794 matches
-
început), dar dorind arzător după Dumnezeu: mai întâi, ei constată că omul este mereu atacat de duhurile rele, dar că omul are puterea să le primească ori să le respingă dintru început sau mai târziu, fiindcă aceste duhuri rele îl războiesc pe om, dar cineva care are darul trezviei și al privegherii, poate cunoaște stadiile atacurilor și poate lupta împotriva lor, chiar dacă lupta este complexă și de durată, însă nu imposibilă. Dacă cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
isteț, Nu-i un câine nătăfleț; Eu vorbesc cu el întruna, El își adoră stăpâna. Oameni răi, cu mult păcat, L-au bârfit neancetat: Că e rău ,si mai și musca. Oameni ce merita-n cușcă! Neavând minte nițel, Se războiesc cu-n cățel; N-au cultură, nici decentă, Nici nu merită clementa. 25. 03. 2012 Referință Bibliografica: BODYGUARDUL MEU , TIGRUT / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1199, Anul IV, 13 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sofia
BODYGUARDUL MEU , TIGRUT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347813_a_349142]
-
în: Ediția nr. 1206 din 20 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Îmi place primăvara, pentru că în fiecare an, soarele se trezește după un somn îndelungat și împinge plapuma de nori la o parte pentru a-și face loc. După ce se războiește puțin cu norii și cu crivățul care este mai ascuțit decât o lamă de cuțit, își scoate razele triumfător și le împrăștie pe cer, pentru a-i porunci zăpezii să intre în pământ. Îmi place primăvara, pentru că o dată ce astrul nostru
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
cu râuri repezi ale căror ape se rostogolesc într-un zgomot infernal în prăpăstii. CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu entuziasm) Ăsta-i Regatul lui Dracula! CĂPITANUL SASU: Și al urmașilor săi! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și noi suntem din neamul său! Oare de ce ne războim cu el? Treptat roata de foc a astrului ceresc este gata să se ascundă după crestele munților. Câțiva nori care se perindă leneși pe deasupra parcă se aprind în flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
-ți fie cuprins obrazul alungă din tine nevoia de bani dorește-ți în viață să n-ai dușmani alungă din viața ta tot ce lipsă înseamnă dorește-ți iubirea de frate sau de mamă alungă din tine tot ce e război dorește-ți o viață fără griji ori nevoi alungă din viața ta tot ce înseamnă pustiu dorește-ți iubirea până ești viu alungă din tine trudă ori osteneală dorește-ți o viață cu virtuți și tihneală. II. alungă din viața
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
le vom da girul pentru încă patru ani Lor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
alee și altar. Pentru prima oară, Universitatea devine academie și atelier. În ea, cuvântul dobândește ceva din puterile lui originare. În presă - Nae Ionescu este, ca și Mihai Eminescu, B.P. Hașdeu, Nicolae Iorga, și ziarist - ia în răspăr rutina, se războiește cu edilii învârtelii - învârteala ca instituție - pledează pentru metamorfoza politicianismului în politic, a demoagogiei în noimă, a ideologiei în idee, a personajelor în persoane. Prin el, gazeta trece din senzațional în necesar. Editorialul devine învățătura, faptul divers parabola, cronica eveniment
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CAPITULAREA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Soldații sufletului meu, au obosit să-și poarte scutul, S-au războit încrâncenați s-alunge din prezent trecutul Și-nsângerați cumplit în aripi, au ațipit numai o clipă, De-ajuns s-aud cum pulsul vieții, dramatic, după tine strigă. Se-aprind sub pleoape felinare să-ți lumineze încântarea Că m-ai surprins
CAPITULAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376378_a_377707]
-
Imperiul Roman e considerată, în mod logic, de către autor, ca fiind nesemnificativă privită prin prisma așa-zisei romanizări. „Sincer, îmi este greu, tare greu să cred că (doar prin schimburi comerciale desfășurate în acei ani, în care dacii s-au războit de multe ori cu romanii...) am introdus în vocabularul nostru un fond bogat de cuvinte! Oare ce schimburi culturale se puteau face când aceste popoare se aflau intr-un război aproape continuu?” A doua etapă a componentei romane, conform teoriei
