2,850 matches
-
a acțiunii În vederea atingerii unui grad sporit de eficiență. Optimizarea activității didactice corespunde, așadar, cu necesitate și unei căutări sau elaborări metodologice, ca intervenție decisivă În organizarea rațională a procedeelor (operațiilor) și mijloacelor didactice solicitate Într-o situație dată1; În raționalizarea - sudarea intimă - a raporturilor vitale profesor-elevi care dau sens Întregii activități didactice, intercondiționării la un Înalt nivel de eficacitate și eficiență a eforturilor depuse Împreună de către aceștia; În corelarea mutuală a conținutului Învățării cu obiectivele, cu alte condiții interioare și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logica procedeelor puse În joc. Din acest punct de vedere, metoda este dependentă de desfășurarea secvențională a acțiunii, dar, ca logică a acțiunii, introduce, corectează sau Întărește și ea o anumită structurare a secvențelor și a operațiilor, o ierarhizare și raționalizare a lor, Într-un tot unitar integrativ, care este lecția Însăși În desfășurarea ei. 7. Evaluarea - funcție corectivă și orientativă În determinarea metodologiei didacticetc "7. Evaluarea - funcție corectivă și orientativă În determinarea metodologiei didactice" Calitățile fundamentale ale unei metode sunt
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aducă unele Îmbunătățiri. O asemenea testare are menirea să verifice justețea ipotezei didactice formulate În legătură cu metodele folosite, să mențină profesorul Într-un neîntrerupt proces de cercetare, să-l invite la noi experimente ameliorative ale căror rezultate vor da noi temeiuri raționalizării activității sale. Teoria pedagogică nu a estimat Încă În suficientă măsură importanța decisivă a modului de apreciere a rezultatelor Învățării pentru sistemul metodologic, Îngeneral, deși modul de evaluare exercită o puternică influență asupra celui de studiere practicat de elevi sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
grup, a metodelor interactive; d) atracția Învățării prin descoperire, promotoare a metodelor euristice și a celor de Învățare prin cercetare; e) accentuarea orientării pragmatice a metodologiei, cu insistență pe utilizarea la scară largă a metodelor practic-aplicative; f) obținerea performanței prin raționalizare, adică prin metode riguros structurate; g) deschiderea metodologiei la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicare; h) reorientarea metodologiei În perspectiva cerințelor Învățării continue (pe tot parcursul vieții) și i) accentuarea procesului de scientizare a metodologiei. Firește, nu sunt excluse
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de a aplica, nu este suficientă pentru a produce o veritabilă asimilare de cunoștințe; că extensiunea utilizării metodelor bazate pe acțiunea practic-aplicativă indică un Însemnat potențial pedagogic, potențial care se cuvine a fi din plin valorificat. f) Performanță prin raționalizare: metode riguros structuratetc "f) PerformanȚĂ prin raționalizare\: metode riguros structurate" Dacă metodele activ-participative, ca și cele interactive sunt, În general, nestructurate sau mai puțin structurate, În sensul că ele se construiesc spontan sau ad-hoc, intervențiile profesorului ca și manualul mulțumindu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru a produce o veritabilă asimilare de cunoștințe; că extensiunea utilizării metodelor bazate pe acțiunea practic-aplicativă indică un Însemnat potențial pedagogic, potențial care se cuvine a fi din plin valorificat. f) Performanță prin raționalizare: metode riguros structuratetc "f) PerformanȚĂ prin raționalizare\: metode riguros structurate" Dacă metodele activ-participative, ca și cele interactive sunt, În general, nestructurate sau mai puțin structurate, În sensul că ele se construiesc spontan sau ad-hoc, intervențiile profesorului ca și manualul mulțumindu-se să indice doar liniile mari ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aibă loc Între subiectul Învățării și obiectul (conținutul) Învățării (Not, 1988). Dezvoltarea metodelor structurate valorifică o idee lansată de economistul Fr.W. Taylor, În 1881, ca urmare a aplicării științei În domeniul studierii, analizei și organizării muncii de fabrică, În vederea raționalizării și creșterii productivității muncitorilor, o investigație care are la bază analiza și descompunerea muncii concrete În operații, În eliminarea operațiilor considerate de prisos sau inutile și În structurarea riguroasă a celor considerate indispensabile. Acest lucru a condus la specializarea muncitorilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dintre noile orientări de la acea vreme, avându-i ca reprezentanți de seamă pe Lay și Neumann În Germania, Winech În Anglia, Binet și Simon În Franța, Claparède În Elveția, Schupter În Belgia, Rice și Thorndyke În SUA. În esență, concepția raționalizării, introdusă În planul Învățământului, preconizează analiza științifică a proceselor de predare și Învățare și descompunerea lor În operațiile cognitive componente, urmate de selecția și eliminarea celor considerate parazitare (de prisos) și păstrarea celor presupus a fi eficiente. Și apoi, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
