488 matches
-
delimitarea proprietăților. Legea nu prevede În mod expres care trebuie să fie semnul de hotar ce se fixează Într-un caz sau altul. În practică Însă, În raport de natura imobilului, grănițuirea se face prin fixarea unor stâlpi, șanțuri, cărări, răzoare (mejdă etc, așa cum se obișnuiește În cazul terenurilor intra și extravilane, de exemplu, iar În cazul proprietăților imobiliare formate din case, construcții anexe, curți etc se construiesc, de regulă, garduri vii, sau din orice material, după posibilitățile financiare ale proprietarilor
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe curele din păr de capră
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
te mai gândești prea mult, scoțându-ți mintea din priză, căci în zori începea o nouă zi plină de alte nimicuri cu umbre însemnate. Oare te poți odihni când noaptea ai un vis ca acesta: Pe fața mamei e un răzor de pietriș alb, ce se întinde din colțul gurii până sus în dreptul ochiului. Pășesc pe el și pantofii scrâșnesc, o pietricică îmi intră în pantoful drept și-mi roade călcâiul. Mama vâră degetul în pantof, scoțând piatra din el. Merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sărut pe obraz. Dar mama își întinde ca de obicei obrazul spre mine, nebănuind nimic, și stăruie s-o sărut. Iar eu mă supun simțind cum mă cuprinde pe dinăuntru frigul. Asta se întâmplase la câteva săptămâni după visul cu răzorul de pietriș alb. Dar mai înainte, chiar în dimineața de după ce visasem, mai fusese ceva: mă spălasem, mă îmbrăcasem, îmi pusesem pantofii. și dintr-o dată am simțit în pantoful stâng o pietricică. Am scuturat-o din pantof: era neagră. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
un suflet civilizat și creștin în mijlocul acestora. La inițiativa cardinalului Schuster a apărut «Comitetul noilor biserici», care s-a îngrijit de construirea a 14 noi biserici în periferii. Prima din această serie a fost construită la marginile Parcului Lambro, la răzorul dinspre Crescenzago. A fost dedicată lui San Giuseppe dei morenti. Suntem în 1941, în plin vârtejul războiului, cu sute de mii de agonizanți care zăceau prin spitalele militare. Această biserică trebuia să le amintească creștinilor despre suferința și agonia acelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ați putea crede. Dați-i o șansă plantei de a-și reveni, în ciuda frunzelor ofilite și a tulpinei moarte în aparență. • Pregătiți vasele și jardinierele care vor fi folosite la înfrumusețarea terasei. • În martie, îndepărtați ramurile rupte, tundeți tufișurile, curățați răzoarele și delimitați-le cu borduri; curățați grădina alpină, înlăturând toate gunoaiele adunate în timpul iernii. • În aprilie, împrăștiați compost sau gunoi de grajd peste straturi, transplantați sau semănați plantele bianuale, divizați plantele perene și plantați bulbii care înfloresc vara; puneți în
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
bine să scrii ce este miracolul, să scrii un poem despre el. în cîteva zile, grădinile se umplură de flori, dalii voluptuoase și înflăcărate gladiole, azalee și trandafiri de-o albă incandescență, lotuși plini de demnitate își etalau splendoarea în răzoare. înflorise arborele de kassia, înfloriseră prunii, perii, cireșii, înfloriră, deodată, crizantemele și narcisele. Curtea imperială se mira și se temea. Demnitarii și preoții priveau, deopotrivă de consternați, grădina. Maestrul Vang se fîțîia fără rost printre răzoare, frecîndu-se pe frunte. Din
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
își etalau splendoarea în răzoare. înflorise arborele de kassia, înfloriseră prunii, perii, cireșii, înfloriră, deodată, crizantemele și narcisele. Curtea imperială se mira și se temea. Demnitarii și preoții priveau, deopotrivă de consternați, grădina. Maestrul Vang se fîțîia fără rost printre răzoare, frecîndu-se pe frunte. Din cînd în cînd, se apleca deasupra cîte unei flori, o mirosea și se minuna. împărăteasa simțea că, de acum înainte, ea nu mai are limite, că nu există nici o putere pe pămînt care i-ar putea
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
