18,605 matches
-
este aceea ce este grădinarul pentru un pom". Autorul însuși trăiește între arbori stufoși și flori fără mari pretenții: După prânz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit sub un bătrân plop ce ne umbrea cu tufoasele lui ramuri. Daliile îmbrăcate în bogatele lor rochii colorate și gingașii tamarini se legănau la adierea vântului, în vreme ce garoafele, rozetele și micșunelele ne îmbălsămau cu dulcele lor parfum". în Flora română, grădina cu ierburi "locale" devine prilej de îndemn patriotic - și cucerire
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz, ale cărui maluri erau sălbăticite de fel de fel de buruieni. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încâlciturile ramurilor". în schimb, parcul palatului Bianchi, unde are loc întâlirea nocturnă a îndrăgostiților și despre care s-ar putea presupune că e bine îngrijit, nu e descris deloc. Cu totul altfel stau lucrurile cu mânăstirea de la malul mării, unde se retrage
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
la început de mandat să fim scutiți de gureșenia obraznică a nulităților care amenință de pe acum că nu vor face nimic. Păi, dacă ministrul agriculturii ne anunță doctoral că vom importa mâncare din străinătate, de ce nu se spânzură domnia sa de ramurile vreunui căpșun miciurinian? Pentru asta îl plătim gras? Ca să ridice expresiv umerii pe la telejurnale aranjate și în emisiuni comandate de la "centru"? Minciuna continuă să fie în România cucoană mare. Așa am pornit în 1990, așa continuăm. Se behăie demagogic despre
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
mileniu trei, va rezista propunerii de a-și îmbunătăți statutul social făcută de amicul solitar, de dragul tihnei interioare, în acord cu propria-i ierarhie valorică. În cele din urmă, cînd din casa lui vor ieși prin acoperiș și prin pereți ramurile plantelor, nu toți vor avea o reacție de respingere. Să fie oare noul tip de personaj reflexul mediat al pacifiștilor, al ecologiștilor și al milioanelor de oameni care fac voluntariat pe meridianele globului - mai puțin la noi - din ultimele trei
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
a contactelor frenetice cu natura. Astfel încît aspirația ființei de-a coincide cu principiul se suprapune cu cea a impulsurilor sale vitale: "Vreau să mușc rădăcina reînceputului./ Vreau să fiu sînul/ din care s-a vărsat soarele./ Sau măcar un ram, o zăvorîre de mugure/ în această măruntă coajă/ A nemuririi unde pentru a se bucura/ Cad fulgii lumilor" (Acolo). Elementele naturale apar înnobilate de obîrșia lor divină, care face ca abordarea lor pe filiera voluptății senzoriale să nu oculteze puritatea
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
marginalitatea, fragilitatea și chiar umilitatea condiției lor. Am citit de curând textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu oboseală al Martei Petreu despre obstacolele pe care le are de înfruntat ca să țină în viață revista "Apostrof". Nici revista "Ramuri", la care lucrez, nu stă financiar mai bine (ba, aș îndrăzni să zic, dimpotrivă - stă mai rău!), nici dificultățile de care ne lovim noi nu sunt mai mici. Iar aceste două exemple nu reprezintă cazuri speciale. Cunosc în amănunt situația
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
în zona săracă a culturii, banii se duc, cu nemiluita, pe tot soiul de "acțiuni" îndoielnice. Și atunci? Nu se dorește? Probabil: la Craiova, de pildă, oricând se găsesc fonduri pentru apariția unei noi publicații (vezi "Lamura"), dar pentru centenara "Ramuri", care se bucură de recunoaștere în lumea intelectuală - nu. Sau nu se știe cum? Probabil și asta. Am avut prilejul să fac parte efemer din comisia care a stabilit subvențiile acordate revistelor culturale. Previzibil, Ministerul Culturii a fost sufocat de
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
schimbătoare umbră magică, Și-un irlandez, o neagră lună tragică; De aur seceră Hugo mi-a dat. Și-n timp ce eu în mină coboram De astre pure din mitologie, Cereasca lună iată că învie La colțul străzii, acolo, lîngă ram. Dintre ale noastre vorbe știu că una Există, pentru a o figura. Secretul stă, cred, în a o afla Cu umilință. Este vorba luna. Să întinez nu îndrăznesc curata Ivire-a lunii cu-o figură vană. Indescifrabilă-i și cotidiană
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
