3,509 matches
-
ce nu trebuiau să plece mai departe de casă. Evident, bieții de ei nici nu știau unde se află portul sau gara. Și i-a ținut zdravăn destinul, slăbind încet strânsoarea, până în clipa în care lama uriașului buldozer, după ce a ras tot, lăsând orașul cu o arhitectură pitică, parcă neterminată, a dispărut. Numai unul singur a reușit să ajungă la gară. A fost atât de fascinat de uriașii de fier, încât nu a vrut să mai plece. Medicii au diagnosticat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întins de zare netedă și una cu cerul mohorât. Parcă era mai bine atunci când ți se oprea privirea în grâu! spuse paznicul de sector al câmpiilor dintre Mogador și Albina. Colegul de la Baldovinești îi răspunse prin stație. Aici infinitul a ras tot. Văd până în Transnistria! Ciorile înghețaseră în cer. Țurțurii din nori nici nu le clinteau în ploaia de meteoriți. Un pilot din viitor se prăbuși la pământ chiar lângă paznicul din Mogador. Dacă nu erau airbag-urile cu aer cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
candelabre, tot huzurul. Nu v-a fost frică? întreabă Roja. Ba da, răspunde Tîrnăcop, e tot cu ce ne-am ales, aruncam priviri în stînga și în dreapta, indivizi dubioși, civili, l-au snopit pe unul în bătaie pentru că era proaspăt ras, lifturile erau blocate, totul era abandonat, hîrțoage în toate încăperile, ici-colo cîte un revolver uitat din prea mare grabă. M-am repezit și eu să pun mîna pe unul, dar cineva mi-a luat-o înainte, se zgîrie pe ochi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
avea să ne furăm singuri căciula? — Șase, cel tîrziu șase și jumătate, zice Sena înjurînd de toți sfinții, m-am ușurat de toți banii pe care-i mai aveam ca să-i umplu rezervorul, am văzut cu ochii mei că era ras, chiar s-a prelins puțin pe bară cînd i-am pus bușonul, zice. — Atunci care-i explicația, întreabă Monte Cristo, exact în clipa în care automobilul încremenește inert pe macadam. — Nu-mi vine să cred că am rămas fără benzină
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
acum nu vă dați seama ce tîmpenie ați făcut, le aduce aminte, făcîndu-le semn să privească în direcția intrării principale, razant cu gazonul împînzit de chiștoace și cioburi, frămîntat de bocancii soldaților, v-a luat ceva timp, mistreților, pînă să radeți tot, noroc că am avut o presimțire și am sărit într un taximetru, dacă aș mai fi întîrziat cîteva minute, ați fi dat buzna și înăuntru, după care n-ar mai fi rămas nimic de făcut decît să vă dau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zelosul, vreau să-ți spun că e unul care vorbește mai mult decît e cazul, la poarta principală. Nu că aș fi foarte interesat, dar cum o să se facă împărțeala, schimbă Comandantul subiectul, mai rămîne ceva în picioare sau se rade tot? — Copilărie, îi vine inima la loc Regizorașului, nu se schimbă nimic, doar că o să avem chipurile alegeri libere, o să fie democrație și n-o să mai auzim de Geniu și de familia lui. Atîta pagubă să fie, se gîndește. Dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
n-am încredere totală. Presimt c-o să roiască fiecare în dezordine, ba ici, ba colo, sînt curios și eu care pe unde o să prindă cheag, mărturisește. Le-am spus-o în față că nu mă interesează, le dau voie să radă întreaga țară de pe hartă dacă au chef s-o facă, dar să nu uite că eu întotdeauna mi-am făcut treaba cu cei de jos. — Ei, nu-i deloc frumos nici să ne subestimați așa, dom’ Președinte, zice Sena cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să dezgroape arhive secrete, nu sînt altceva decît niște lupi în blană de oaie. Dacă așa ai pus problema, e clar că l-ai luat cu lopata, că nu i-ai mai lăsat nici o șansă să se apere, l-ai ras cu fulgi cu tot, spuse Timișoara. — Să vezi numai ce ochi a făcut Angelina cînd a început să înțeleagă că de fapt toată beleaua i se trage de la Roja, care n-a fost și nu e altceva decît un șantajist
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
său vechi, Varelică. Dorița, Dinița?! Nu, ele erau mai mici și mai frumoase, cine le-o făcut așa mari, grase și urâte? Cum să le sărut eu? Apoi, În timp ce mânca din ce În ce mai leneș din cana cu lapte Îndulcit cu o lingură rasă de zahăr și cu bucățele mici de turte coapte În ulei, Va adormea și se făcea că Mamaia l-a luat În brațe, l-a așezat pe patul din odaie, i-a pus o pernă sub cap, apoi l-a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
