4,699 matches
-
fotografiat, mașini zburătoare, pe cer, mânate de arătări, cu capul mare ... - Sânt destui care n-au de lucru și iau banii pe scorneli. Când îi e foame, ori e beat, omului i se năzare câte ceva, pân cap, din tulbureală de rachiu. Și eu, la hierbințeală, am vedenii ... - Unii se jură c-au văzut pe cer, niște avioane, ca farfuriile, ce apăreau și dispăreau fără nici o noimă ... Alții le-au fotografiat și le zic obiecte zburătoare neidentificate, adică nedeslușite. Mai pe scurt
ĂI DIN STELE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_din_stele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355720_a_357049]
-
762 din 31 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului ca să nu mă rătăcesc, când umblu, noaptea, tot hai-hui, am cump ă rat un felinar și mă țin de toart a lui. și, ca să nu fac guturai, mi-am luat garafa cu rachiu ș i-o beau pe banc a dezb â r n at ă din parcul bocn ă ș i pustiu. trag, în cinstea ta, o dușcă ș i sunt leoarc ă sub fular. str â ng, î n bra ț
TRAG, ÎN CINSTEA TA, O DUŞCĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_cinstea_ta_trag_cate_o_du_george_safir_1359628871_dmobt.html [Corola-blog/BlogPost/348916_a_350245]
-
Timp > HAN PUSTIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Îmi plouă-n viață ca-ntr-un han pustiu Cu pete mari de mucegai Când vin căruțele cu cai Și căruțași după rachiu Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Han_pustiu.html [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași după rachiu ... Referință Bibliografică: Han pustiu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Han_pustiu.html [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
de tradiție pe la nunți, cumetrii, sau la balurile de joi. Ieșiră în curte cu piepturile dezgolite așa cum se cere într-o înfruntare cinstită. Înțelept, ca totdeauna ăl’ bătrânu’ ieși și el, dar numai după ce puse mâna pe altă sticlă de rachiu. Se cam clătina de emoție ținându-se după tinerii războinici care, cu ochii în patru, poate chiar mai mult, se pregăteau să încolțească dihania. Încurajările bunilor săteni atinseră paroxismul. Fiecare dintre ei se vedea în arenă șiroind de sângele spurcat
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405442803.html [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
TERASA LA DOMNUL BOTEZ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Trăsura, birjarul obez A tras-o iubito la scară Ne-așteaptă cafeaua amară Pe terasă la domnul Botez Vom gusta un rachiu de secară Alune, nuga sau orez Ne-așteaptă cafeaua amară Pe terasă la domnul Botez Romanțe duios la vioară, Și cântece triste din Peloponez Întoarce-ne-vom numai pe seară Ce-ți place, promit să bisez Ne-așteaptă cafeaua amară
PE TERASA LA DOMNUL BOTEZ de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_terasa_la_domnul_botez.html [Corola-blog/BlogPost/356011_a_357340]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > ȘOTIILE TINEREȚII ȘI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Era într-o potolită Duminică de vară. La crâșma lui Damian, cu țoiul de rachiu în față, vreo cinci-șase flacăi norocoși, doar de vreo doi-trei ani întorși din război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
luat foc oleacă mai încolo de groapa me' ... Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din secure. Flăcăul o prinse repede, înainte de-a se goli de tot, și le dădu comandă celorlalți, cu un zâmbet ascuns: - Artilerie inamicăăă! În tranșeee!... Cu ochii holbați, dar
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_sarmana_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
piepten. p.2. Anco, Anco, porto-franco, Eu ți-am scris mereu, golanco, Sunt un biet Ioanid de spiță, De-mpărați mereu beți criță, Vin și eu duminică, să mă bat cu-o cinică, Că eu cred în rațiune, în rechin, rachiu, cărbune Să văd bezna din meandre, Un” se plimbă salamandre, Sumbre umbre nimfomane, Ce se dau la cai și oameni. Nu așa, îmi spun copiii, Iubitorii hergheliei, Diligențele-n pustiu Atacate de Jack Knew, Dincolo, hai dincolo De nisipuri, Rigolo
