751 matches
-
Aur, dă drumul acolo la izvoare de lacrimi, zdrobește‑ți inima, ia și binecuvântare de la mormânt ! Ia binecuvântarea aceasta apărătoare În rugăciunile tale ! Ai În minte necontenit istoria pătimirilor mucenicului ! Îmbrățișează coșciugul mucenicului ! Stai lipit Credință și vindecare 291 de racla lui ! Izvorăsc multă binecuvântare nu numai osemintele mucenicilor, ci și mormintele lor, și coșciugele lor !”324. Moaștele de sfânt martir, mort pentru păcat, strălucesc de locuirea Într‑Însele a Duhului Sfânt 325. Înfăptuirea unor lucruri minunate prin mijlocirea sfinte‑ lor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că rugăciunile sfinților mucenici sunt ascultate de Bunul Mântuitor, de aceea săvârșesc rugăciuni stărui‑ toare Înaintea moaștelor mucenicilor, pentru ca aceștia să mijlocească la Hristos‑Domnul pentru ajutorul și mântuirea lor. „Să venim, deci, necontenit la ei, să ne atingem de racla lor și să Îmbrățișăm cu credință moaștele lor, ca să luăm binecuvântare de la ei. După cum ostașii, când Își arată rănile ce le‑au primit În războaie, vorbesc cu Îndrăznire cu Împăratul, tot astfel și mucenicii aceștia, când țin În mâini capetele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de silnicia vremii și nici n‑ai să le vezi vreodată lipsite de roade, ci totdeauna, cu toată frumusețea lor. Nu le atacă stricăciunea, nici schim‑ barea vremurilor. Câți n‑am cules mii și mii de vindecări din această sfântă raclă (a Sfântului Mucenic Iulian - n.n.) de când s‑a sădit trupul acesta În pământ, și rodul n‑a pierit ! S‑au secerat lanurile, dar spicele nu s‑au terminat ! S‑a scos apa din izvoare, dar vanele de apă n‑au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a sfintelor moaște. Însă, credem că mulți dintre creștinii zilelor noastre ar putea povesti despre cel puțin o vindecare minunată a unui bolnav incurabil, tămăduire primită În dar, ca rod al rugăciunilor sau al atingerii cu credință și devoțiune de raclele sfinților și moaștele lor. Conchizând, putem spune că sfintele moaște sunt măr‑ turia În lume a prezenței lui Hristos Care Și‑a Înscris cu mărire numele În osemintele aleșilor Săi. Cinstirea sfintelor moaște e o sursă inepuizabilă din care izvorăște
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an”, vor deveni faimoase) și istorisiri exemplare (acele pilde care în literatura română se vor desprinde din roman și vor evolua independent în mici antologii), și convertirea se produce. Dar intră în scenă
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
lângă dânsul - și amu se Împluse lumea că trebuie să fie un sfânt). Împins de remușcări pentru păcatul Înfăptuit, boierul merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul Într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: Cine va deschide această raclă va muri. Copilul supraviețuiește În raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trebuie să fie un sfânt). Împins de remușcări pentru păcatul Înfăptuit, boierul merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul Într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: Cine va deschide această raclă va muri. Copilul supraviețuiește În raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de remușcări pentru păcatul Înfăptuit, boierul merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul Într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: Cine va deschide această raclă va muri. Copilul supraviețuiește În raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul Într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: Cine va deschide această raclă va muri. Copilul supraviețuiește În raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul Într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: Cine va deschide această raclă va muri. Copilul supraviețuiește În raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sunt impregnate de gândurile sale și de dragostea sa. Există metode de „curățare” a acestor obiecte, dar cel mai la Îndemână ar fi sfințirea lor la biserică de către preot sau prin atingerea lor de icoane făcătoare de minuni sau de racla cu sfinte moaște. Desigur această acțiune trebuie făcută crezând din inimă că vom obține „curățarea” obiectelor respective și conștientizând cum ea se produce instantaneu. 2. Detașarea de rezultatele acțiunii tale Dacă ți-ai propus să practici această adevărată artă, fă
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
lângă dânsul - și amu se împluse lumea că trebuie să fie un sfânt"). Împins de remușcări pentru păcatul înfăptuit, boierul merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trebuie să fie un sfânt"). Împins de remușcări pentru păcatul înfăptuit, boierul merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de remușcări pentru păcatul înfăptuit, boierul merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