De fapt, nici nu ar trebui numită originalitate, ci extravaganță. A fi original, iată o inevitabilă obsesie pentru oricare tânăr care vrea să devină poet. Întrebarea este însă cum se ajunge la originalitate? Poate cu mai mult... calm. În loc să te razi în cap, cu gesturi febrile, și să-ți lași doar un moț pe creștet, în loc să-ți sfâșii nervos blugii în dreptul genunchilor, mai bine te speli, te îmbraci cuviincios și ieși senin în lume. În mod sigur nu vei semăna cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
condiționată.“ Calificarea Ritei ca un buchet de oase și cărnuri este neinspirată. Ideea că unele părți ale corpului ei fâsâie strică, și ea, vraja. Cât privește stâlpul natural masculin... înțelegem că scriitorii exagerează, dar nici chiar așa! Epigrame la care rade doar autorul Epigramiștii din ziua de azi de la noi sunt foarte optimiști. Ei nu se îndoiesc nici o clipă că au umor. Ca dovadă, își publică cu larghețe toate epigramele pe care le compun în ședințe de cenaclu, la diverse petreceri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
imediat celei pe care o și vedea prinsă în undiță. Sărut mîna... Eu sînt Pandele. Vai, dom' Pandele, dar ce prompt sînteți. Treceți pe la mine cînd puteți. De la ora 18 sînt acasă. Vin mîine, doamnă. Domnișoară. Scuzați-mă. Pandele se rade, se parfumează, se piaptănă într-o parte, cu cărare și, complet mulțumit, pleacă în aventură. La casa indicată, izolată și slab iluminată, găsește o femeie între două vîrste. Dacă mă îmbăt ar merge, gîndește craiul. Am o problemă, intră femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și alte cele completau o superbă locuință înconjurată de fel de fel de utilități. Viorel scria pe unde putea, era în mare vervă și-și sorbea din ochi iubita lui soție. S-a învățat să facă duș zilnic, să se radă și chiar să se spele frecvent pe dinți. Viața i s-a schimbat, parcă întinerise și mulțumea lui Dumnezeu pentru norocul ce a dat peste el. Au trecut trei ani în iureș și peste Viorel se cunoștea vădit trecerea timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
face țăndări în tâmplă, apoi liniște de pustiu, atâta liniște încât nici propria respirație nu te mai tulbură. Te temi? La dracu cu lașitatea asta duplicitară! Dumnezeul cailor poartă hamurile cu el, tu împarți iluzii în oglindă și când îți razi barba cu dosul briceagului. Depresia trăgea cortina, când Petru, la 15 ani, a pășit în arenă. Inutilă lupta de unul singur, inconsistentă lașitatea în doi, fără rost victoriile în care doar un soldat rămâne viu să se bucure pe câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Noroc că m-ai Împins tu tare spre mal“, repeta acum. Cu el mă mai Întîlnisem de cîteva ori după ce plecasem din Rătești spre toate orașele pămîntului. Mă căutase la Satu Mare, luîndu-mă la o cîrciumă de-i plăcea lui ca să radem cîte un kevert, un amestec de votcă și lichior triplu sec. Se puneau de regulă două treimi de votcă și o treime de triplu. Numai povești vesele Îmi turuise atunci, pățanii năzdrăvane din armată și de pe fel de fel de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
reflecțiile asupra duratei lumii, prin observarea semnelor timpurilor și calcule privind sfârșitul, ci chiar prin existența și publicarea apocalipselor, întrucât aceste cărți scrise de personaje importante ale trecutului nu au putut deveni publice decât la Sfârșitul Veacurilor”137. G. von Rad, în Teologia Vechiului Testament, insistă asupra „tipului nonistoric de gândire” al apocalipticienilor. Ieșirea imediată din istorie pare să fie idealul tuturor autorilor noștri. Doar în metafizica hinduistă mai întâlnim un asemenea grad de devalorizare a timpului, a devenirii, lucru cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu mâna goală, ba chiar de data aceasta el își permisese să fie mai darnic decât în urmă cu trei ani. Surorii sale îi aduse acum o mică garderobă de sezon, iar lui Victor, printre altele, un aparat electric de ras și multe reviste italiene de automobilism. Păi după câte văd eu, nu se putu abține Ticu să nu comenteze, rău vă mai exploatează pe voi capitaliștii ăia, de vii încărcat cu atâtea marafeturi!... Așa mi-ar plăcea și mie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
