800 matches
-
boltă a Imperiului lor, Italia de la începutul secolului al XVI-lea nu mai este decît un mozaic de state mici. Fărîmițarea aceasta face din Italia o caricatură a Europei. Proprietate a unor mici suverani certăreți și ambițioși, principatele italiene se războiesc fără încetare. Aceste certuri favorizează ambițiile puterilor vecine, pentru care peninsula constituie o pradă cu atît mai ușoară cu cît complexitatea istoriei Italiei permite fiecăruia să aibă drepturi asupra unei părți sau alteia din teritoriul său. Incapabile să se apere
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
, publicație apărută la Focșani la 21 mai 1946 (număr unic), avându-l ca director pe Ion Stavarache. Articolul-program, semnat de acesta, anunță că revista se va război cu „rămășițele reacționare și fasciste”, criticând „clicile de fantome ale trecutului”. F.P. aduce un omagiu lui G. Vlădescu-Răcoasa, ministrul naționalităților, care semnează el însuși un articol intitulat Facla Putnei. Literatura e reprezentată de două traduceri: poeziile Marinarul de Tristan Tzara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286930_a_288259]
-
CNSAS (un editor, Realitatea TV, 21.IX.2006) - sensul era "să nu ne întindem prea mult cu discuția" Oamenii politici importanți se înțeapă pe această strategie. (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 10.I.2007) - "se înțeapă din vorbe" De ce se mai războiesc politicienii pe chestia asta? (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 11.IV. 2007). (b) substantiv dicendi: [...] vor să redeschidă discuția pe republică parlamentară sau prezidențială. (C. Drăgotescu, Realitatea TV, 31.III.2007) discuțiile pe această strategie post-aderare (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 10
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
în gura lui, un călugăr pe brânci, cu fața în jos, văzându-i-se numai picioarele"31. Pe lângă animalele pașnice, domestice, frecvență mai mare au fiarele sub forma cărora apar demonii, ca în una din scenele din viața Sfântului Antonie "războit de diavoli": "Și mulți demoni îi strică pereții cu lemne, unii ca niște lei, alții ca niște șerpi și alții în multe chipuri ale altor animale sălbatice fiind înfățișați, fac război cu dânsul"32. E limpede că astfel de reprezentări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din interior sub forma poftelor firii pământești, care caută să supună sufletul, cum zice Sfântul Apostol Petru: „Iubiților, vă îndemn ca pe niște străini ce sunteți și călători aici pe pământ, să vă feriți de poftele cele trupești care se războiesc împotriva sufletului” (I Petru 2, 11); din afară, sub forma necazurilor și a răutății omenești. Spiritul sălășluiește în trup și trăiește dincolo de trup și moarte. Mama săvârșește o lucrare sfântă ca să-L introducă pe Dumnezeu în viața copilului, iar viața
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
am auzit ricoșeuri în turelă și când m-am uitat am văzut că trăgea din Palat. Am localizat, se trăgea de undeva de deasupra și de undeva de la etajul unu. Am deschis foc cu antiaeriană, cu 7,62, ne-am războit noi așa cam jumătate de oră. Ei trăgeau, noi trăgeam și când am văzut că nu au mai continuat focul ne-am oprit. A doua zi pe la 7,00, când am ieșit afară am văzut cum a venit unul și
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
acolo unde aveam să mă Încălzesc sufletește Întâlnind prieteni, ai mei dar și ai Naturii, sosiți din restul Europei, din Asia, Africa și America. Motivul? A doua Conferință internaționlă de Chimie ecologică, adică de „interogare“ a mecanismelor prin care ne „războim“ spre sinucidere cu Natura, dar și de promovare a tehnologiilor prietenoase ei. Căutam și un prieten de suflet, pe președintele acelei Conferințe, Însuși Ministrul Mediului 82. Un om deosebit de activ, Într’o - din păcate - țară, dar care știe să aleagă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vin. Doar că, atenție! La țară, acolo unde ciutura coboară În aceeași fântână spre care se Îndreaptă și rădăcinile viței, nu prea e bai. Om și plantă ajung la aceeași apă; și apă din vin, ori din fântână, nu se războiesc În burta gospodarului, dar nici - mai În urmă - În celulele lui. Cu târgovățul e mai rău, căci vinul Îi vine de la Cotnari de exemplu, iar apa din Prut... mamă ce război! Asta de adaugă sifon, făcut cu apa Iașilor. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică lămurită? „Unde dai și unde crapă“. Adică o gheruță prin care Îți amintește sau prin care Îți sancționează un alt păcat. Totul e să te Întrebi cu ce-ai mai păcătuit. Nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar trebui să fie sfânta pătrime, fiind și eu pe acolo: la pândă, Între tufișuri, așa cum Îmi place... Și, cum sunt și o ființă cât se poate de serioasă, am ajuns și pe sigilii, unul arătându-mă taman când mă războiam cu o rață. De nu știți deznodământul, vă spun că acolo a fost o pisică sătulă... Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc, ci despre prosperitatea Greciei, aceea care trebuia apărată. Și recunoașteți că și aici v’ați inspirat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe nemții aflați În război și fără surse de petrol dar cu cărbune „deavolna“, care au făcut din el benzină; ba chiar au Înlocuit untul cu margarina pe care o lăudăm acum, cu reclamele de rigoare, deși nu ne și războim. Exemplele ar putea continua, dar eu vreau altceva: să aduc la rampă esențialul. Anume că nu doar mâncare ne trebuie, ci - la stadiul nostru de civilizație - și lingură. Să-i pun, acesteia, ghilimele. E vorba deci, dacă pământul, care ne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gândirii omenești. Abandonat sentimentelor sale, credinciosul pare asemenea artistului care se confundă cu pasiunea lui. Starea rațională e anulată și de la aceasta la intoleranță nu e decât un pas. Câte semne de egalitate se pot pune aici? Nu m-am războit însă niciodată cu religia, ci doar cu felul în care ea este abordată. Cu oricâtă convingere mi s-ar repeta principiul „crede și nu cerceta”, pentru mine el nu-i decât o nerozie. Până la urmă religia rămâne istorie iar principiul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
țările române se aflau În prima linie. Luptele cu turcii s-au imprimat În conștiința națională mai mult ca oricare altă temă istorică. Vocația românilor În Evul Mediu (și marea lor contribuție la istoria europeană) ar fi fost să se războiască cu turcii, prelungită Încleștare, din care au ieșit de cele mai multe ori victorioși. În realitate, dacă adunăm anii de conflict, ajungem doar la câteva decenii din jumătatea de mileniu de relații româno-otomane. Românii au câștigat unele bătălii, turcii au câștigat altele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mediu, țara Românească e țara Românească, și Moldova e Moldova, atâta tot (sintagma „țări române“, pe care o folosesc și eu din comoditate, este maniera modernă de a le numi). Cele două țări merg când Împreună, când una Împotriva celeilalte; ele se războiesc nu numai cu ungurii, cu polonezii și cu turcii, ci și Între ele. În primele două secole, Moldova se ține mai aproape de Polonia, iar țara Românească de Ungaria, de aici decurgând orientări externe diferite (care nu prea justifică Încadrarea lor Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care a pus „la umbră” (În temniță) câțiva „bandiți”. În loc ca, la rândul lor, publicațiile moldovenești să se lupte cu prejudecățile populare care generau astfel de Întâmplări tragice, ziariștii de la Albina românească - ziar editat la Iași de Gheorghe Asachi - se războiau, dimpotrivă, cu publiciștii care dădeau În vileag astfel de prejudecăți. Și anume, cu „vânătorii de novitale”, cu „condeiul Încărcat de negreală”, de la „foile transilvane de toate limbi[le]”. „În lipsă de tâmplări sunătoare, de catastrofe și alte asemine picante fapte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ea, și nu cum ar trebui să fie, adică bună și dreaptă, dar care există doar în capul nostru. Acest Sein european este următorul: o constelație de state foarte diferite ca istorie, limbă, cultură, nivel economic etc., care s-au războit sute de ani. Acum ele nu mai vor război, ci pace și prosperitate economică, precum și un cuvânt de spus în lumea de azi. Or, acestea nu pot fi atinse decât prin unirea lor, iar până în prezent nicio altă formă de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