o apuca mirarea, alteori o cuprindea frisonul la vederea acestei miraculoase opulențe. Dar, trecînd peste mirare, trecînd peste teamă, ceea ce simțea tot mai mult era rușine, asta pînă cînd o speriară niște vorbe umile. Făcînd o plecăciune, sluga arătă spre răzoarele de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
asta pînă cînd o speriară niște vorbe umile. Făcînd o plecăciune, sluga arătă spre răzoarele de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
departe. Și, conform poruncii, carele se aliniară în curte iar Ciua le încărcă, umplîndu-le cu peonii. A doua zi, împărăteasa se plimba prin grădină. Bătea un vînt rece. Sărbătoarea luase sfîrșit. Se ofilise fiecare petală, fiecare floare se scuturase, murise. Răzorul peoniilor era răscolit, zăpada murdară, grunjoasă, era amestecată cu bulgări de pămînt. Grădina arăta de parcă acolo s-ar fi luat la trîntă niște căpcăuni. împărăteasa își ridică fruntea spre cer și scutură din cap. Apoi păși atît de hotărîtă pe
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
peoniilor era răscolit, zăpada murdară, grunjoasă, era amestecată cu bulgări de pămînt. Grădina arăta de parcă acolo s-ar fi luat la trîntă niște căpcăuni. împărăteasa își ridică fruntea spre cer și scutură din cap. Apoi păși atît de hotărîtă pe răzor, încît soldaților din gardă nici nu le-a mai rămas timp să se arunce sub botinuțele ei. Printre bulgării de pămînt înflorea, singuratică, o peonia. Ciua, grădinarul cel tînăr, se prosternă tremurînd la picioarele împărătesei. Dar, în mod cu totul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
că superfetația aceasta halucinantă, amazoniană este invers proporțională cu spațiul în care are loc. Ea ne amintește întrucâtva de voința imaginativă și de stăruința iconarului de a împodobi până în margine, feeric și naiv, îngusta suprafață de sticlă, exploatată ca un răzor de om sărac". Fie că reprezintă o contrapondere la proza realist-socialistă, cu schematismul ei ideologic și limbajul pe cât de înflăcărat, pe atât de conformist, fie că se subsumează unei anumite concepții a autorului, care ridică barierele și șterge granițele dintre
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
Cornelia Ștefănescu Al VII-lea volum din seria Opere de Gala Galaction, Publicistica (1896-1918), urmează în 2002 ediția începută în 1994 cu vol. I Nuvele (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu) și continuată cu regularitate de metronom de Teodor Vârgolici, în calitate de editor, după cum urmează: 1996, vol. II Proză scurtă (La țărmul mării, Răboji pe bradul verde, Toamne de odinioară, Caligraful Terțiu); 1997, vol. III Însemnări de călătorie
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
da mai multă greutate cuvintelor. Vorbea de parcă ar fi recitat, pe un ton ascuțit, asemănător cu o chemare la luptă. - În anul cometei allei s-a petrecut în sat un eveniment nemaipomenit. Un bolovan uriaș a căzut din cer lângă răzorul lui Tasgar. Era negru cum e cărbunele, dar nu strălucea. Era viu. Ramirín a tăcut. Îi observa pe ascultători cu ochișorii lui albicioși de bătrân. Căutătorul de minuni și-a întins capul înainte cu vădită curiozitate. - Viu? a întrebat. Cum
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
pulberi de fierbinte vară?" (II) Polizarea stilistică aleasă pentru această a doua parte atinge uneori perfecțiunea unei mult recitate poezii populare, eventual a unui bocet: "Supărarea-i pe câmpie/ tu te furișezi în vie. Fercirea-i pe cărare/ tu pășești peste răzoare./ De la măr pân' la cireș/ firul de paing e des/ nu-l poți rupe, nici descoase/ doar de ai oțele-n oase./ Tu nu ai oțel nici fier/ doar un fir de troscoțel/ răsucit, un filament/ de astru roș și
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
în continuare de drum până la Piața Romană, cu restul călătorilor și un singur angajat al RATB: șoferul autobuzului. De la Romană mă urc în 368 și merg până la Șoseaua Pandurilor vreo 10 stații, fără să mai prind niciun alt control. De la Răzoare încerc și un tramvai 3 stații, care decurg la fel de liniștit ca și până acum.
