22,519 matches
-
libertățile presei din România nu omite instigările la violență ale lui Ioan Mircea Pașcu, ministrul năstăsiot care agita sub privirile jurnaliștilor bulanul purtător de moarte al unei viziuni bolnave de soldățoi primitiv. Năstase chiar și-a pierdut într-atât uzul rațiunii încât să-și invite suporterii la hăcuirea adeversarilor? Să nu-mi spuneți că votanții lui Năstase sunt mai deștepți decât idolul lor, pentru că nu cred. Mizând, de când se știu, pe pătura declasată a marginalilor și-a celor cu inteligență și
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
până la blestemul proferat către cartoful putred, de la cântarea câinelui de sub pod până la contemplarea iubitei din starea ei de minune a lumii și până la stârv - el este pendulul nostru bucureștean de după al doilea război mondial." Cronicarului îi pare rău că, din rațiuni meschine de spațiu, nu poate continua să citeze din articolul admirabil al lui Radu Cosașu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
un tablou al istoriei umanității, din perspectiva cunoașterii: "În epoca premodernă, de la nașterea filozofiei pînă la apusul Iluminismului, adevărul venea de la Dumnezeu. Perioada modernă, începută cu Revoluția Franceză s-a încheiat o dată cu căderea zidului din Berlin. Timp de două secole rațiunea și știința au fost obiecte de cult. (...) Postmoderniștii simt nevoia de alt fel de logică, nearistotelică. Singurul obstacol în calea eliminării blestemului roșu este legea care exclude terții, conform logicii cu două valori. (...) Adevărul depinde de culturile indivizilor. Fragmentarea lui
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
națională. Dintre multele cărți de peste ocean lansate recent în traducere franceză, ne-a atras atenția una semnată de Bruce Benderson și apărută la Ed. Rivage sub titlul comercial Autobiografie erotică. Obiceiul de a schimba titlurile de cărți și filme din rațiuni de marketing nu mi se pare corect. De fapt, aflăm din recenzie, romanul se intitulează în original The Romanian. Românul despre care e vorba se numește Romulus ("comme dans un fantasme", scrie recenzentul!) și e un băiat care se prostituează
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
o educație "printre cărți". Tatăl, medic, tace " masiv", refuzînd să dea sfaturi copilului cu exaltări de "știrist" al țăndăreilor. "Am fost primul ziarist analfabet din România" - spune el pe muchia (auto)ironiei polivalente în Convorbirile cu Florin Mugur din Vîrstele rațiunii (1982). Cînd tînărul se înscrie la Filosofie, tatăl mimează îngrijorarea "folosului" viitor, iar cînd acesta (ilegalist și el) îl anunță că e publicist la România liberă, medicul îi temperează entuziasmul cu o vorbă din Clemenceau: "Le journalisme mčne ŕ tout
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e unul din școlarii Academiei", "unul din acei îngeri căzuți" etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. Și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
că O mie și una de nopți ar fi o carte deschisă care poate fi continuată... Continuate au fost la Frankfurt, pe întreaga durată a desfășurării programului, disputele politice și de idei în jurul aflării originilor neîncrederii reciproce. Din nou glasul rațiunii pare a fi împăcat părțile. Michael Luders, expert în problemele Orientului Apropiat, a criticat atît politica inconsecventă a Occidentului față de regimurile dictatoriale din Orientul Apropiat și Mijlociu, cît și unele metehne ale intelectualilor arabi care fie că se refugiază în
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
României de astăzi îi lipsește o cultură a dialogului, un exercițiu al dezbaterii calme și profunde, H.-R. Patapievici propune Idei în dialog ca pe o încercare imperativă de a elimina bolocajul de comunicare din spațiul nostru cultural de astăzi. ,, Rațiunea ei (a revistei, n.n.) de a fi, scrie Patapievici, este speranța că acest blocaj poate fi depășit printr-un efort de construcție, de autodepășire și de obiectivare. (...)Într-o lume în care toți vociferează, în care tot mai puțini se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
cu Ideologia artei, cel puțin în ceea ce privește construcția lui, dinamica intelectuală și codul stilistic, el se detașează, totuși, de aceasta, prin natura observațiilor și prin finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
