666 matches
-
reale pot fi simulate cel mai bine plasând dispozitivul generator de câmp electromagnetic suficient de departe de vehicul. În general, distanța este de 1 până la 5 m. 5.2.2.2. Dacă încercarea este efectuată într-un spațiu închis, elementele radiante ale dispozitivului generator de câmp electromagnetic nu trebuie să fie situate la o distanță mai mică de 1,0 m față de orice material radio-absorbant și la o distanță mai mică de 1,5 m față de peretele camerei închise în care
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
distanță mai mică de 1,5 m față de peretele camerei închise în care se efectuează încercarea. Între antena de transmisie și vehiculul supus încercării nu trebuie să existe material absorbant. 5.3. Amplasarea antenei față de vehicul 5.3.1. Elementele radiante ale dispozitivului generator de câmp electromagnetic nu trebuie să fie situate la mai puțin de 0,5 m față de suprafața exterioară a vehiculului. 5.3.2. Dispozitivul generator de câmp electromagnetic trebuie să fie poziționat pe axa centrală a vehiculului
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
se stabilește intensitatea câmpului electromagnetic și se definește după cum urmează: 5.4.1.1. la cel puțin 2 m distanță, pe direcție orizontală, față de centrul de fază al antenei sau la cel puțin 1 m, pe direcție verticală, față de elementele radiante ale unui SLT, 5.4.1.2. pe axul central al vehiculului (planul de simetrie longitudinală), 5.4.1.3. la o înălțime de 1,0 ± 0,05 m , deasupra planului pe care este așezat vehiculul sau la 2,0
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
8.3.2. Înălțimea și distanța de măsură 8.3.2.1. Înălțime Centrul de fază al oricărei antene trebuie să fie situat la 150 ± 10 mm deasupra planului de masă pe care este așezat SAE supus încercării. Nici un element radiant al antenei nu trebuie să fie situat la o distanță mai mică de 250 mm față de podeaua spațiului de încercare. 8.3.2.2. Distanța de măsură 8.3.2.2.1. Condițiile reale de funcționare pot fi cel mai
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
mai bine aproximate prin plasarea dispozitivului generator de câmp electromagnetic suficient de departe față de SAE. Distanța trebuie să fie în general între 1 și 5 m. 8.3.2.2.2. Dacă încercarea se efectuează într-un spațiu închis, elementele radiante ale dispozitivului generator de câmp electromagnetic trebuie să nu fie la o distanță mai mică de 0,5 m față de orice material radio-absorbant și nu mai aproape de 1,5 m față de peretele instalației de încercare. Între antena de transmisie și
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
și nu mai aproape de 1,5 m față de peretele instalației de încercare. Între antena de transmisie și SAE supus încercării nu trebuie să existe material absorbant. 8.3.3. Localizarea antenei față de SAE supus încercării 8.3.3.1. Elementele radiante ale dispozitivului generator de câmp electromagnetic trebuie să nu fie situate la o distanță mai mică de 0,5 m față de marginea planului de masă. 8.3.3.2. Centrul de fază al dispozitivului generator de câmp electromagnetic trebuie să
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
este punctul în care se stabilește intensitatea câmpului electromagnetic și se definește astfel: 8.3.4.1. la cel puțin 1 m pe orizontală față de centrul de fază al antenei sau la cel puțin 1 m pe verticală față de elementele radiante ale unei antene plate; 8.3.4.2. pe un plan care: (a) este perpendicular pe planul de masă; (b) este perpendicular pe marginea planului de masă de-a lungul căruia trece partea principală a fasciculului de cabluri; și (c
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
cumulativa (CCC)". Într-un climat, un subsistem cu feedback pozitiv niciodată nu acționează în mod izolat, ci este întotdeauna încorporat în sistemul climatic global, care în sine este întotdeauna obiectul unui feedback negativ foarte puternic, legea Stefan-Boltzmann, care stabilește că radianta totală a corpului negru este proporțională cu puterea a patra a temperaturii. Prin urmare, pe Pământ, amplificarea (câștigul) sistemului global este întotdeauna subunitara, oprind sistemul să sufere efecte necontrolate. Deși este posibil să fi fost perioade de timp (cum ar
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
receptor de lumină, se măsoară efectele luminii și se încearcă exprimarea cantitativă a acestora. O senzație luminoasă se poate percepe numai pentru un interval spectral limitat, și anume pentru radiații din domeniul situat aproximativ între 400 și 780 nm. Energia radiantă în acest domeniu se numește "radiație vizibilă" sau "lumină", în sensul obișnuit al cuvântului. Senzația luminoasă depinde așadar de: Deci ochiul este un receptor care are sensibilitate diferită pentru diferite lungimi de undă din domeniul vizibil. Pentru a caracteriza cantitativ