procedeelor specifice de execuție, inclusiv a probelor În măsură să asigure controlul Întregii desfășurări a proceselor respective. Un accent deosebit se pune pe controlul imediat, cu ajutorul feedbackului, și pe Întărirea reușitei Învățării, În spiritul condiționării operante a lui Skinner. Prin raționalizare se caută astfel să se introducă exigența În organizarea punct cu punct a conținuturilor și pas cu pas a proceselor de predare/Învățare, În sensul că tot ceea ce se petrece În cadrul acestora trebuie determinat cu strictețe, prevăzut și controlat cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
comportamentele elevului și cele ale profesorului sunt determinate și reglate integral de structuri impuse, de instrucțiuni precise și de un control operativ, succesul Învățării fiind asigurat de parcurgerea suitei de operații În condițiile Îndeplinirii corecte a prescripțiilor fixate. Practic, această raționalizare poate Îmbrăca forma unor proceduri deterministe care direcționează În mod univoc acțiunile și operațiile de predare/Învățare. Așas-au dezvoltat: metoda Învățării dirijate pe bază de fișe (colecții de fișe), metodaalgoritmizării și semialgoritmizării Învățării, diferite variante ale instruirii programate, instruirea asistată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodaalgoritmizării și semialgoritmizării Învățării, diferite variante ale instruirii programate, instruirea asistată de calculator, instruirea prin obiective operaționalizate (mai puțin structurată decât precedentele) ș.a. Introducerea unor astfel de sisteme de algoritmizare/programare În predarea diferitelor materii echivalează cu un efort de raționalizare a activităților respective și de maximă eficientizare a lor (vezi capitolul VI). g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicaretc "g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicare" O transformare a metodologiei vine, cu siguranță, și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
J. Piaget, W. Okoñ ș.a.) să distingem patru mari categorii de metode, și anume: I - Metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale; II - Metode de explorare sistematică a realității obiective; III - Metode fundamentate pe acțiune (practică); IV - Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/Învățare. Deși În partea a doua a lucrării vom descrie pe larg fiecare din categoriile mari de metode enunțate aici, pentru departajarea și detalierea a acestora vom face pe loc o serie de considerații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățat În modul cel mai direct și 2. Metodele de acțiune simulată sau fictivă (metode de simulare) din a căror categorie fac parte jocurile didactice, jocurile de rol sau de simulare, Învățarea dramatizată, Învățarea pe simulatoare ș.a. IV. Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/Învățare, centrate pe performanță, pe eficiență maximă, așa cum sunt: metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea bazată pe calculator, Instruirea Asistată de Calculator (IAC), Învățarea electronică ș.a. Acestea valorifică elemente sau metode Întregi aparținând celorlalte grupări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. În perspectivă, este de așteptat ca școlile să dispună de simulatoare speciale „cu ajutorul cărora elevii se vor putea antrena În diferite tipuri de activități legate de Învățarea anumitor profesiuni sau meserii” (Fr. Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
școlile să dispună de simulatoare speciale „cu ajutorul cărora elevii se vor putea antrena În diferite tipuri de activități legate de Învățarea anumitor profesiuni sau meserii” (Fr. Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cărora elevii se vor putea antrena În diferite tipuri de activități legate de Învățarea anumitor profesiuni sau meserii” (Fr. Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu tărie ipoteza acestei necesități, ea nu poate fi decât presupusă, iar recunoașterea inexorabilității nu are sens în lipsa unei explicări a acesteia. Pentru a interpreta fenomenul concret înregistrat în România, precum și în alte țări comuniste, trebuie să facem abstracție de raționalizările puterii de atunci (textele cu formarea omului nou, creșterea conștiinței de clasă etc., care oricum făceau obiectul învățământului ideologic) și să punem datele referitoare la școlarizare în corelație cu cele despre industrializare și urbanizare. Explozia cifrelor școlare de la noi, înțeleasă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la gestiunea fizică a școlii și arătând că organizarea modernă a clasei aplică aceleași tehnici disciplinare ca