la el însuși - de a-i stimula siguranța și liniștea prin fenomenele optice ale artei plastice, de a-i îndruma simțul estetic, prin frumusețe, către viața interioară. Sufletul în artă se bazează pe simțire. Sufletul în artă se bazează pe rațiune." Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității în opera lui Mattis Teutsch, așa cum și din punct de vedere teoretic se poate observa o continuitate perfectă cu spiritul
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Gheorghe Grigurcu Funcționează o prejudecată conform căreia o stare democratică a culturii, reflex al democrației ce coordonează organismul social, n-ar putea avea decît un caracter raționalist, laic, excluzînd ori măcar delimitînd, suspectînd, ostracizînd componentele religioase, spiritualiste, insubordonabile strictei rațiuni, ale conștiinței umane. Nu e decît un exclusivism păgubitor, ale cărui rădăcini se află pe de o parte în mentalitatea asumată de factură materialist-utilitară, a iluminismului, iar pe de alta în cea, fie și subliminală, a materialismului dialectic și istoric
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
roșu și-a impus regulile de joc. Sub egida unui "umanism" tendențios pînă la desfigurare și a unei pretinse revizuiri "democratice" continuă în fond diabolizarea "idealiștilor", "misticilor", "reacționarilor" luați de-a valma, execrați ca "dușmani" ireductibili. Sînt excese ale unei rațiuni deviate, eșuate în excrescențele abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în acest sens avea dreptate Michel Foucault să vorbească despre rolul funest al rațiunii ce-și depășește măsura, fanatizîndu-se, uzurpîndu-și propriul statut. în realitate, între polul rațional și cel spiritualist
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
diabolizarea "idealiștilor", "misticilor", "reacționarilor" luați de-a valma, execrați ca "dușmani" ireductibili. Sînt excese ale unei rațiuni deviate, eșuate în excrescențele abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în acest sens avea dreptate Michel Foucault să vorbească despre rolul funest al rațiunii ce-și depășește măsura, fanatizîndu-se, uzurpîndu-și propriul statut. în realitate, între polul rațional și cel spiritualist nu există un clivaj irezolvabil, ci o întrețesere de fire conturînd o unitate superioară ce se cuvine a se regăsi în perspectiva unei culturi
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
ori oameni de știință au refuzat transcendența iar unii teologi au excomunicat orice tentativă de-a raționaliza credința, se înregistrează destui gînditori și slujitori ai științei cu deschidere spre religios și destui slujitori ai bisericii ce acceptă cu bun-simț luminile rațiunii, precum bunăoară, încă din timpuri mai îndepărtate, Grigorie din Nazianz, care mărturisea: "Cercetez din punct de vedere filosofic lumea sau lumile, materia, sufletul, ființele raționale mai bune sau mai rele, învierea, judecata, patimile lui Cristos. Izbutind să le lămuresc nu
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
sau lumile, materia, sufletul, ființele raționale mai bune sau mai rele, învierea, judecata, patimile lui Cristos. Izbutind să le lămuresc nu va fi fără folos, iar greșind nu e nici o primejdie". Autenticul duh democratic e cuprinzător și tolerant, îngăduind conexiunile rațiunii criticiste cu ineludabilele valențe religioase, metafizice, mitice ale sufletului omenesc ce nu se poate recunoaște decît în polifonia înzestrărilor sale organice. Orice părtinire a unuia din cele două înclinații de căpetenie ale acestuia, implicînd nesocotirea, blamarea, interdicția celorlalte, nu poate
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
Pe un atare background a apărut, în 1918, volumul Declinul Occidentului al lui Oswald Spengler, care își propunea a soluționa raportul dintre cultură și civilizație, raport antinomic în concepția autorului, cu dramatice consecințe asupra evoluției societății. O proliferare a unei rațiuni utilitare, mărginite, a dus la exagerarea importanței acordate industriei și mașinismului, precum și tipului uman corespondent, cel al "omului șofer". Tehnica întrupa astfel o erezie a raționalismului lipsit de orizont, sugrumător al spiritului, configurînd, după cum spunea Nicolae Berdiaev, o "împărăție a
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
limita ei strict necesară, ca un vrăjmaș al tuturor prisosurilor. 7. Muzica de catifea a Romantismului, uneori moale, în-văluitoare, cathartică și catehenică, alteori tare, dezvăluitoare, catastatică și catastrofică a fost croită întru idealizarea sufletului și subiectivarea trupului, îmbrăcând, până la înfofolire, rațiunea și dezbrăcând, ca-ntr-un streep-tease provocator, elanul și afectivitatea, într-o nestăpânire de sine și o absență a inhibiției prin care sentimentele sunt relevate în curgerea lor naturală, nesilită de nimeni și nedeturnată de nimic. 8. Muzica de melană