merge la locul unde abandonase copilul și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mărturisește el. Dar asta este o altă poveste, cu totul și cu totul specială. Salvat de Maica Domnului Totul a început în ziua în care doamna care mă însoțește a bătut la poarta părintelui, pentru a-i propune să sculpteze racla în care sunt depuse astăzi moaștele sfinților care se găsesc la mănăstirea Giurgeni. I-a vorbit despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și i-a dăruit o copie. Părintele Bocănescu s-a apucat imediat de treabă, isprăvind lucrarea
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
depuse astăzi moaștele sfinților care se găsesc la mănăstirea Giurgeni. I-a vorbit despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și i-a dăruit o copie. Părintele Bocănescu s-a apucat imediat de treabă, isprăvind lucrarea în scurt timp. Racla a fost dusă la Giurgeni, unde-i este locul, iar părintele a rămas să slujească în parohia sa. Asta până în ziua în care Maica Domnului avea să îi descopere adevărul despre lucrarea pe care o face la Giurgeni. „La o
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
unde-i este locul, iar părintele a rămas să slujească în parohia sa. Asta până în ziua în care Maica Domnului avea să îi descopere adevărul despre lucrarea pe care o face la Giurgeni. „La o săptămână după ce mi-a aurit racla pe care am sculptat-o pentru sfintele moaște, a venit la mine Florin Băhnăreanu (și el și soția lui sunt restauratori de icoane) și mi-a adus o fotografie a unei icoane restaurate. El a fotografiat bucățica pe care a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Cu picioarele ca vămile cerului despicate,/ Fă-l, Doamne, să crească și va muri;/Trimite-l cu viermii și va veni,/ Numai pântecul meu are dreptate: și-l va primi!/ Fă-l, Doamne, mare: mare va fi/ Iubitul cui al raclei cari/ Mi-o înjghebară solarii!" Epopeea vieții și a morții pe care o cuprinde toată opera lui Cezar Ivănescu, inclusiv cea eseistică (lucru demonstrat de toți cei care au referit despre ea), povestea, nouă și veche de când lumea, a începutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
erau folosite procedee stilistice depășite, în genere, în poetică, precum enumerația, repetiția, asonanța etc., dar și trecerea bruscă la modernitatea discursului, ca în ultimele două versuri ale citatului (unde este dificil de precizat cine sau ce este "iubitul cui al raclei cari mi-o înjghebară solarii"). Același sentiment reconfortant al regăsirii a ceea ce părea odată singura modalitate de exprimare versificată l-am avut în fața unei doine-pamflet, din care îmi amintesc patru stihuri: "Este, Doamne, unul mare,/ Unul tare, unul cât,/ Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
biserici, nu numai în decorul capitelurilor, dar și în liniile care fac trecerea de la un plan la altul, pe balustradele de la cor. Lucrul fildeșului, marcat și el de influențe bizantine, cel al pietrei și al metalelor prețioase folosite în ornamentarea raclelor, relicvariilor și potirelor, dar și pentru fabricarea bijuteriilor și diverselor ornamente ating o înaltă perfecțiune în epoca carolingiană, asemenei artei miniaturilor, complet înnoită de amestecul cultural care se opera în sînul "Școlii palatine", atelier al palatului din Aix-la-Chapelle, unde s-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sînge al vechilor confrerii germane). Apoi, după ce va fi schimbat cu suzeranul "sărutul păcii" (alt semn de prietenie și de fidelitate mutuală, valabil mai ales în Franța și în Anglia normandă), vasalul depune jurâmînt pe cărțile sfinte sau pe o raclă conținînd relicve, conferind jurămîntului de fidelitate un caracter religios și sacru, în sfîrșit, seniorul îi dă vasalului un obiect care simbolizează bunul dat drept fief: o grămăjoară de pămînt, o creangă de copac etc.: aceasta este învestitura. Abia atunci, contractul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-n lume copiii lui nătângi 261. Poetul, beat de a visului lungă magie 262, aduce somnia în categoria somnului-plumb, a somnului morții: O stinge a privirei tale faclă,/ Închide ochii tăi... așa, așa;/ Ce bine e să dormi adânc în raclă,/ Să dormi adânc, să nu mai știi ceva263. Se poate decela și o posibilă sinonimie între lumea visului și lumea creației, în care poetul ia locul demiurgului: Eu vecinic treaz (s.n.), din visu-ți voi face o viață 264, un demiurg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a formelor lumei 326. Toate aceste umbre țes un joc al dedublării care, inducându-ne ideea piramidei egiptene, Fac să crezi că după poartă/ Zace-o-ntreagă țară moartă, dar Când acolo ! sub o faclă/ Doarme-un singur rege-n raclă 327. NOTE 1 Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 1033. 2 Ibidem. 3 Jean-Pierre Richard, op. cit., p. 11. 4 Ștefan Cazimir, Stelele cardinale. Eseu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]