e mamă și-i de fii, iubitoare. Că prin credință este de rău biruitoare, ea va fi prețuită abia-n posteritate. Se stinge-a sa menire ca muc de lumânare, povara să își ducă în lumea nevăzută, neprețuita mamă, de ramul vieții ruptă. Simbol se suferință, de viață purtătoare. La căpătâi, de-a pururi prin vremuri să vegheze un simbol al credinței cu mărturia vieții, o cruce cu-al său nume și veșnicia morții. Pentru fii, pentru nepoți, de-or vrea
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
01 martie 2017 Toate Articolele Autorului MARTIE Mi-am pus cu grijă capu-n firul ierbii Și-am stat acolo mult în nemișcare Să văd cum vin să se adape cerbii Și cum frământă pământul în picioare Copacii prind pe ramuri mlădițe,mugurași Privirea liniștită străbate,se desfată Ai vrea să stai acolo și lumea să o lași Să nu mai i te alături niciodată! Printre brazii înalți lumina se revarsă O,câte lucruri le lăsăm pierdute! Câți mor cu inima
MARTIE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382758_a_384087]
-
senin Și metaforele toate. Să mă strigi singurătate Peste timp cu glasul ei, Lacrimi picurând în noapte Din rănitele femei. Viața e o agonie Cerasela Jerlăianu Viața e o agonie Rătăcită-ntr-un amurg Printre flori de iasomie Ce din ramul vieții curg. Zilele coboară-n noapte, Viața-n agonia ei, Iar durerile răscoapte Au parfum de flori de tei. Azi îți scriu că noaptea trece Și mă trec și eu ca ea Însă dorul mă petrece Precum setea-nspre cișmea. Eu
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele pădurii?! Mugurii și florile ramurilor!... Ca ei și ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente muzicale gravate pe inelul
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
vizitatori te reconfortează când stau la tine, alții când pleacă. Când muzele tac, consecințele pot fi nefaste. Omul se regăsește pe sine dacă s-a pierdut prin alții. În anii tinereții, se urzește maturitatea. În literatură, ca și în alte ramuri ale creației, nu se intră cu bilet de voie. Într-un climat de lumină nu se pot naște monștri. Reputația este antecamera gloriei. Încântându-ne de orice, riscăm să nu ne încântăm de ce trebuie. Ascunzându-și capul, struțul probabil că
Când muzele tac, e nasoală treaba by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19785_a_21110]
-
Simona Tache Pentru că puțină înțelepciune nu strică, iată încă un bax de cugetări marca Marin Voiculescu: Ziua se îngâna cu noaptea, dar întotdeauna se înțeleg. Cu viața glumești pe socoteală ta. Cum frunzele aceluiași ram nu sunt la fel, nici gândurile omului nu pot fi la fel. Pentru pesimist, fiecare floare e o buruiana. De multe ori, semănatul ideilor e mai ușor decât plivitul lor. Lansarea unei cărți poate întrece în emoție lansarea unei nave
Minime si cugetari de Marin Voiculescu –episodul 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19810_a_21135]
-
arhierei, farisei sau alți membri ai Sinedriului, în frunte cu Caiafa - să hotărască uciderea lui Iisus, dar și a lui Lazăr (Ioan 11, 47-53). Locuitorii orașului, îmbrăcați în haine de sărbătoare, purtând cununi de flori, ori buchete de flori și ramuri verzi în mâini, îi ieșeau în întâmpinare în aclamații și strigăte de bucurie, apoi intrau în cetate, împreună cu cel așteptat și cu însoțitorii lui, într-o impresionantă procesiune. Intrarea triumfală a lui Iisus, Împăratul păcii, în Ierusalim a fost descrisă
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
din această zi și din cele premergătoare Sfintelor Paști. l CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ - Liturghia de Florii începe la ora 10 și va fi oficiată de P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara. Liturghia începe în curtea Palatului Episcopal cu sfințirea ramurilor, după care credincioșii vor pleca în procesiune prin Piața Unirii spre Catedrala romano-catolică; în cadrul liturghiei se vor citi în mod solemn „Patimile Domnului nostru Isus Cristos“ din Evanghelie. În Domnul catolic, în după-amiaza aceleiași zile, începând cu ora 16,30
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
programe: l CATEDRALA MITROPOLITANĂ. În Duminica Floriilor, Liturghia arhierească va începe la ora 9,30 și va fi oficiată de Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului (răspunsurile vor fi date de Corul Catedralei); după liturghie, credincioșilor le vor fi împărțite ramuri de salcie sfințite; slujba Deniei Floriilor va avea loc de la ora 18. În Săptămâna Mare, luni, marți și miercuri, de la ora 10, se va celebra Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite“ iar de la ora 18 vor avea loc slujbele deniilor. În
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