FĂRĂ SUFLARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Fara_suflare_boris_mehr_1394343889.html [Corola-blog/BlogPost/353677_a_355006]
-
facultatea la f.f , și a lucrat ca inginer petrolist până cu doi ani în urmă, când a fost pensionat. Privind cu nostalgie la fructele atârnate deasupra lui, gândurile îi evadară în vremea când își ajuta mama să le facă rachiu - tatăl murise - și se atârnară de povestea vieții Cătălinii lui Muie, nașa cum îi zicea el, care locuia în casa delavale de a lor, acum rămasă părăsită, cu bătătura plină de iarbă și pălămizi. Cătălina era o femeie blajină, dar
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
au atâta curaj, să vină ei, săracii, nemâncați și jegoși și nespălați să pună pe bucureșteni la punct, mai ales pe intelectualii cărora li s-a urcat la cap democrația... să ia ei răngi și bastoane și lanțuri șiclondire de rachiu ca să prindă coraj... să-i organizeze bine securitatea, sau mai bine-zis securiștii că securitatea ca instituție s-a desființat...s-a evaporat, s-a dizolvat...Să se îmbrace și ei în lămpași și să-i conducă la obiectivele stabilite... Ei
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
mă, de-al lui Rațiu? că tu ești din Piață? și jap!, jap!, jap! cu bâtele pe capul bieților bucureșteni, că de-aia te-a trimis tac-to la facultate? și răstoarnă și sparge și urcă pe scări, răgnind, puțind a rachiu, a mahoarcă, a năclăială, a transpirație... Marian îi filmase din pod cum se năpustiseră ei cu bâtele ca-n timpurile preistorice hoardele tătărăști spre cele trei intrări prin spate și-i auzea cum urcă la etaj, cum răpăie și cum
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
mâinii baciului Miron și luându-și la revedere, ieși din casa femeii. Când să tragă poarta de la gard după el, dădu nas în nas cu un bărbat de vreo patruzeci și ceva de ani, care duhnea de la o poștă a rachiu de proastă calitate. Acesta se arătă mirat când văzu un străin ieșind din curtea sa. - Seara bună, bănuiesc că ești stăpânul casei, zise Istrate. - Da, mă rog, matale cine mai ești, de mă întrebi și mai și ieși din curtea
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
la teatru, desi mă simt extraordinar că spectator”... A doua zi, eram cu Mihai în Tirol. Împreună am dat târcoale mâncărurilor tradiționale din apropierea Alpilor. N-am scăpat carnatul alb tirolez, în care se pune rășina de brad, acompaniat strălucit cu rachiu de fructe de pădure servit în pară scobita. N-am ratat nici mușchiul de porc uscat la vânt, sub streașina, nici celebra “tigaie tiroleza” în care țăranul austriac amestecă legume, piept de porc, miere și, după ce le călește, aprinde cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viena-mai-mult-decat-vals/ [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
fi făcut mâncare sau băutură. Astfel plantele din flora spontană precum dragaveiul, ștevia, urzicile, spanacul sau leurda se foloseau la cele mai îmbelșugate ospețe, legumele de tot soiul erau pe fiecare masă iar fructele de orice fel se transformau în rachiuri ori vinuri, pe care oamenii le beau cu multă plăcere. În consecință, noroadele erau tot timpul mangă dar și cu burta plină iar de aici la împlinirea menirii fiecărei ființa pe acest pământ nu mai era nici măcar un pas. Deci
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1461569302.html [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
aranjează atent paltonul negru, cumpărat din toamnă, la sfatul îmbibat cu premoniții sumbre al Siminei, tocmai pentru această ocazie tristă. Realizează că trupul său are prestanța adecvată momentului, așa că le face un semn bărbaților cu fețele înroșite de frig și rachiu să înceapă ultima etapă a misiunii lor. Mâinile mari, cu degetele și palmele îngroșate de bătături, mânuiesc cu îndemânare lopețile și, în numai câteva minute, golul de deasupra sicriului îngust este umplut, iar locul de veșnică odihnă al răposatului este