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
Pentru a caracteriza cantitativ dependența sensibilității ochiului în raport cu lungimea de undă, se introduce mărimea denumită "sensibilitate spectrală relativă" V. Dacă se iluminează o suprafață perfect difuzantă cu lumină verde cu λ= 555 nm, sursa de lumină având fluxul de energie radiantă constant formula 1 și se iluminează o altă suprafață, cu aceleași caracteristici ca și prima, cu o lumină de altă culoare, se constată că, pentru ca ochiului cele două suprafețe să pară la fel de luminoase este nevoie ca fluxul de energie radiantă al
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
energie radiantă constant formula 1 și se iluminează o altă suprafață, cu aceleași caracteristici ca și prima, cu o lumină de altă culoare, se constată că, pentru ca ochiului cele două suprafețe să pară la fel de luminoase este nevoie ca fluxul de energie radiantă al acestei surse formula 2 să fie mai mare dect cel al sursei de lumină verde. Deci ochiul este mai sensibil pentru lumina verde și devine din ce în ce mai sensibil pentru lumina cu lungimi de undă aflate spre capătul spectrului vizibil, adică spre
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
relativă" este: Sensibilitatea spectrală relativă are valoarea unitară pentru lumina de 550 nm și scade la zero pentru extremitățile spectrului vizibil. Curba de sensibilitate pentru domeniul nocturn este depasată spre violet. Din punctul de vedere al valorii fluxului de energie radiantă, vederea umană se poate clasifica în:
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
vol., Paris, 1867-1873, planșele 11 și 12. Figura 13. Fotografia unei hărți prezentată la expoziția „Iarna foamei și eliberării În Amsterdam”, Muzeul de Istorie al orașului Amsterdam, 1995. Mulțumesc Muzeului de Istorie din Amsterdam. Figurile 14-17. Din Le Corbusier, The Radiant City, traducere de Pamela Knight, 1933, Orion Press, New York, 1964, pp. 204, 220, 225, 149. Figura 18. Planul elaborat de Lucio Costa, reprodus În Lawrence Vale, Architecture, Power, and National Identity, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 118. Figurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
opiniile reacționare ale autorităților britanice. Pentru o excelentă analiză a modernității și a orașului american, vezi Katherine Kia Tehranian, Modernity, Space, and Power: The American City in Discourse and Practice, N.J., Hampton Press, Cresskill, 1995. Le Corbusier (Charles-Edouard Jeanneret), The Radiant City: Elements of a Doctrine of Urbanism to Be Used as the Basis of Our Machine-Age Civilization, traducere de Pamela Knight, Orion Press, New York, 1964. Ediția franceză originală este La ville radieuse: Eléments d’une doctrine d’urbanisme pour l
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
1964. Ediția franceză originală este La ville radieuse: Eléments d’une doctrine d’urbanisme pour l’équipement de la civilisation machiniste, Editions de l’Architecture d’Aujourd’hui, Boulogne, 1933. Analiza care urmează se bazează pe ambele ediții. Le Corbusier, The Radiant City, p. 220. Asemenea multor extrem-moderniști, Le Corbusier avea o pasiune pentru avioane. El scria: „Arhitect și urbanist fiind... m-am lăsat purtat de aripile unui avion, am profitat de perspectiva aeriană... Ochiul vede acum aievea ceea ce mintea putea concepe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
va folosi spre a-și fixa noi țeluri. Orașele vor renaște din propria lor cenușă” (citat În James Corner și Alex S. MacLean, Taking Measures Across the American Landscape, Yale University Press, New Haven, 1996, p. 15). Le Corbusier, The Radiant City, p. 332 (sublinierea Îmi aparține). Ibid., p. 121. Robert Fishman, Urban Utopias of the Twentieth Century: Ebenezer Howard, Frank Lloyd Wright, and Le Corbusier, Basic Books, New York, 1977, p. 186. Le Corbusier, The Radiant City, p. 134. Ibid., p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
p. 15). Le Corbusier, The Radiant City, p. 332 (sublinierea Îmi aparține). Ibid., p. 121. Robert Fishman, Urban Utopias of the Twentieth Century: Ebenezer Howard, Frank Lloyd Wright, and Le Corbusier, Basic Books, New York, 1977, p. 186. Le Corbusier, The Radiant City, p. 134. Ibid., p. 82-83. Le Corbusier „When the Cathedrals Were White”, traducere de Francis Hyslop, apud Richard Sennett, The Conscience of the Eye: The Design and Social Life of Cities, Norton, New York, 1990, p. 169. Pentru o descriere
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