stângă, în care ținea ziarul "Scânteia" făcut sul, și îl plesni cu sete peste scăfârlie, înjurându-l de anafura mă-sii, de lumânare și colivă și de toți dumnezeii. Și adu-mi și mie un pahar, baragladină, că te-am ras de pe fața pământului!... mai zbieră în urma lui secretarul, căscând gura atât de tare, încât i se văzu vibrând omușorul în fundul gâtului. Tovarășe Gică, las-o mai moale, să nu se interpreteze că faci ură de rasă, îi atrase atenția Ilici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
deasupra halatului convențional și își spune : "Ce ochi verzi și depărtați unul de altul ! Și sprâncenele parcă ar fi încondeiate. Iar părul, coroana de păr ce îi înconjoară capul, are aceiași culoare cu a părului meu pe care îl vor rade ca să lase țeasta curată ca palma pentru trepanație... Și mai ales ce asemănare cu fata mea, cu Dori-na ! Incredibil ! Absolut incredibil ! Deci ea, doctorița asta cu care mă asemăn, se va ocupa de mine ! Ea va avea în mâinile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu boabe de porumb și două pâini ca niște cărămizi crăpate. Ni s-a spus că zona este încercuită de paznici și că la vreo zece kilometri se găsește satul Gherasimovka, unde se află și "comanditur". Șeful transportului, un rus ras în cap, care vorbea tare și înjura la fiecare două cuvinte, ne-a mai spus că trebuie să ne pregătim un adăpost pentru iarnă și că în câteva zile va trece un camion cu un "nacialnic" care ne va instrui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
beau apă sălcie și să mă amăgesc cu gândul că-i licoare de sub Dealul Căușului! * * * În zadar au protestat oamenii din șapte sate că suedezul cel spălăcit, cu fabrică de mobilă pe tot șesul dintre Dornești și Satu Mare, tot a ras pădurea de cireși de pe întreaga vale a Hatnuței, încât dealurile ce străjuiesc cursul acestei ape au devenit pleșuve în numai câteva săptămâni. Drujbașii, aduși din Maramureș în locul bucovinenilor recalcitranți, sub paza mascaților, au lăsat în urmă un peisaj dezolant ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sfera derizoriului: "Juna greacă simțea o plăcere din cele mai mari a privi dupe fereastră pe toți trecătorii, de la veliții boieri cu bărbile albe și cu căciuli de samur, până la calemgiii și iamacii cei cu ișlice în patru colțuri și rași pe cap chinezește". Observați, vă rog, și că, la vremea respectivă, singurii skinheads proveneau, dacă este să ne bazăm pe "solidele" informații ale autorului, din anarhista Țară a Chitailor, vizitată, cu aproape două secole înainte, de ambasadorul Rusiei la Pekin
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cum sunt, leșuite de apă, de susur, de abandon. Între picioare, părul aspru și negru se adună ca o perdea sârmoasă, de cânepă, neîmblânzită nici de izvor, picură încordat ca un arc, până la jumătatea coapsei. Oh, Imam, japonezele nu se rad precum noi, poate că bărbații lor sidefii, cu piele parfumată și mătăsoasă ca de femeie, nu le vor altfel, decât pătrunse în două de această grotă ca smoala, care îi amenință și îi subjugă totodată. Fulgi se rotesc peste mine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
avântat spre alam al-mithal, rămân ca o nimfalidă prinsă cu bolduri, de chiar impudoarea mea, în insectarul trupeșei viermuieli, de carne și oase, de coapse și despicături, de păr aspru și sâni mici Rezvan, e adevărat că voi nu vă radeți pe picioare, și nici acolo, știi tu, am auzit că e interzis, nu cred că scrie de asta în Coran, dar poate altundeva, eu știu, vreo lege mă cam încurc, un alt japonez dispare asudat în spatele volanului, din nou, sub
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
liniștită că da, Salman Rushdie merită să moară, pe de altă parte l-aș arunca pe Reza soțul ei de la geam dacă ar îndrăzni să-mi ceară permisiunea pentru a doua femeie. Rezvan râde, nu e adevărat îmi spune ne radem peste tot, mergem la salon să ne epilăm complet, chiar și? insist eu stârnită, chiar și, mă întreb dacă a înțeles exact, dar nu insist; da, știu că japonezele nu se rad, când Fatime prietena ei s-a dus la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]