606 matches
-
Se poate face o diferențiere a cunoașterii pe direcții, în funcție de raporturile posibile ale cunoașterii cu obiectul său, privit ca mister, mai exact, în funcție de atitudinea subiectului cognitiv față de mister. Există, în opinia sa, trei direcții în cunoaștere: plus-cunoașterea, ce tinde să raționalizeze și să pătrundă obiectul, reducând astfel misterul lumii, asimilându-l înțelegerii logice; zero-cunoașterea, care se oprește în fața misterului, nepătrunzând în taina obiectului, mulțumindu-se să-l declare mister; în sfârșit, minus-cunoașterea, care cultivă misterul, îl articulează, potențându-l, sporindu-l
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost Mircea Vulcănescu 103. Un altul a fost Iosif Brucăr, care îl interpreta, însă, pe Blaga în orizontul pozitivismului și al fenomenologiei 104. Pentru acesta, preocuparea blagiană pentru mister s-ar situa în prelungirea eșecului pozitivismului meyersonian de a raționaliza complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia ca obiect de studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logice, pe care autorii lor (un Spinoza sau un Leibniz) nu au știut să le învingă, în schimb s-au priceput să le ocolească. Nici un sistem de metafizică întemeiat pe metode ale intelectului enstatic n-a fost în stare să raționalizeze neted și complet experiența și transcendentul, spune Blaga; după toate au rămas resturi neraționalizabile"128. De aceea, spune el, "metafizica raționalistă a lăsat în urma ei mai multe îndoieli decât certitudini"129, critica lui Immanuel Kant apărându-i, în felul acesta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
categoriilor asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii, cum afirmase acesta. Demonstrațiile filosofului german nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că principiul acesta enunță o formulă asemănătoare unei dogme. Seamănă cu ideea transfinitului: o mărime din care poți scădea orice număr și care totuși rămâne identică cu sine însăși. Totuși, teoria relativității nu a mers pe calea dogmatică, ci a raționalizat acest principiu. Blaga analizează cum s-a petrecut acest lucru. Experimentul lui Michelson ajungea la un fapt nou și paradoxal, anume că nu se poate înregistra o diferență în viteza luminii în raport cu mișcarea Pământului. De aici, Einstein a extras principiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sigur că aplicarea categoriilor asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii. Demonstrațiile lui Kant nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 279. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"280. Descoperirea ideației dogmatice îi dovedea acest lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în concepte ceva transcendent, fără a-i răpi transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-o zonă translogică și transrațională. De asemenea, vedea aici o formă de cunoaștere negativă, cunoaștere ca necunoaștere, intenția efortului cognitiv nefiind
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-se de optimismul raționalist scientist exagerat al epocii, dar și de iraționalismul bergsonian, Meyerson "a dezvoltat un raționalism critic concentrat asupra tensiunii dintre rațiune și realitate"682, care se exprimă în teza următoare: "realitatea obiectivă există și ea poate fi raționalizată prin cunoaștere, dar nu în întregime"683. În tendința ei către o explicație universală, către reducerea a toate la rațional, rațiunea întîlnește elemente neasimilabile, unde acordul ei cu realitatea încetează. Astfel de elemente sunt cuprinse de către Meyerson sub conceptul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ne mulțumim cu simpla constatare a iraționalului, rămânând la "forma nestatornică a sentimentului pur", ci este nevoie de a-i fixa elementele, chiar dacă nu vom folosi "concepte adecvate", ci numai "concepte-simboluri" sau "desemnări ideogramatice". Aceasta nu înseamnă nicidecum "de a raționaliza iraționalul", lucru imposibil în opinia teologului german, ci doar "de a-l capta, de a-i fixa elementele"692. Această indicare sau fixare a iraționalului, de care vorbește Rudolf Otto, ne amintește de ideea lui Blaga despre transcendentul neraționalizabil dar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apoi teoriile și explicațiile pe care le dobândește, prin studii și practică, la această grilă de lectură de debut; incorporează, completează, dar nu poate ieși niciodată total din matricea social-cognitivă a mediului social frecventat. Orice participant la viața socială aderă, raționalizează, pune În ordine, asimilează și produce teorii, Își asumă dorințele colective, Își reglează comportamentul social În funcție de aceste opțiuni și respinge (exclude) ceea ce contravine imaginii asumate. Uneori poate deveni chiar „prizonier cognitiv” al contextului său. Iar psihologul nu face excepție, el