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
cum dispar și ultimele raze ale soarelui. Să nu fie prinși de aripile nopții pe vreun coclau, își instalară tabăra într-un loc pitoresc. Pe aceste plaiuri de o frumusețe rară au împărățit zâne și Ilene Cosânzene și s-au războit feți - frumoși cu zmei fioroși. Între timp, câțiva oșteni urmăriră un cerb pe care îl săgetară. Aprinseră un foc mare și-l puseră la proțap. Se ospătară pe îndelete și într-un târziu se culcară pe cetina de brad și
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
de țară iubitor si-apărător de patrie. Pacea și onoarea și-o dorește în special în țară. Este adevărat că toată epoca președinților a coincis cu pacea la hotarele țării. Dar nicidecum în interiorul lor unde șlehtele s-au și se războiesc pentru os și „primul cuvânt”. Binele țării nu este cel care s-ar împotrivii condițiilor create. Nu! Binele țării este exclusiv cel PRONUNȚAT de mine. Poate, și este aproape o regulă, concurența vede binele țării cu aceeași ochi, chiar cu
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
erau niște pietre nestemate, de opal, agate, sau cine știe ce podoabe prețioase, încât ei arătau ca niște veritabile vitrine ambulante înzorzonate de bijuterii! Așa deci, era ceasul când toate orătăniile ciuguleau pe-ntrecute, să-și facă gușa cât mai rotundă. Ea se războia cu trufașii cocoși, care călcau țanțoși prin curte și nu lăsau în pace amărâtele găinușe să-și culeagă în tihnă grăunțele, că doară de la ele era cel mai mult folos! Iată, trecu prin curte și motanul Tigran, motan viclean, necioplit
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
coborî pe funie, până ajunse pe iarbă, în afara turnului. Acolo o așteptară slugile trimise de baron, care o așezară repede într-un rădvan, și zburară iute ca pasărea spre castel! Iar cu lotri va avea timp destul baronul, să se războiască mai pe urmă! - Motane, motane! Cum te-ai schimbat tu așa, deodată! Văd că nici porumbeii nu mai sperii, nici după vrăbii nu mai sari. Acum ești prietenul meu adevărat. Hai să vedem ce fac ceilalți prieteni ai noștri din
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
care dau o mare atenție situațiilor rele în care se află și depun tot efortul să le alunge. Paradoxal, în pofida luptei, se observă că situațiile neplăcute nu îi părăsesc și devin mai prezente. Sfinții Părinți nu ne îndeamnă să ne războim cu ele, ne cer să nu le băgăm în seamă. Ei rezumă această lucrare în cuvintele: Dacă le lași tu, te lasă și ele". Acest lucru reiese și din dialogul pe care l-a avut Avva Isaia cu Avva Pimen
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
care fără a fi predefinită, rămâi surprins să afli cât de bine pusă la punct e drept rezultantă a încercărilor multiple succesive de control asupra direcțiilor deseori haotice, motivate doar sub aspectul efectului entropic. Jeton Kelmendi tocmai asta face, se războiește cu mecanismele crezute ca fiind sec subînțelese într-o fizică cuantică alternativă poate nici măcar complementară, fiind rearanjată-n virtutea unor formule noi, neașteptate. Faptul că există „Ritualul său” nu face decât să întărească justificata convingere în sensurile necesare pentru a
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
Ea te-nalța, te coboară. Ea e mama de copii Ea e leagăn de blândețe Și izvor de bucurii Sprijin bun la bătrânețe. Daca-n lume e durere Fiindca-s lupte între noi Doar la mame-i mângâiere Mamele nu vor război. Iată, zice Ecclesiastul Domnu-a creat omul sfânt Numai că oamenii umblă Mai vicleni că orișicând. (Continuare în numărul viitor) Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.VII - Folosul înțelepciunii. Femeia este cheia / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.VII – FOLOSUL INTELEPCIUNII. FEMEIA ESTE CHEIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379215_a_380544]
-