și celelalte instituții emblematice ale societății moderne disciplinare, penitenciarul și armata. Folosirea spațiului, gestiunea timpului și planificarea mișcărilor în societatea disciplinară contribuie la raționalizarea utilizării trupurilor necesare unei instituții cum este întreprinderea capitalistă 1. Paternitatea conceptului de conținut ascuns îi este atribuită lui Philip Jackson (Margolis și colab., 2001), care a identificat (Jackson, 1968), în urma unor observații sistematice în clase gimnaziale publice, aspecte ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin acumularea de capital simbolic. Astfel, violența simbolică ia locul violenței fizice, iar oamenii au o imagine mistificată cu privire la natura relațiilor lor sociale. Aceasta se realizează în societățile avansate prin: - procese de socializare diferențiată a copiilor din diferite clase sociale; - raționalizări propuse de instituții și câmpuri despre propriile procese (ideologia artei pentru artă în câmpul artistic, discursul managerial în spațiul organizațional, ideologia iubirii romantice în grupul conjugal); - o continuă muncă de eufemizare a autocenzurii inconștiente prin care indivizii adaptează comunicările la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pregătirii individuale. În primul caz avem o restricție nemeritocratică ce instituie un avantaj pentru copiii din familiile cu resurse materiale solide și indică faptul că sistemul educației paralele consolidează mecanismele de reproducere socială. În al doilea caz putem vorbi despre raționalizarea investiției în educație paralelă prin limitarea acesteia la elevii pentru care relația dintre efort și rezultat este vizibilă. Această raționalizare, dacă este reală, constituie o dimensiune importantă a managementului parental și un aspect demn de luat în seamă în cadrul activităților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
solide și indică faptul că sistemul educației paralele consolidează mecanismele de reproducere socială. În al doilea caz putem vorbi despre raționalizarea investiției în educație paralelă prin limitarea acesteia la elevii pentru care relația dintre efort și rezultat este vizibilă. Această raționalizare, dacă este reală, constituie o dimensiune importantă a managementului parental și un aspect demn de luat în seamă în cadrul activităților de consiliere școlară. Pe de o parte, ea indică o monitorizare, implicită cel puțin, a randamentului școlar fie din partea elevului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acumulată arată că impunerea austerității este o măsură pe care guvernele reușesc să o efectueze, dar adevăratele măsuri de relansare și cele de eliminare a deficitelor structurale sunt problemele reale care trebuie rezolvate. „Reforma fiscală cuprinde: i) lărgirea bazei prin raționalizarea impozitului pe veniturile individuale și eliminarea numărului de deduceri concomitent cu lărgirea taxei pe valoarea adăugată...; ii) diminuarea costurilor cu munca prin reducerea impozitării; iii) reformarea impozitării averilor...; iv) intensificarea impozitării pentru realizarea unui mediu prietenos...; v) combaterea evaziunii fiscale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mitului, se referă la făptura zeului marin însuși <Ð tal£ttioj Glaàkoj> care, în mitologie, era o divinitate acvatică ce își schimba neîncetat înfățișarea, fiind astfel extrem de greu de recunoscut. Poate că diferența nu este chiar nesemnificativă și credem că raționalizarea mitului l-a obligat pe filozoful francez să piardă un aspect esențial al mitului lui Glaucos, în măsura în care vrem să vedem în acest mit o imagine concentrată a restauraționismului revoluționar. Pe de-altă parte, se pare, cel puțin la prima vedere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
secvența nu se regăsea uneori în fapte: spre exemplu, la Atena, tirania lui Pisistrate a precedat instaurarea democrației și nu i-a urmat. Totuși acest istoricism descendent al lui Platon are o remarcabilă forță de convingere, prezentând prima încercare de raționalizare a istoriei, adică de punere în acord a desfășurării acesteia în timp cu o ierarhie rațională și ontologică atemporală. Numai că această punere în acord a secvenței istorice cu ierarhia rațională are o „căsuță vidă”: Cetatea perfectă sau „regală” (cum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
permanentă”; e un act de decizie. Limita ultimă a gândirii și a acțiunii umane e moartea - domeniul de nepătruns al nopții (învestită de gânditor cu caracterul destinal al lui N mare) - care rămâne cu desăvârșire ireductibilă la orice tentativă de raționalizare. Evidența morții atestă faptul că întregul domeniu al gândirii și al acțiunii - al rațiunilor zilei - e, în esența sa, limitat de impenetrabilul morții, al nopții și al zeilor. Prin urmare, drumul omului nu constă în a supune tenebrele nopții rațiunilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]