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fenomenelor sociale și va construi anumite modele de organizare a cunoștințelor. Un.context controlat. sau. fabricat după o anumită rețetă produce o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, Îl familiarizează cu o anumită „normalitate”, Îl ajută să raționalizeze informația din mediu, subordonând-o concepției de bază și-l Îndrumă să respingă „anormalul”, excepția, ceea ce vine În contradicție cu normele „științifice” de funcționare sau cu bunul-simț dictat de practicile comune. Extrem de important este faptul că orice context alimentează procesul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individului, Îl poate uneori transforma În opusul său. Omul obișnuit, plin de respect pentru valori și demn, ajunge să se conformeze, să se supună, să devină obedient față de autoritate și chiar să se transforme Într-un opresor nemilos. Ajunge să raționalizeze situații pe care altădată le considera inadmisibile, să nu reacționeze la amenințări și să evolueze ca „făptaș al răului”, să se dezumanizeze. Situația și sistemul, câmpul social opresiv au o putere de seducție și de schimbare căreia omul obișnuit nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
semnificații și interpretări ale fenomenelor sociale și va construi anumite modele de organizare a cunoașterii. Un context controlat sau fabricat produce o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, Îl familiarizează cu o anumită „normalizare”, Îl ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției dominante. Contextul furnizează astfel cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și „integrarea socială” a individului. Sub o asemenea presiune, doar unii văd capcana, plasa psihosocială ce li
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o izolare completă. Stăpînă aproape incontestabilă a Europei, Franța napoleoniană transformă continentul. Prin intermediul său, reformele moderne introduse în țară și în Imperiu se răspîndesc, dînd naștere Europei secolului al XIX-lea. Napoleon, modernizator al Europei Despot luminat, Napoleon dorește să raționalizeze administrația statelor din sistemul continental, să desființeze verigile intermediare care se interpun între putere și supuși și să-și impună autoritatea printr-un suveran atotputernic, dominînd asupra unor supuși egali între ei. Ceea ce îl face să implanteze aceste principii în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un control mult mai bun asupra sexualității lor decât cei din anii '70. Fie și numai pentru că implică tot acest ritual al prezervativului, amenințarea sau realitatea bolii îl obligă pe fiecare să-și cerceteze adânc gândirea și dorințele. SIDA a raționalizat sexualitatea, a obligat pe toată lumea să reflecteze ceva mai mult". Iată-ne departe, tare departe de sloganurile frenetice din Mai '68... Și de flirt, ne vom întreba, ce s-a ales? Orice realitate este complexă și în continuă mișcare. Un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de azi, însă, nu poate funcționa fără petrol. Americanii sunt cei mai mari consumatori de petrol din lume, iar cetățeanul american iubește sincer democrația și drepturile omului, dar până la pompa de benzină. Dacă se dublează prețul galonului sau Doamne ferește se raționalizează benzina, atunci el dă girul total guvernului de a ocupa orice teritoriu din lume care are petrol; argumente înălțătoare care să mascheze scopul real se găsesc întotdeauna. Cei din Orient (Irak, Afganistan etc.) n-au nicio șansă în fața forței militare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