de înconjurare a Catedralei. l CATEDRALA ORTODOXĂ SÂRBĂ. În Sâmbăta lui Lazăr (19 aprilie), slujba Vecerniei începe la ora 17. În Duminica Floriilor, de la ora 10, se oficiază Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, după care se vor oferi credincioșilor ramuri de salcie sfințite. În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 9, va avea loc Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite“. În Joia Mare, Sfânta Liturghie va începe la ora 10, iar Denia celor 12 Evanghelii, la
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
va fi oficiată de la ora 8, slujba Vecerniei, de la ora 17, iar slujba „Punerii în Mormânt“, de la ora 19. l BISERICA GRECO-CATOLICĂ PROTOPOPIALĂ din Piața Timișoara 700. În Duminica Floriilor, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, cu sfințirea și împărțirea ramurilor de salcie, va fi oficiată de la orele 8, 10 și 18 (de la ora 12 se va oficia Li-turghia la Spitalul de Oftalmologie). În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 8, vor fi oficiate liturghiile „Darurilor
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
la comandă, la preț de producție. Comenzi la Piața Verde, etaj II. Tel. 124501. Vând TELEVIZOR COLOR TELEFUNKEN, plastic, sport, telecomandă, culori deosebite, preț 2 000 000 lei, negociabil. Tel. 295319. Vând cu 30 euro calculator complet 486DX4, 32 Mb RAM, monitor monocrom, tastatură, mouse sau schimb cu laptop XT sau 286. Telefoane 226041 sau 0722600013. Vând, cu garanție, televizoare color moderne, 1998 - 2000, toate mărimile, reducere de sărbători. Tel. 289897, 0744810304. Repar frigidere, congelatoare, pulturi și camere frigorifice. Tel. 0723570302
Agenda2003-16-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280933_a_282262]
-
Cronicar Schimbare la față Numărul 1 din acest an al revistei RAMURI ne întâmpină cu o înfățișare grafică schimbată în bine, textele și imaginile sunt elegant și pregnant puse în pagină. Și conținutul revistei aduce noutăți remarcabile. Gabriel Coșoveanu, redactorul-șef al revistei centenare din Craiova, în editorial, pune corect accentul, vorbind
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
întâmpină cu o înfățișare grafică schimbată în bine, textele și imaginile sunt elegant și pregnant puse în pagină. Și conținutul revistei aduce noutăți remarcabile. Gabriel Coșoveanu, redactorul-șef al revistei centenare din Craiova, în editorial, pune corect accentul, vorbind despre Ramuri ca despre adevărata avere a orașului: „Practic această seriozitate, tradusă în dorința de a responsabiliza fiecare semnatar, constituie averea pomenită anterior. Ceea ce transgresează epocile, unele plătitoare de greu tribut ideologic, altele efervescente, iar altele doar terne (cum se întâmplă, de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
cultural), este ideea de predare a ștafetei sub o anumită cupolă, cu doza cuvenită de ceremonial, cu obligația de ordin etic mai întâi, de a respecta un standard valoric, atunci când pe frontispiciul venerabilei instituții care-și continuă mersul stă scris Ramuri.” Între punctele de interes ale numărului semnalăm prezența Gabrielei Gheorghișor ca titulară a cronicii literare și a unui alt tânăr critic literar craiovean, Cătălin Ghiță, cu o rubrică intitulată Cum vă place, apoi, versurile lui Ionel Ciupureanu, rubricile fixe ale
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
apoi, versurile lui Ionel Ciupureanu, rubricile fixe ale unor oaspeți tradiționali și prestigioși ai craiovenilor (Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Popescu și Nicolae Prelipceanu), paginile de cronici (echilibrate, la cărți cu grijă alese) sub genericul Cărți și autori în selecția „Ramuri”, fragmentul tradus de Lavinia Similaru din romanul lui Javier Marias Los enamoramientos și, mai ales, însemnările publicate de Eugen Negrici, în fapt - fermecătoare fragmente de jurnal. La ce bun revistele de cultură? Numărul 4 (41), din octombrie-decembrie 2013, al revistei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
își dezvăluia fondul poetic adînc într-un grupaj de sonete (În toamnă); începutul lungului drum al poeziei pillatiene arăta astfel: „Pustie e grădina, pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan, Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. Fîntîna părăsită rămase fără roată, Se pierde șerpuirea potecii într-un lan, Și sub boltirea verde a codrului, oltean Chilim aștern arinii în zilele de zloată. Cărările înguste zadarnic le cutreier
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]