De ce RATB încalcă promisiunile asumate by Stoica Iulia Maria () [Corola-journal/Journalistic/81076_a_82401]
-
moarte. Poate n-o fi fost viață înainte de moarte dar scriitorii răposați aveau suflete eterne: de îndată ce cădelnița preotului m-a tămâiat, al meu și-a luat zborul spre înălțimi. I-am făcut semn - Adio, suflete și ploaia de afară, peste răzoare și cimitir. Un diacon mi-a binecuvântat un lănțișor cu o iconiță: s-a rupt în după-masa aceea, l-am pierdut. Fără să-mi dau seama am repetat - Adio, suflete, Încetișor. N-am mai găsit lănțișorul. Bărbați grași înotând în
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
Rezolvarea, vorba vine, folclorică a unei situații fără întoarcere, antidotul blestemului romantic "un chin s-aveți, de-a nu muri deodată". Melcul e luat acasă și devine obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc/ Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng,/ Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
Peste Vale, Boticășăști, Din-deal-în-jos,/ La Gura Turzii, După Dâlmă, pe Continit, la Buturoi,/ În Râul Limpede, Chicuiul, la Corn, pe Ghergheleu, în Dos,/ Zăpodea, Gura Pojorâții, la Sat, pe Coastă, la Hodăi,/ Între Cărări, pe Hici, pe Coasta Oroiului, Între Răzoare,/ Pârloage, Togul, Calea Morii, Grochile, Turda, la Căstăi,/ Fântâna Boilor, pe Dealul Căpușului, în Zăcătoare,/ Pârâul Brețului, la Moară, pe Coasta Turzii, în Rupturi,/ pe Calea Bunii, Stăuina, în Boronești, în Poderei/ La Sântirim, în Fundul Turzii, la Iclănzel, la Sărături
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
binecuvântările sfinților în pete de întuneric. Dar ieri, de exemplu, îmbrățișându-ți corpul în timp ce așteptam ca bunăvoința medicamentului să mă salveze de tresăririle memoriei, mi-a venit în gând un asfințit de demult, din cincizeci sau cincizeci și unu, cu răzoarele din grădină proaspăt udate, domnul Fernando, în maiou, făcând gimnastică pe balcon, și o rostogolire de mâțe în curtea de lângă bucătărie, cu mine cocoțat pe zid adulmecând adierile din Monsanto și auzind caii monarhiștilor înfrânți care coborau muntele (cum mi-
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
dar și prin hieratism. Trecut prin alambicul poeticii moderne, fondul primar dobîndește valențe insolite fără a dispărea. Aurel Rău continuă a-și măsura obsedant, cu ochii întredeschiși, ușor hipnotic, peisajul natal, aplecîndu-se "mult peste izvorul holtei din pădure, de sub un răzor, din copilărie", constatînd că "și ce umblă să se adune în ațe, tremurări de lumină, e ceva depărtat, nedeslușit". Drept care e mereu sesizabilă în versurile d-sale "verticala locului". Dacă bunăoară la Petre Stoica, alt bard cu puternice afinități steliste
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
Brigăzii Poliției Rutiere, citat de Mediafax, se circulă cu dificultate pe Calea 13 Septembrie, Calea Șerban Vodă, în zona dinspre Bulevardul Națiunile Unite spre Bulevardul Unirii. Traficul este îngreunat și pe șoselele Colentina, Fundeni și Mihai Bravu, precum și în zona Răzoare. De asemenea, s-a format polei pe Bulevardul Timișoara, în zona pasajelor Muncii și Fundeni, la Academia Militară, la Autogara Filaret, în zona Cotroceni, la Izvor și pe Podul Grant.
Trafic îngreunat pe mai multe străzi din Capitală, din cauza poleiului () [Corola-journal/Journalistic/27450_a_28775]
-
-s într-un flutur, Mă trag din pîlcuri de ciuperci c-otravă, Însă nurlii; izvoare-mi duc pe tavă Dulci genealogii ce-n începuturi Raiul îl au, cu șerpișori și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către amurg, la spartul săptămînii. Căci ne-mpletim iubirea printre steve, Priviți de-
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
în nori./ Nu mai au nici umbră, nu mai știu de floare./ Sunetul metalic de păstăi mă doare./ Călători prin lume suntem. Călători!/ Mai aud la cuiburi bântuiri de ciori/ Când pe vale ziua prinde să coboare/ Dinspre amintire, de către răzoare,/ O să mori! îmi spune totul, o să mori!". Familiarizându-se cu această realitate inexorabilă prin înstrăinare de sine, Ion Horea își caută mântuirea în amintirea și iconografia Transilvaniei natale și eterne. între tumultul haotic al orașului și "întunecimea gropii" poetul alege
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]