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1368837414.html [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
Drumul (partea întâia) Erau vreo zece umbre înghesuite una în alta în troșcoleta aceea, un fel de remorcă acoperită, cu două geamuri mici în spate, unde era și ușa, tractată de un tractor. Mirosea a haine îmbâcsite de umezeală, a rachiu prost și a ceapă. Ploua continuu, cu înverșunare iar picăturile de ploaie se prelingeau pe gemurile remorcii și pentru că ușa nu se închidea etanș, intrau și înăuntru, făcând o băltoaca ce se plimba de colo, colo, în funcție de zdruncinături. Drumul trecea
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Drumul(partea întâia)Erau vreo zece umbre înghesuite una în alta în troșcoleta aceea, un fel de remorcă acoperită, cu două geamuri mici în spate, unde era și ușa, tractată de un tractor. Mirosea a haine îmbâcsite de umezeală, a rachiu prost și a ceapă. Ploua continuu, cu înverșunare iar picăturile de ploaie se prelingeau pe gemurile remorcii și pentru că ușa nu se închidea etanș, intrau și înăuntru, făcând o băltoaca ce se plimba de colo, colo, în funcție de zdruncinături. Drumul trecea
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
o variantă mai masculină, nu i se părea deloc inspirat să-și numească bodega, „La vișinoiu' parfumat”, bunăoară. Mai mult, chestia asta cu „vișinica”, atunci când vine vorba de o cârciumă, te duce automat cu gândul la băutura aceea preparată din rachiu și vișine și cunoscută sub denumirea de „vișinată” ... -`Neața, domn' Petrică! îl trezi din amorțeală o voce binecunoscută. Văzându-l pe bătrânul Marmeladov, lui domn' Petrică-i mai veni inima la loc, pentru că prezența acestuia, la acea oră, în incinta
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
și cel întins în raclă ar boci de-așa durere. lumânări și mărunțișuri, în tăcerea din capelă, și pe mort niscai bacșișuri, put mai rău ca în pubelă. eu, român, de când sunt viu, cheltuiesc în veselie, pe tabac și pe rachiu și mai rar pe butelie. dar, cu popă, să-mi îngroape neamul meu în lux de rege și să-l ducă prin hârtoape, asta, dracu, înțelege! Referință Bibliografică: asta, dracu, înțelege! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 984
ASTA, DRACU, ÎNŢELEGE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Asta_dracu_intelege_george_safir_1378792053.html [Corola-blog/BlogPost/372867_a_374196]
-
al nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă beat?! Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor, De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1421767479.html [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
în favoarea oferirii permisiunii laboratoarelor de acest tip să desfășoare o astfel de activitate, atâta timp cât se respectă anumite condiții. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport. Am votat în favoarea raportului care autorizează Portugalia să aplice rate reduse ale accizelor pentru lichiorurile, rachiul și romul produse și consumate pe plan local în insulele Azore și Madeira, întrucât văd acest lucru ca pe o modalitate importantă de a sprijini menținerea industriilor mici în sectorul implicat în producerea unor astfel de bunuri, care se află într-
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Am votat în favoarea raportului Hübner privind propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Portugaliei în vederea aplicării unei rate reduse a accizei pentru romul și lichiorurile produse și consumate pe plan local în regiunea autonomă Madeira și pentru lichiorurile și rachiul produse și consumate pe plan local în regiunea autonomă Azore. Având în vedere caracteristicile specifice ale acestor zone periferice, cred că această prelungire este esențială pentru supraviețuirea industriei locale și pentru protecția ocupării forței de muncă în acest sector. Având
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]