doar cabinetul. Sistemul francez are avantajul de a stabili, dincolo de orice echivoc, ierarhia care se cristalizează în relațiile dintre președinte și prim-ministru, recunocând preeminența incontestabilă a primului 2. 2. Reforma în cazul desemnării indirecte a Președintelui Este modelul parlamentarismului raționalizat de tip german. În condițiile în care regimul republican tinde către parlamentarism, modelul care poate asigura stabilitate și transparență este cel german. El se întemeiază pe un instrument fundamental, moțiunea de cenzură constructivă, cea care poate permite unei camere să
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sfîrșit, tot ei sînt cei care populează universul sordid al periferiilor urbane (la Paris, Lyon, Milano, Birmingham, Manchester, Hamburg etc.), unde trăiesc în "colibe" construite în grabă în mijlocul zonelor industriale înnegrite de fum. Din rîndul acestor muncitori calificați ai industriei "raționalizate", tinerele partide comuniste (cel italian pînă în 1924-1925, cel german pînă în 1933, apoi francez, belgian, austrian, ceh) își vor recruta membrii cei mai numeroși și mai combativi. Cît despre reprezentanții burgheziei și ai claselor mijlocii, legăturile pe care aceștia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
organizațiilor socialiste au făcut ca această intervenție să fie împinsă mult mai departe, în Franța, între 1944 și 1946 s-a procedat la numeroase naționalizări menite să "pedepsească" întreprinderile care au colaborat cu inamicul (Renault), sau pur și simplu să raționalizeze sistemul economic: Banca Franței, cele patru principale bănci de depozit, cărbunele, gazul, electricitatea, transporturile aeriene, o parte a societăților de asigurări sînt plasate sub controlul statului, dar păstrîndu-și autonomia financiară și modalități de gestionare identice cu cele ale întreprinderilor particulare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ale statului român. Pentru a-și satisface mania grandorii Ceaușescu a mers pînă acolo încît a distrus vechile cartiere istorice din capitală și a construit în loc un palat somptuos și un centru administrativ arhitectural imens, aruncîndu-i pe români în mizerie, raționalizînd alimentele și întrerupînd curentul electric. Fără să mai vorbim de teroarea politică, menținută aici la un nivel mult mai ridicat decît în alte democrații populare. Adoptarea de către echipele aflate la putere în țările din Europa de Est a unor noi proceduri de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ani. Deci era plin de studenți de-ai mei foarte buni și cu dorința de a face ceva, oameni tineri, intrați în sistem. Ce s-a întâmplat ? Decizia nu a trecut niciodată prin cabi‑ netele astea care trebuiau s-o raționalizeze, să facă cer‑ cetare, să calculeze costurile. Absolut niciodată ! Pentru că la noi decizia e cu totul informală, luată de ministru cu partenerii lui. Se vede din dosarele DNA cum se ia, vorbesc ei la telefon... Și atunci nu au niciun
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai aveam cum să fac diferența dintre ele. Sau cel puțin asta mi-am spus. Pentru că știam că nu-i așa. Știam ce se întâmplase în noaptea aceea. Noaptea aceea era o realitate. Dar ca să pot merge înainte trebuia să raționalizez ceea ce văzusem pentru a-mi dovedi că nu-mi pierdeam mințile. Mi-a trebuit un mare efort de concentrare și echilibrare pentru a putea pivota înainte și înapoi între iluzoriu și ceea ce știam indubitabil că era adevărat și real, sperând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
șiret, dar când ea ieși din bucătărie, zâmbetul se stinse și atunci m-am ridicat un pic de pe scaun (pentru că fusese reproducerea unui zâmbet, nu unul autentic), iar fața lui s-a simplificat. Se uită vreme îndelungată la podea, apoi raționaliză ceva - îi căzuse fisa - și își văzu de treabă. Nu era loc pentru mine în lumea sau casa asta. O știam. De ce să țin cu tot dinadinsul la ceva ce nu va fi niciodată al meu? (Dar nu asta fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cerșind purificarea pe pragurile bisericilor. - Damele particulare „cu pălărie“ și clientela lor cu gusturi speciale. - Domnu’ Busuioc, patronul femeilor cu rele năravuri și mecenat al cul turii nea mului. - Ultimul bordel din zilele noastre, cu contabilitate normată și cu marfă „raționalizată “ și „la liber“. - Justă recu noaștere a unor titluri de antică noblețe a bordelului și aspră [respingere] a caselor de rendez-vous. - Despre cocotele, cocodetele și demimondenele celebre din la belle époque a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]