părut ani întregi zadarnică, fără nicio perspectivă, mai ales dacă se ține seama că și celălalt vechi conducător naționalist, A. C. Cuza, era tot așa de personal, sfârșind prin fărâmița L.A.N.C. în câteva grupuri ce uitaseră de dușmanul comun și se războiau între ele. Vina e desigur tot a spiritului individualist [46] al epocii în care oamenii aceștia își formaseră sufletul, trăind cea mai mare parte a vieții fără să înțeleagă că ambițiile și resentimentele personale nu au ce căuta în conducerea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
neobosită pe terenul mărturisirii că: Savanții Crucii știu - Ateu nu știe Că Dumnezeul - Om Iisus Hristos Ne-a dat știința-n Euharistie. De aceea părintele Imbrescu nu contenește să L roage pe Dumnezeu, conștient fiind și de neputințele oamenilor: Iisuse, războiește-Te să iei Cu Pacea Ta războiul dintre noi Și fă-i iertând, pe oameni... dumnezei ! Părintele Imbrescu se dovedește a fi un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
acela nu e om cu adevărat (nu Întâmplător, În tradiția noastră este valorizat Întotdeauna cel care construiește o casă). Căminul este locul Întâlnirii cu sinele, cu bucuriile și durerile fiecăruia. E locul În care Îți lingi rănile, cauți vindecare, te războiești cu tine Însuți, urli, țipi și plângi fără să te vadă nimeni. E locul războiului lăuntric și poate cu cei din jur. E locul Împăcării mierii cu fierea, a dulcelui sărut cu nepoftita tristețe. Așa stând lucrurile, rezultă că putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
multe becuri În sat. Bănuiesc că toate acestea (și altele, ale altora) vor fi luate cu timpul În seamă. În rest, multă sănătate, pace și liniște. Și, vorba bunicii - fie-i țărâna ușoară -, să de-a Dumnezeu să nu fie război, să nu vină vreo molimă, să nu fie potop, secetă și... să nu ne calce hoții și tâlharii! 13.5. Trăiri, bucurii, lacrimi Gara de Nord, București, Într-o zi obișnuită. Staționare cât se poate de scurtă, căci, nu-i așa, vrei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Disputa a fost exacerbată de abandonarea, practic, de către americani a Afganistanului odată ce sovieticii fuseseră izgoniți. Aceasta a creat un vid în care mulți oameni aveau arme, dar nu și slujbe. Timp de mai mulți ani, comandanții militari regionali s-au războit între ei și au ciopârțit Afganistanul în bucăți, determinând fuga a mai mult de patru milioane de refugiați. Haosul care a rezultat a produs mișcarea talibană, care ulterior a găzduit al-Qaida. Aceste evenimente sunt aduse în prim-plan de fiecare
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
frână În calea războaielor cu vecinii. Am Început să mă gândesc la acest fapt la sfârșitul anilor ’90, când, În timpul călătoriilor mele, am observat că nu există două țări care să aibă restaurante McDonald’s și care să se fi războit Între ele, de la apariția McDonald’s pe teritoriul lor. (Incidentele de frontieră și războaiele civile nu intră la socoteală deoarece, de obicei, McDonald’s servește ambele tabere.) După ce McDonald’s mi-a confirmat acest lucru, am lansat ceea ce eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și logisticii. Când gestionezi operațiuni interne vitale pentru companii precum American Express, General Electric sau Avis ori ești responsabil de urmărirea și identificarea tuturor bagajelor pierdute pe rutele British Airways sau Delta, nu poți să-ți iei liber ca să porți război nici măcar o lună, o săptămână sau o zi fără a cauza pagube serioase companiilor respective. Odată ce acele companii și-au luat angajamentul să delocalizeze operațiuni de afaceri sau de cercetare În India, ele se așteaptă ca respectivele operațiuni să rămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și trebuie să plătești un preț. Dar cu cât India și, după cum se speră, cât de curând și Pakistanul, vor fi din ce În ce mai mult angrenate În lanțurile globale de furnizori de servicii, cu atât vor fi mai puțin tentate să se războiască Între ele, exceptând mici incidente de frontieră sau războaie ale declarațiilor. Exemplul crizei nucleare India-Pakistan din 2002 este, cel puțin, dătător de speranță. Încetarea focului nu ne-a fost adusă de generalul Powell, ci de General Electric. Sau, vorba sloganului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]