Nici n-avem interese în Asia centrală, nici voim război cu unii sau cu alții, sîntem plini de un egal respect pentru toate aceste nații mari cari au avut fericirea de a se dezvolta în linie dreaptă pe pământul lor, războindu-se din când în când, niciodată pe deplin subjugate, nații cu o cultură veche în urma lor, de la cari avem multe de învățat și în certurile cărora nici nu ni se cade să ne amestecăm. Certe-se ei în de ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a făcut și se va face vreodată pentru unirea neamului românesc de către partidul conservator se va face. Dar, alături cu această mărturisire, ni se afirmă de către onorabilii confrați că adevăratele tendențe ale programului nostru sânt "tendențe reacționare", că declarăm război tuturor instituțiilor liberale, că atunci când inamicul se arată la porțile cetăței, cu o hotărâre atât de puternică de-a extermina tot ce este înlăuntru, cea dentîi datorie a celor dinlăuntrul este de-a înceta orice neânțelegere, de-a aviza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea tot puști atât de perfecționate n-ar mai fi război sau s-ar preface într-un general exercițiu de sinucidere. Dar mai iată o acuzare a "Romînului". Când în ajunul rezbelului se simți trebuința de-a apela la acea putere armată se constată că-i lipseau de toate. La această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi care-și ucid "populii" prin războie nemiloase: "Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină / Când oardele-i barbare duc moarte și ruină..." (Preot și filozof). Piatra cetăților devine doar fin nisip ridicat și risipit de vânturi: "Ș-atunci vântul ridicat'a tot nisipul din pustiuri, Astupând
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și-nvăluiți în nori Zicînd: "Șilo40 e-n ruine, fratele nostru e bolnav: Albion, El, 470 Pe care il iubești, este bolnav; rătăcitor își părăsește casă Veșniciei. Și Fiicele lui Beula, îngrozite, închis-au Poartă Limbii. Luváh și Urizen se războiesc în jurul cortului cel sfînt"41. Așa vorbiră-Ambasadorii din Beula, si cu solemnă întristare Fost-au aduși în fața prezenței divine, și în genunchi se așezară jos 475 În valea lui Conway 42, acestfel povestind Războaiele Morții de Veci: "Omul cel Veșnic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ei iubita Bucurie. Ciocanul lui Urthona cuprins de groază lovi-n piroanele de-aramă137, 105 Înzecit, turbarea Demonului scoase-nzecite vîlvătăi, sfărmînd, Mugind și răsunînd, Tare, Tare, Mai Tare și Mai Tare, si beznei Dîndu-i foc, cu-ale lui Tharmas valuri războindu-se și cu Zăpezile lui Urizen. Scrîșnind, cu furie vîlvorile se ridicară din demonul nemuritor. Împresurat de vîlvătăi Demonul crescu urlînd cu strășnicie în focurile sale; 110 Los o învălui cu teamă pe Enitharmon într-un nor rece alb, Apoi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
relații incestuoase pe care a avut-o cu fiica sa cea mai mare, după distrugerea Sodomei și Gomorei (cf. Geneză 19, 37). 286 (VIII, 360) Madian: În Biblie, fiu al lui Avraam de la Chetura; Madianiții (urmașii lui Madian), s-au războit cu copiii lui Israel (cf. Geneză 25, 2-4; 37, 28). 287 (VIII, 361) Ada, Țila, Căina, Naama, Tamar, Rahab, Tirța, Maria: Ada și Țila (sau Sela; engl. Zillah) sînt cele două neveste ale lui Lameh (Geneză 4, 19); Naama este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acela nu e om cu adevărat (nu Întâmplător, În tradiția noastră este valorizat Întotdeauna cel care construiește o casă). Căminul este locul Întâlnirii cu sinele, cu bucuriile și durerile fiecăruia. E locul În care Îți lingi rănile, cauți vindecare, te războiești cu tine Însuți, urli, țipi și plângi fără să te vadă nimeni. E locul războiului lăuntric și poate cu cei din jur. E locul Împăcării mierii cu fierea, a dulcelui sărut cu nepoftita tristețe. Așa stând lucrurile, rezultă că putem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
multe becuri În sat. Bănuiesc că toate acestea (și altele, ale altora) vor fi luate cu timpul În seamă. În rest, multă sănătate, pace și liniște. Și, vorba bunicii - fie-i țărâna ușoară -, să de-a Dumnezeu să nu fie război, să nu vină vreo molimă, să nu fie potop, secetă și... să nu ne calce hoții și tâlharii! 13.5. Trăiri, bucurii, lacrimi Gara de Nord, București, Într-o zi obișnuită. Staționare cât se poate de scurtă, căci, nu-i așa, vrei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]