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
sunt Shakespeare, Cervantes, Mozart, și Bach bineînțeles, și Beethoven, și Racine, și Balzac, și Tolstoi mai cu seamă. Dar sunt anumite lucruri mai presus de care nu se poate trece, și care readuc lucrul la un numitor comun și la rațiune și la cumințenie și la înțelegere. De aia mă speriasem adineaurea, și mă sperii și acuma , că nu știu ce se va întîmpla dacă continuă demența asta care a început cu George Bush...Că și Bush tatăl a fost o mediocritate. Juca
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Femina, la Friedenpreis și pînă la acordarea înaltului titlu de Cavaler al Legiunii de Onoare. Așadar, ce înseamnă pentru Amos Oz, cîștigătorul de premii, acest exotic Premiu Ovidius? Amos Oz: Premiul Ovidius are o importanță specială pentru mine din două rațiuni: în primul rînd pentru că vine din România, ori între poporul român și poporul evreu există adînci legături istorice; chiar dacă unele amintiri nu au fost întotdeauna fericite, chiar dacă nu a fost o perpetuă lună de miere. Dar există o lungă legătură
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
nici de mașină de scris, ci numai de un condei. A.R.: Și Dvs. scrieți de mînă? Vă mulțumesc că îmi oferiți o confirmare. Mă absolviți de un lucru de care mă rușinez. A.O.: Am să-ți ofer și rațiunile. Contactul direct cu condeiul și cu hîrtia e un act senzual. Și apoi eu obișnuiesc să schițez pe marginea paginii mici caricaturi, desene ale personajelor mele. Simt nevoia să creez un haos pe pagină. Lucruri pe care nu le pot
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
personaje-perechi, pentru că nu sunt totdeauna diferite ca sex. Interesante sunt în proza lui Breban răsturnările de raporturi și rupturile de personalitate, trecerea câte unui personaj de la un mod de manifestare la altul, cu totul diferit, de la slăbiciune la forță, de la rațiune la nebunie, de la insignifianță la opusul acestei condiții. Sunt personaje brebaniene care întâi își arată o față, mai apoi alta, opusă celei dintâi, prin răsuciri care surprind. Nu-și pierd totuși, manifestându-se astfel, consistența tipologică, ba tocmai aceste răsuciri
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
acasă, la serviciu, pe stradă și, într-un moment de revelație, formulează o teorie a liberalismului sexual: În societățile noastre sexul reprezintă un al doilea sistem de diferențiere cel puțin la fel de feroce... La fel ca liberalismul economic sălbatic și din rațiuni analoage, liberalismul sexual produce efecte de pauperizare absolută... Într-un sistem economic sută la sută liberal, unii adună averi uriașe; alții lîncezesc în mizerie și șomaj. Într-un sistem sexual sută la sută liberal, unii au o viață erotică variată
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
opus celui din Memoriile unui tînăr țicnit (1990), debutul celuilalt enfant terrible al literaturii franceze contemporane, Frédéric Beigbeder. Marronnier este un clubber snob, un dandy de pub, un pierde-vară hedonist ahtiat după socializare care își găsește, surprinzător dar salvator, o rațiune în dragoste. Altfel, societatea e aceeași și informaticianul lui Houellebecq l-ar fi aprobat: ,în ringul de dans dintr-un local de noapte... ai de toate: raporturile de clasă, mașinațiile seducției, crizele de identitate culturală (sau sexuală), ca și terapia
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
aș putea să-i cer să-mi fie și să-i fiu cișmea? Cui să-i ling rănile sub cer, - când spaima-și pune-asupra mea pecetea... Ultima călătorie a lui Tolstoi Gară de-o clipă: trenul n-are nici o rațiune ca să nu rămână pe loc. Ci bucuria-mi se îngână cu panica. Ezit să plec de-aici. Vezi, către azi nu duce nici un drum. Oare de ce voi fi rămas în halta aceasta, mai curând decât într-alta? În întâmplare nu
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
Raymond Carver, un minimalist american din păcate prea puțin cunoscut la noi. Deși o anume situație erotică există în mai mult de jumătate dintre povestiri (nu poate fi vorba de conflict), titlul volumului este cum spuneam mai sus, ales din rațiuni comerciale. Erosul este aluziv, discret sugerat, ține de acel firesc pentru care nu ai nevoie să insiști. Dar despre ce sînt, totuși, povestirile. Să încep cu cele mai simple dintre ele. Jurămînt de sărăcie și Prietenul cel mai bun al
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]