a fost lipsit tocmai de elementele de filosofie politică liberală, care ar fi avut răsunet în conștiințele multor oameni care doresc așa ceva și așteaptă așa ceva. Mulți intelectuali, mulți oameni care trăiesc încă sub imperiul admirației unor momente din istoria națională dirijate cu demnitate de gândirea liberală românească, ar fi așteptat asemenea accente și ar fi
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (5) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360047_a_361376]