În America, Le Corbusier nu a reușit să obțină contractele pe care le spera, motivul părând să fie acela că, chiar și În acea perioadă de Început a științei lor, urbaniștii considerau inacceptabile planurile sale de demolare. Le Corbusier, The Radiant City, p. 123 (sublinierea aparține autorului). Pentru o introducere accesibilă În logica fractală a proceselor vii, vezi James Gleick, Chaos: Making a New Science, New York, Penguin, 1988. Le Corbusier, The Radiant City, p. 178. În practică, Le Corbusier dădea totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
considerau inacceptabile planurile sale de demolare. Le Corbusier, The Radiant City, p. 123 (sublinierea aparține autorului). Pentru o introducere accesibilă În logica fractală a proceselor vii, vezi James Gleick, Chaos: Making a New Science, New York, Penguin, 1988. Le Corbusier, The Radiant City, p. 178. În practică, Le Corbusier dădea totuși dovadă de mai multă varietate. Ibid., p. 22-23. În mod ironic, proiectul său nerealizat pentru Palatul Ligii Națiunilor - cea mai universală instituție din acea vreme - câștigase premiul Întâi. Ibid., p.46
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
suburbiilor În Statele Unite stau legile rigide de zonificare funcțională, vezi James Howard Kunstler, „Home from Nowhere”, Atlantic Monthly, septembrie 1996, pp. 43-66. Lawrence Vale, Architecture, Power, and National Identity, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 109. Le Corbusier, The Radiant City, p. 71. O alternativă este aceea de a respecta preferințele utilizatorului sau consumatorului final. Vor oamenii să trăiască aici? Locuitorilor actuali le place să trăiască aici? Aceste criterii nu trebuie confundate cu cele de piață, care țin cont și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și de posibilitățile financiare ale oamenilor. Spun „doctrina lui Le Corbusier” deoarece, În practică, clădirile sale nu erau nici ieftine, nici eficiente din punct de vedere funcțional. În plus, ele erau totuși mai interesante decât teoriile sale. Le Corbusier, The Radiant City, p. 7. Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 193 (sublinierea Îmi aparține). Le Corbusier, La ville radieuse, pp. 178-179 (traducerea Îmi aparține). Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 208. Comparați această reprezentare spațială a ordinii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
impune ceea ce Începuse ca o descriere analitică simplificată a economiei spațiale. Hans Carol, „Geographica: Walter Christaller, a Personal Memoir”, Canadian Geographer 14, nr.1, 1970, pp. 67-69. Îi mulțumesc lui Otto von den Muijzenberg pentru această referință. Le Corbusier, The Radiant City, p. 181. Ibid., p. 154 (sublinierea Îmi aparține). Încerc să fiu extrem de prudent În ceea ce privește folosirea unor termeni precum cel de „fascism”, Însă cred că, În acest caz, el se justifică. În rândurile lui Le Corbusier despre frumusețea Partenonului, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Redressment Français, un cerc de industriași cu legături politice de dreapta. Cu privire la această relație a lui Le Corbusier și mai ales la activitatea sa În Uniunea Sovietică, vezi Cohen, Le Corbusier and the Mystique of the USSR. Le Corbusier, The Radiant City, p. 131 (sublinierea aparține autorului). El continua astfel: „Puterea calculului este atât de mare, Încât un imprudent ar putea fi tentat să Îi ridice numaidecât altare și să Îl venereze”. Le Corbusier era deosebit de mândru de transparența și linia
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
justifica rigoarea lineară a planurilor sale pentru Moscova, Le Corbusier scria: „liniile curbe sunt paralizante, iar drumurile șerpuite sunt pentru măgari” (citat În ibid., p. 15). Citat În ibid., p. 93 (sublinierea aparține autorului). Asemenea unei mari părți din The Radiant City, acest pasaj reflectă apelul constant pe care Îl face Le Corbusier la autoritățile politice, singurele care Îi puteau materializa proiectele. Vezi Colin Rowe, The Architecture of Good Intentions: Towards a Possible Retrospect, Academy Editions, Londra, 1995, pentru o dezbatere
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a Possible Retrospect, Academy Editions, Londra, 1995, pentru o dezbatere cu privire la Le Corbusier și la conceptul de sublim. Le Corbusier, citat În ibid., p. 152. Le Corbusier, citat În Fishman, Urban Utopias, p. 177 (sublinierea Îmi aparține). Le Corbusier, The Radiant City, p. 116. Ibid., p. 138. Ibid., p. 176. Ibid., p. 120. Urbaniștii baroci recunoșteau și că străzile Înguste reprezintă un pericol pentru stat. Vezi comentariul făcut de Mumford cu privire la teama regelui napolitan Ferrante de străzile Întunecate și Întortocheate (The
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]